Contestaţie la executare. Încheierea nr. 27/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 27/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 4377/121/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 27.01.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. F.
Judecător L. B.
Judecător M. A.
Grefier L. T.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuent C. I. DE AVOCAT I. S., cu sediul în G., ., nr.79, în contradictoriu cu intimat M. P., cu domiciliul procesual ales la C. Avocatului B. Didel, cu sediul în G., ., împotriva deciziei civile nr.302/31.03.2014pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._/233/2012.
La apelul nominal au răspuns pentru revizuent avocat P. M., prezent fiind apărătorul intimatului avocat B. Didel, lipsă intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S - a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul pune în discuție excepția tardivității cererii de repunere în termen, cererea de repunere în termen, excepția tardivității cererii de revizuire și cererea de suspendare a cauzei în temeiul art.244.
Apărătorul intimatului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv o Încheiere de ședință din 12.06.2014 din dosarul nr._ în care se face vorbire despre decizia atacată, în această încheiere se consemnează împrejurarea că se depune la dosar decizia atacată și că i se înmânează părții adverse o copie. Aceasta este data la care revizuentul a luat cunoștință de motivarea deciziei și nu data invocată de acesta. Solicită amânarea pronunțării pentru depunerea acestei încheieri.
Tribunalul acordă cuvântul părților pe excepția tardivității cererii de repunere în termen.
Apărătorul intimatului solicită admiterea excepției tardivității cererii de repunere în termen. În temeiul art.103 alin.2 C.pr.civ. cererea de repunere în termenul de revizuire se formulează în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării formulării cererii. Solicită să se constate că revizuentul invocă două termene, aceștia arată odată că au aflat pe 13 iunie 2014 de motivarea deciziei, iar mai apoi arată că . s-a produs la 30 iunie 2014. Față de faptul că cererea de repunere în termen este formulată pe 14 iulie 2014 data poștei este clar că aceasta s-a formulat tardiv. Solicită să se constate că tardivitatea formulării repunerii în termen atrage implicit și tardivitatea cererii de revizuire.
Apărătorul revizuentului solicită să se constate că în dosarul despre care s-a făcut vorbire nr._ subscrisul CABINET I. DE AVOCAT I. S. a fost reprezentat de avocat și că dacă s-a comunicat decizia acolo, la acel termen, revizuentului nu i-a fost înmânată decizia niciodată și nu a avut cunoștință de ea. Revizuentul a luat cunoștință de motivarea deciziei atacate la data de 30 iunie 2014 când i-a fost înmânată efectiv de la arhivă ca urmare a cererii formulate, însă această hotărâre nu i-a fost niciodată comunicată de către instanță. În termen de 15 zile, curgând de la data de 30 iunie 2014, a formulat cerere de revizuire la data de 6 iulie 2014 data poștei și cerere de repunere în termen la data de 13 iulie 2014. Consideră că nu a fost formulată în afara termenului cererea de repunere în termen. Solicită respingerea excepției cererii de repunere în termen.
Tribunalul acordă cuvântul părților pe cererea de repunere în termen.
Apărătorul revizuentului solicită să se constate că până la data de 30.06.2014 nu a luat cunoștință de motivarea deciziei de recurs, neputând cunoaște cazul de revizuire care a fost invocat. Solicită admiterea cererii de repunere în termen.
Solicită să se constate că partea adversă își invocă propria culpă prin susținerea că mandatarul convențional nu a comunicat părții decizia depusă în instanță. Solicită respingerea cererii de repunere în termen ca nefondată având în vedere că art.324 alin.1 pct.1 prevede că termenul de repunere în termen este de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu face decât să-și invoce propria culpă. Solicită să se constate că admiterea excepției tardivității cererii de repunere în termen conduce automat la respingerea cererii de repunere în termen ca tardiv formulată.
Dacă nu va fi primită această excepție solicită să se constate că cererea de repunere în termen nu este temeinică. Nu sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă statuate de art.103 C.pr.civ. pentru admiterea cererii de repunere în termen.
Tribunalul pune în discuție excepția tardivității cererii de revizuire.
Apărătorul intimatului solicită admiterea excepției tardivității cererii de repunere în termen și a tardivității cererii de repunere în termen.
Apărătorul revizuentului arată că nu avea cunoștință de motivarea deciziei și nu s-a putut prevedea ce conținea motivarea deciziei.
Pe fond solicită să se dispună asupra admisibilității cererii de revizuire, schimbarea în parte a deciziei nr.302/31.03.2014 în sensul înlăturării din dispozitivul acesteia a mențiunii „ anulează actele de executare pornite în dosarul execuțional nr.” . Consideră că instanța de recurs era ținută de petitul cererii de chemare în judecată de la fond. Aceasta a făcut o analiză cu care nu era legal învestită, dispunând astfel anularea actelor de executare. În recurs nu s-au formulat critici cu privire la actele de executare. În motivarea deciziei nr.302/2014 nu se găsește nicio cauză de anulare a actelor de executare. Instanța de fond și instanța de recurs nu erau legal învestite privind forma contractului de asistență juridică. Solicită să se ia act că se renunță la cererea de suspendare a cauzei în temeiul art.244 C.pr.civ.
Tribunalul ia act că se renunță la cererea de suspendare a cauzei în temeiul art.244 C.pr.civ.
Apărătorul revizuentului arată apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art.322 alin.1 pct.2 C.pr.civ.. Solicită admiterea cererii de revizuire cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatului solicită să se constate că hotărârea pronunțată de instanța de recurs este legală și temeinică cu respectarea principiului disponibilității. Partea care avea obligația potrivit profesiei de avocat să depună actul în original era apărătorul părți, care nu l-a depus și nu numai nu l-a depus a declarat că nu-l are. Solicită respingerea cererii de revizuire ca nefondată, cu cheltuieli pe cale separată.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 03.02.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.01.2015.
Președinte, A. F. | Judecător, L. B. | Judecător, M. A. |
Grefier, L. T. |
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 3 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. F.
Judecător L. B.
Judecător M. A.
Grefier L. T.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 10.02.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.02.2015.
Președinte, A. F. | Judecător, L. B. | Judecător, M. A. |
Grefier, L. T. |
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIE CIVILĂ Nr. 44/2014
Ședința publică de la 10.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. F.
Judecător L. B.
Judecător M. A.
Grefier L. T.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuent C. I. DE AVOCAT I. S., cu sediul în G., ., nr.79, în contradictoriu cu intimat M. P., cu domiciliul procesual ales la C. Avocatului B. Didel, cu sediul în G., ., împotriva deciziei civile nr.302/31.03.2014pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._/233/2012.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.01.2015, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 10.02.2015 dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
T R I B U N A L UL
Asupra cererii de revizuire de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._/233/2012, contestatorul M. P. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Cabinet I. de Avocat ”I. S.”, anularea formelor de executare emise în dosarul de executare nr. 97/2012 al B.E.J. „C. C.”și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 06.07.2012, contestatorul M. P. a formulat cerere completatoare, prin care a solicitat anularea titlului executoriu și încetarea executării silite.
În drept, a invocat prevederile art. 399 V.C.proc.civ.
2. Intimatul Cabinet I. de Avocat ”I. S.” a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a contestației la executare și obligarea contestatorului la plata unei amenzi pentru promovarea cu rea credință a contestației, precum și la plata despăgubirilor cauzate prin întârzierea executării, cu plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
3. Prin sentința civilă nr._/20.11.2013, Judecătoria G. a respins ca nefondată contestația la executare și a menținut actele de executare încheiate de B.E.J. C. C. în dosarul execuțional nr. 97/2012. A respins ca nefondată, cererea intimatului de obligare a contestatorului la plata despăgubirilor cauzate prin întârzierea executării. A respins, ca nefondată, cererea intimatului de obligare a contestatorului la plata unei amenzi pentru exercitarea cu rea credință a contestației la executare.
4. Împotriva sentinței civile nr._/20.11.2013 pronunțată de Judecătoria G. a declarat recurs contestatorul, M. P., care a invocat următoarele motive de nelegalitate:
Hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea flagrantă a normelor materiale și procesuale care reglementează regimul juridic al înscrisurilor sub semnătură privată, puterea doveditoare a acestora, condițiile de fond și de formă pe care trebuie să le îndeplinească, constituirea lor ca titluri executorii, în mod particular cu referire la Legea nr.51/1991 și Statutul profesiei de avocat, în vigoare la data încheierii Contractului de asistență juridică nr. 90/05.09.2006.
Hotărârea a fost dată cu nesocotirea flagrantă a dispozițiilor art. 127 alin.1 lit. e și alin. 2 din Statutul profesiei de avocat, în forma în vigoare la momentului încheierii contractului, 05.09.2006, respectiv mențiunea „atest data, conținutul actului și identitatea semnatarului prezentului contract”.
Contestatorul nu a susținut niciodată că ar fi încheiat un contract scris de asistență juridică, cu inserarea unei clauze de onorariu de succes, de două camere la parterul imobilului revendicat, pentru ca să se nască în sarcina sa obligația de a-l prezenta instanței.
Instanța de fond a soluționat greșit cauza, prin aplicarea eronată a dispozițiilor art. 135 din Statutul profesiei de avocat, iar sentința recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 1180 V.C.civ., în sensul că nu conține mențiunea „bun și aprobat pentru suma de 150.000 euro”.
Instanța de fond nu a observat că înțelegerea părților referitoare la plata onorariului de succes, constând în două camere la . revendicat, a fost denunțată explicit de către contestatorul M. P. și implicit de către intimatul-creditor C.I.A. „I. S.”.
A solicitat admiterea recursului cu consecința modificării sentinței recurate și a admiterii contestației la executare astfel cum a fost formulată.
5. Intimatul Cabinet I. de Avocat „I. S.” a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, în esență cu motivarea că executarea silită este legală și a fost pornită pe baza exemplarului nr. 2 auto-imprimat al contractului de asistență juridică nr. 90/05.09.2006 încheiat cu contestatorul-recurent, adică pe baza singurului exemplar cu valoare de original rămas în posesia avocatului intimat, în conformitate cu prevederile Statutului profesiei de avocat în vigoare la data încheierii acestuia. În ce privește sarcina probei în sensul depunerii exemplarului completat cu instrumentul scriptural, această sarcină incumbă contestatorului la momentul sesizării instanței în temeiul art. 1169V.C.civ., în vigoare la momentul formulării contestației, iar nu intimatului care conform prevederilor statutare ale profesiei nu poate păstra și valorifica decât originalul auto-imprimat.
Imposibilitatea efectuării expertizei grafoscopice datorată neprezentării de către contestator a exemplarului titlului executoriu completat cu instrument scriptural nu înlătură puterea probatorie a exemplarului titlului executoriu auto-copiat și nici posibilitatea verificării prin alte mijloace de probă a acestuia.
A susținut că este nefondată susținerea contestatorului-recurent care pretinde că inexistența titlului executoriu rezultă din împrejurarea că la circa două luni de la încheierea acestuia contestatorul a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu martorul M. L. C. și că în acesta s-a consemnat că onorariul de succes al intimatei a constat în două camere la parterul imobilului obiect al acelui antecontract, cu scadența la data dobândirii irevocabile a imobilului, iar nu suma din titlul executoriu și nici termenul de plată din acesta. Din analiza conținutului antecontractului se poate observa că onorariul de succes a fost convenit anterior datei încheierii antecontractului, nu consta în două camere ce trebuiau date în plată de către contestatorul-recurent, ci erau afectate doar pentru garantarea plății onorariului de succes constând într-un cuantum, adică o sumă de bani.
În opinia intimatului, contractul de asistență juridică pus în executare îndeplinește toate cerințele unui titlu executoriu, fiind încheiat cu respectarea cerințelor din Statutul profesiei de avocat și nu există motive de anulare a formelor de executare emise în dosar.
6. Prin decizia civilă nr. 302/31 .03.2014 pronunțată de Tribunalul G., s-a admis recursul declarat de contestatorul M. P., împotriva sentinței civile nr._/20.11.2013 a Judecătoriei G., pe care a modificat-o în parte și în rejudecare: a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul M. P. în contradictoriu cu intimatul C. I. de Avocat "I. S." și pe cale de consecință a anulat formele de executare emise în dosarul de executare silită nr.97/2012 al B.E.J. C. C.. A respins cererea privind anularea titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. 90/5.09.2006. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate, care nu sunt potrivnice prezentei hotărâri.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Executarea silită ce face obiectul contestației a fost pornită la cererea intimatului-creditor Cabinet I. de Avocat „I. S.”, în baza contractului de asistență juridică nr. 90/5.09.2006, pentru un onorariu fix de 50 lei și un onorariu de succes de 150.000 euro, cu scadența la 5.09.2011.
Contractul a fost încheiat în două exemplare, ambele părți atestând că exemplarul original a fost înmânat clientului, iar copia a fost păstrată de către cabinetul individual de avocatură și înregistrat sub nr. 90/5.09.2006 în registrul de evidență a contractelor de asistență juridică. Exemplarul original despre care se face mențiune că ar fi fost înmânat recurentului, nu a fost prezentat în instanță. În lipsa exemplarului original, în cauză nu s-a putut efectua o expertiză grafoscopică.
Chiar dacă în lipsa unei asemenea expertize instanța poate proceda la verificarea de scripte, ceea ce a și făcut, punerea în executare a unui contract prin investirea cu formulă executorie a exemplarului auto-imprimat nu poate produce efecte juridice. Poate constitui titlu executoriu doar contractul de asistență juridică încheiat cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de art. 127 din Statutul profesiei de avocat(Statutul nr.25/2004 emis de Uniunea Națională a Barourilor din România), prezentat în original, conform art. 126 al. 6 din statut, care dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență a contractelor, potrivit art. 28 al. 1 din Legea nr. 51/1995. Obligația avocatului de a păstra în arhiva sa un exemplar original al fiecărui contract, prevăzută de art. 126 al.6 din statut, coroborată cu obligația de a înregistra în registrul oficial de evidență fiecare contract încheiat, prevăzută de art. 28 al. 1 din Legea nr. 51/1995 permit analizarea cerinței datei certe a contractului, cerință care în cazul de față nu poate fi verificată, dată fiind recunoașterea avocatului titular al intimatului – Cabinet de avocatură „I. S.” că nu are originalul contractului de asistență juridică nr. 90/5.09.2006 și nici registrul oficial de evidență a contractelor.
În aceste condiții, nerespectarea de către avocatul titular al cabinetului a dispozițiilor legale și statutare privind profesia de avocat se răsfrânge în planul efectelor juridice pe care contractul de asistență juridică pus în executare le poate produce. Mai exact, lipsa exemplarului original al contractului și învestirea cu formulă executorie a exemplarului auto-imprimat, cu valoare de copie, nu conferă putere de titlu executoriu înscrisului menționat. Prin urmare, formele de executare emise în dosarul de executare silită nr. 97/2012 de B.E.J. „C. C.” nu pot fi menținute, fiind emise în baza unui contract care nu are forța juridică a unui titlu executoriu, ceea ce atrage anularea lor. Acest act de care se prevalează intimatul-creditor, cu valoare de înscris sub semnătură privată nu poate produce efectele unui titlu executoriu pentru obligarea recurentului-contestator la plata onorariului de succes în sumă de 150.000 euro.
Chiar dacă din coroborarea probelor administrate în cauză s-ar putea trage concluzia că între părți a existat o înțelegere referitoare la plata unui onorariu de succes, contractul de asistență juridică nr. 90/5.09.2006, în forma în care a fost încheiat nu poate fi pus în executare silită. În lipsa originalului contractului, tăgăduit de către contestator, copia învestită cu formulă executorie nu poate produce efecte juridice în planul executării silite și cum pe calea contestației la executare doar aceste efecte sunt analizate, analiza celorlalte susțineri ale părților sunt de prisos.
În consecință, față de aceste concluzii și față de cadrul procesual stabilit, în raport de disp. art. 399 și art. 404 C.proc.civ., tribunalul a reținut că solicitarea referitoare la anularea titlului executoriu este neîntemeiată, motiv pentru care a respins această cerere.
7. Împotriva deciziei civile nr. 302/31.03.2014 pronunțată de Tribunalul G., la data de 01.07.204, Intimatul Cabinet I. de Avocat „I. S.” a formulat cerere de revizuire întemeiată pe art. 322 alin.1 pct.2 V.C.proc.civ., în esență cu motivarea că instanța de recurs a dispus anularea formelor de executare, deși o asemenea cerere nu a constituit motiv de recurs.
Totodată a solicitat repunerea în termenul de revizuire, cu motivarea că prezenta cale de atac nu putea fi exercitată decât după motivarea deciziei ce face obiectul cererii de revizuire. În acest sens în termen de 15 zile calculat de la data la care a primit motivarea deciziei contestate a formulat cererea de repunere în termen dar și cererea de revizuire.
8. Intimatul-recurent M. P., a invocat excepția tardivității cererii de repunere în termen și excepția tardivității cererii de revizuire, cu motivarea că în cazul prev. de art. 322 alin.1 pct.2 V.C.proc.civ., termenul de revizuire curge de la pronunțare, iar motivul de repunere în termen invocat de revizuent, nu este temeinic justificat.
9. Analizând excepția de tardivitate invocată, se constată următoarele:
a) Potrivit art. 322 V.C.proc.civ., sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. Ca urmare, pot fi atacate pe această cale, deciziile pronunțate de tribunal prin care s-a admis recursul și s-a modificat hotărârea atacată, cum este cazul deciziei civile ce face obiectul prezentei cereri de revizuire.
Conform art. 322 alin.1 pct.2 V.C.proc.civ., invocat ca și motiv de revizuire în prezenta cauză, constituie motiv de revizuire dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.
Potrivit art.129 alin.6 din același Cod, în aplicarea și respectarea principiului disponibilității, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. Dacă nu au fost respectate aceste reguli, decizia este supusă revizuirii.
Potrivit art.324 alin.1 V.C.proc.civ., în cazul prev. de art. 322 alin.1 pct.2, termenul de revizuire este de o lună, iar în cazul deciziilor care evocă fondul termenul se socotește de la pronunțare, în speță de la data de 31.03.2014, deoarece o pronunțare cu plus petita rezultă din minuta respectiv dispozitivul deciziei pronunțate.
În speță, prin decizia civilă nr. 302/31 .03.2014 pronunțată de Tribunalul G., s-a admis recursul declarat de contestatorul M. P., împotriva sentinței civile nr._/20.11.2013 a Judecătoriei G., s-a modificat în parte sentința și în rejudecare: s-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorul M. P. în contradictoriu cu intimatul C. I. de Avocat "I. S." și pe cale de consecință s-au anulat formele de executare emise în dosarul de executare silită nr.97/2012 al B.E.J. C. C.. S-a respins cererea privind anularea titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. 90/5.09.2006. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate, care nu sunt potrivnice prezentei hotărâri.
Ca urmare, revizuentul este prezumat că a avut cunoștință de dispoziția instanței de recurs cu privire la anularea formelor de executare, de la pronunțare, adică de la data de 31.03.2014, dar a exercitat calea de atac a revizuirii la data de 01.07.2014.
b) În referire la cererea de repunere în termenul de exercitare a revizuirii, se constată următoarele:
Potrivit art. 103 alin.1 și 2 V.C.proc.civ., decăderea nu operează dacă partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa să efectueze actul de procedură în termenul legal prevăzut de lege. Această împrejurare trebuie să excludă culpa părții.
Astfel cum s-a menționat, în cazul de revizuire invocat de revizuent, termenul de o lună curge de la pronunțare, deoarece la acest moment părțile au posibilitatea să cunoască soluția pronunțată, respectiv pronunțarea unei soluții cu extra petita.
În concret, în raport de motivul de revizuire invocat și de motivele prezentate în susținerea acestei căi de atac, în mod cert, revizuentul a avut cunoștință de soluția pronunțată la data de 31.03.2014, sau cel mai târziu a doua zi, deoarece soluția pronunțată a îndeplinit condiția de publicitate pe portalul instanței, precum și prin celelalte evidențe accesibile publicului.
Apărarea revizuentului potrivit cu care nu a cunoscut motivul de revizuire decât după motivarea deciziei nr. 302/2014 nu poate fi primită, deoarece cazul de revizuire rezulta din dispozitiv. A primi o asemenea cerere de repunere în termen ar echivala cu încălcarea normei imperative prevăzută de art. 103 și 324 V.C.proc.civ. și cu admiterea unei cereri de repunere în termen, deși condițiile acestei instituții nu sunt îndeplinite din culpa părții deoarece revizuentul are studii juridice de specialitate.
În consecință, cererea de repunere în termen nu este formulată în termen și nu este temeinic justificată, motiv pentru care o va respinge.
c) Decizia civilă nr. 302/2014 a fost pronunțată la data de 31.03.2014, iar potrivit art. 324 în ref. la art. 322 alin.1 pct.2 V.C.proc.civ. cererea de revizuire putea fi formulată în termen de o lună de la data la care instanța de recurs a evocat fondul, adică până la 30.04.2014, data de 01.05.2014 fiind ultima zi în care se putea exercita în termen legal revizuirea pe motiv de plus petita.
Din mențiunile plicului cu care a fost expediată cererea de revizuire, rezultă că aceasta a fost depusă la data de 01.07.2014, cu mult peste termenul legal prevăzut de art. 324 V.C.proc.civ.
În aceste condiții și față de soluția dată pe cererea de repunere în termen, potrivit art. 103 în ref. la art. 324 V.C.proc.civ. va admite excepția de tardivitate și va respinge cererea de revizuire, ca tardiv declarată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de repunere în termen ca nefondată.
Admite excepția de tardivitate.
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuent C. I. DE AVOCAT I. S., cu sediul în G., ., nr.79, în contradictoriu cu intimat M. P., cu domiciliul procesual ales la C. Avocatului B. Didel, cu sediul în G., ., împotriva deciziei civile nr.302/31.03.2014pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._/233/2012, ca tardiv declarată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 03.02.2015.
Președinte, A. F. | Judecător, L. B. | Judecător, M. A. |
Grefier, L. T. |
Red.jud. L.B./06.03.2015
Tehnored.gref.L.T./11.03.2015
Ex.2
Judecători recurs .>
| ← Contestaţie la executare. Încheierea nr. 27/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 89/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
