Fond funciar. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 163/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 2081/324/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 163/2015
Ședința publică de la 25 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. D. B.
Judecător R. N.
Grefier L. T.
Pe rol fiind soluționarea apelului promovat de apelanții C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CUDALBI, C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CUDALBI, cu sediul în ., în contradictoriu cu intimații A. E., cu domiciliul în ., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE DE PE LÂNGĂ PREFECTURA G., A. C., cu domiciliul în G., ., O9, ., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.140/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria T..
La apelul nominal a răspuns pentru intimatul reclamant A. E., avocat B. dana, lipsă celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S - a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul intimatului A. E. solicită să se constate că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică impunându-se a fi menținută. Apreciază că mod corect instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamant. Solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria T. cu nr._ reclamantul A. E. în contradictoriu cu pârâții: A. C., M. E., C. L. Cudalbi și C. Județeană G. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._-24/04.01.1994 emis pe numele autorului A. G., în sensul de a se exclude din cuprinsul titlului suprafața de teren de 380,36 m.p. situată în intravilanul comunei Cudalbi, jud. G., T 91 P. 9 la numărul 2771 având a vecini: nord - drum, sud și est – A. E., vest - M. E..
În motivare, a arătat că, la data de 04.01.1994 s-a emis titlul de proprietate nr._-24 autorului A. G., tatăl reclamantului, reconstituindu-i-se dreptul de proprietate pentru 2536 m.p. în intravilanul comunei Cudalbi .
In cadrul suprafeței de 2536 m.p. a fost inclusă în mod eronat și suprafața de teren de 380,36 m.p., suprafață care i-a fost atribuită reclamantului, în urmă cu 38 de ani ca lot în folosință de către Consiliul Popular al comunei Cudalbi de la acea vreme și pe care o posedă din 1975, așa cum rezultă din decizia nr. 47/26.05.1975, emisă de autoritatea menționată.
Din această suprafață de 2536 m.p. autorul A. G., împreună cu soția sa E., au înstrăinat prin contract de întreținere, fiicei M. E. suprafața de 1000 m.p., conform actului din 27 iulie 1990, rămânând suprafața de 1536 m.p. .
După decesul autorului A. G., prin actul de partaj voluntar nr. 4397/2005, moștenitorii acestuia, respectiv, reclamantul A. C. și M. E. au primit fiecare suprafața de 385,21 m.p. teren intravilan, totalizând toți trei suprafața de 1155,64 m.p.
Cu ocazia măsurătorilor efectuate în vederea partajării voluntare, suprafața de 380 m.p. care de fapt aparține reclamantului în exclusivitate a fost identificată și reprezentată prin schița întocmită în cadrul planului de amplasament .
Pe această schiță s-a menționat suprafața de 250 m.p. întrucât aceasta este suprafața ce rezultă din decizia arătată mai sus, în realitate fiind vorba de 380,24 m.p.
De altfel, la momentul întocmirii actului de partaj voluntar, notarul public a observat situația descrisă mai sus, făcând mențiune în acest sens în cadrul actului .
S-a împărțit doar suprafața de teren de 1155,64 m.p. care în realitate aparține autorului A. G., restul suprafeței, respectiv 380,24 m.p. fiind tocmai suprafața asupra căreia se solicită a fi exclusă din titlul de proprietate.
A menționat reclamantul că, în urma efectuării partajului voluntar prin care fiecare dintre frați a primit 385,21 m.p. aceste suprafețe au fost intabulate, în timp ce suprafața de 380,24 m.p., întrucât aceasta nu a fost partajată, notarul sesizând eroarea din titlul de proprietate, nu există carte funciară.
Cererea s-a întemeiat pe disp.art.III. din Legea nr. 169/1997.
Pentru dovedirea cererii au fost depuse următoarele acte: titlul de proprietate nr._-24 din 4.01.1994, emis pe numele A. G., certificat fiscal nr._ din 2.04.2013 emis de Primăria Cudalbi, decizia nr. 47 din 26.05.1975 privind atribuirea terenului ca lot în folosință, actul de partaj voluntar din 20.12.2005 prin care s-a partajat doar suprafața de 1155,64 m.p. teren intravilan din titlul de proprietate în cauză, rămânând suprafața de 380,36 m.p., plan de amplasament și delimitare din decembrie 2005, schița efectuată în decembrie 2005, contractul de întreținere din 27.07.1990 prin are A. G. a înstrăinat 1000 m.p. fiicei M. E., adresa Primăriei Cudalbi prin care s-a răspuns solicitării sale de a clarifica stația terenului, încheierea nr. 8357/23.12.2005 privind intabularea terenurilor ce le-au revenit fiecăruia dintre moștenitorii lui A. G. în urma actului de partaj voluntar, autorizația de construcție a locuinței sale din 7 iulie 1975 pe suprafața primită ca lot în folosință, memoriu tehnic justificativ asupra construirii locuinței sale pe terenul dat în folosință, cerere adresată BCPI pentru eliberarea unui certificat de sarcini, certificatul nr.4885 din 1.04.2013 emis a urmare a cererii susmenționate.
Prin întâmpinare, pârâta M. E. a fost de acord cu cererea .
Prin întâmpinare, C. L. Cudalbi a învederat că nu este de acord a fost cu cererea. Precizând că, la data identificării posesorilor de terenuri din intravilanul comunei Cudalbi, suprafața de 250 mp nu a fost declarată de reclamant.
Prin întâmpinare, C. Județeană G. a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri și proba cu expertiza.
Prin sentința civilă nr. 140/22.01.2014, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._ , instanța a admis cererea modificată în parte promovata de reclamantul A. E., împotriva pârâților: A. C., M. ELISEBETA și intimatele C. L. Cudalbi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, și C. Județeană pentru. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor G. și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 4602-24/04.01.1994 autor A. G., în sensul de a exclude din cuprinsul titlului suprafața de teren de 306 mp. situată în T-92, P-9.
Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că, în drept, cererea este fondată, urmând a fi admisă în parte, doar pentru suprafața de teren de 306 m.p. și nu pentru suprafața de 380,24 m.p. cum s-a solicitat, în temeiul disp.art. III. din Legea nr.169/1997.
A constatat prima instanță că reclamantului i s-a atribuit un lot de teren în 1975 prin decizia nr. 47/26.05.1975 a Consiliului Popular Cudalbi, lot pe care îl deține de la acea dată.
Este adevărat că, prin decizia menționată i s-a atribuit reclamantului doar 250 m.p. însă, măsurătorile au evidențiat o suprafață mai mare, de 306 m.p. așa cum rezultă din expertiza efectuată în cauză.
S-a apreciat că diferența de la 250 m.p. la 380,24 m.p. a fost dobândită de reclamant prin prescripția achizitivă prevăzută de art.2500 din C.civ.
A constatat instanța că, în mod eronat suprafața de teren de 306 m.p. a fost înscrisă în titlul de proprietate nr._-24/4.01.1994 autor A. G. câtă vreme reclamantul o deține din 1975.
Împotriva sentinței civile nr. 140/22.01.2014, pronunțate de Judecătoria T. în dosarul nr._ , a declarat apel intimata C. L. Cudalbi pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor. A solicitat apelanta admiterea apelului și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca nefondată. Totodată, apelanta a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare, apelanta a arătat că reclamantul nu a supus și comisiei locale raportul de expertiză întocmit în cauză și, astfel, nu a putut formula apărări față de conținutul raportului menționat.
A mai arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 23 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 care prevede că suprafața atribuită de cooperativa agricolă de producție ca lot de folosință nu se reconstituie sau nu se constituie persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc.
Apelanta a solicitat judecata în lipsă.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul – reclamant a solicitat respingerea apelului, ca nefundat.
În motivare, a arătat că raportul de expertiză întocmit în cauză a fost comunicat tuturor părților, iar apelanta, legal citată, nu a delegat nici un reprezentant care să o reprezinte în proces.
A apreciat intimatul că art. 23 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 nu are legătură cu cauza, acesta având în vedere suprafețe atribuite conform dispozițiilor art. 4 din Decretul – lege nr. 42/1990.
A mai subliniat că, în cauză C. Județeană G. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a fost de acord cu acțiunea formulată.
Prin întâmpinarea formulată, intimata C. Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar a solicitat admiterea apelului formulat în cauză, casarea în parte a sentinței contestate și atribuirea către reclamant doar a suprafeței de 250 mp primită în folosință.
În motivare, a arătat că sentința apelată este netemeinică și nelegală față de suprafața atribuită reclamantului, respectiv 308 mp, față de 250 mp, cât a primit în folosință de la fostul CAP. Cudalbi.
Au fost invocate dispozițiile art. 24 alin. 1 din Legea nr. 18/1991.
Intimata a mai subliniat că situația creată se datorează culpei exclusive a reclamantului, deoarece, la data identificării posesorilor de terenuri (1986) din intravilanul comunei Cudalbi, acesta nu și-a declarat terenul aferent casei de locuit care, nici în prezent, nu se regăsește în indexul alfabetic al posesorilor de terenuri și case de locuit din .> În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 alin. 2 C.proc.civ..
Au fost atașate, la dosar, în copie, Autorizația pentru executare de lucrări nr. 762/07.07.1975 și Memoriul Tehnic justificativ.
Totodată, au fost atașate, la dosar și precizările formulate de expertul desemnat Căulea Noni M..
Analizând legalitatea sentinței civile sentinței civile nr. 140/22.01.2014, pronunțate de Judecătoria T. în dosarul nr._ ,prin prisma motivelor de apel instanța de control judiciar reține următoarele:
Cu referire la primul motiv de apel, reține că raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat a fost depus la dosarul cauzei la data de 07.01.2014 (f. 98), iar, la termenul de judecată din data de 08.01.2014, instanța a amânat judecata cauzei pentru studiul raportului de expertiză întocmit comunicând un exemplar reprezentantului Comisiei Județene G..
Dezbaterile au fost închise la data de 22.01.2014, dată la care părțile prezente au formulat concluzii pe fondul cauzei.
Pe parcursul judecății, apelanta a fost legal citată, având termen în cunoștință, conform art. 229 C.proc.civ., pentru termenele din 08.01.2014 și 22.01.2014, așa cum rezultă din dovada de citare atașată la dosar (f. 64).
Or, în aceste condiții, tribunalul reține că au fost respectate, în cauză dispozițiile art. 336 alin. 1 C.proc.civ., raportul de expertiză fiind depus la dosar cu mai mult de 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată (22.01.2014). Față de argumentele apelantei, reține că, potrivit art. 10 C.proc.civ., partea avea obligația de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului, având posibilitatea de a studia raportul de expertiză la dosar, dat fiind faptul că nu există o obligație expresă a instanței de a comunica în copie raportul de expertiză depus la dosar.
În fapt, prin Decizia nr. 47/26.05.1975 a Consiliului popular al Comunei Cudalbi, i-a fost atribuit intimatului – reclamant A. E. terenul în suprafață de 150 mp situat în perimetrul construibil al comunei Cudalbi, megieșit la V cu drumul comunal, la N cu T. I., la E cu teren CAP și la S cu Armăsarun G., în vederea construirii unei locuințe proprietate personală, conform planului de situație anexat deciziei. S-a menționat că atribuirea folosinței se face pe durata existenței construcției respective.
La data de 04.01.1994 s-a emis titlul de proprietate nr._-24 pe numele autorului A. G., tatăl reclamantului, reconstituindu-i-se acestuia dreptul de proprietate pentru 2536 m.p. în intravilanul comunei Cudalbi, T92, P 3, cu vecini, la N DE, la E streșină C., la S pârâul Vâlcica și la V B. A..
In cadrul suprafeței de 2536 m.p. (2405,64 mp din măsurători) a fost inclusă și suprafața de teren atribuită reclamantului prin Decizia nr. 47/26.05.1975 a Consiliului popular al Comunei Cudalbi, așa cum rezultă din anexa 1 la raportul de expertiză întocmit în cauză, coroborată cu Schița aferentă Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 4397/20.12.2005.
De altfel, conform actului de partaj menționat, ceilalți moștenitori ai defunctului A. G. au recunoscut implicit faptul că suprafața atribuit reclamantului A. E. îi aparține acestuia, făcând obiectul partajului doar suprafața de teren rămasă după excluderea suprafeței de teren ocupate de reclamant.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. 1 din Legea nr.18/1991, terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foștii proprietari.
Potrivit art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 18/1991, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Potrivit chitanțelor atașate la dosar (f. 107 – 127), reclamantul a fost cel care a achitat taxele și impozitele pentru terenul atribuit conform Deciziei nr. 47/26.05.1975 a Consiliului popular al Comunei Cudalbi.
Față de considerentele de mai sus, având în vedere Decizia nr. 47/26.05.1975 a Consiliului popular al Comunei Cudalbi, tribunalul reține că terenul atribuit reclamantului în folosință pentru construirea unei locuințe este și rămâne în proprietatea acestuia, astfel încât, în mod greșit, a fost eliberat Titlul de proprietate nr._ – 24/04.01.1994, pentru același teren, autorului reclamantului A. G..
În sensul art. 24 alin. 2 din legea nr. 18/1991, suprafața terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producție, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă.
În consecință, nulitatea titlului de proprietate contestat, legată de constatarea existenței dreptului de proprietate al reclamantului, întemeiat pe dispozițiile art. 24 din Legea nr. 18/1991 privește cel puțin suprafața de 250 mp teren.
Este de reținut, însă, că, potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, C. Gh. C. și C. I. C., coroborate cu recunoașterea pârâților, frați ai reclamantului, conform Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 4397/20.12.2005, reclamantul este cel care ocupă și folosește ca proprietar terenul în suprafață de aproximativ 30 de ari, încă din anul 1975, fără a fi tulburat în vreun fel.
În consecință, tribunalul reține ca fiind corectă concluzia primei instanțe referitoare șa incidența în cauză a dispozițiilor art. 1890 C.civ.. privind prescripția achizitivă pentru diferența de teren până la suprafața de 306 mp, identificată în cuprinsul raportului de expertiză ca fiind folosită de reclamant.
Mai mult, în condițiile în care metodele de măsurare disponibile la momentul atribuirii (1975) nu erau dintre cele mai performante, tribunalul reține, de asemenea, că este posibil ca terenul la care face referire actul din 1975 să nu fi avut o suprafață efectivă de 250 mp, ci una mai mare. De altfel, expertul desemnat în cauză a concluzionat că amplasamentul exact al imobilului atribuit în folosință nu a putut fi identificat.
Pe de altă parte, este de remarcat că, prin sentința civilă nr. 462/05.03.2014, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, instanța a admis cererea promovata de reclamantul A. E., privind completarea dispozitivului sentinței civile nr.140 din 22.01.2014 și a completat sentința civilă nr. 140/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul civil nr._, în sensul că le-a obligat pe pârâtele C. L. Cudalbi și C. Județeană G. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să emită reclamantului A. E.,titlul de proprietate pentru suprafața de teren de 306 mp. în T-92, P-9, intravilan ..
Această sentință nu a fost contestată în termenul indicat de lege intrând în puterea lucrului judecat în sensul art. 430 C.proc.civ.. Astfel, a fost recunoscut, cu titlu definitiv, dreptul reclamantului de a i se emite un titlu de proprietate pentru terenul în suprafață de 306 mp., situat în ., p. 9.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul reține că soluția primei instanțe este corectă și în ceea ce privește anularea titlului de proprietate contestat cu referire la diferența dintre suprafața de teren de 250 mp atribuită reclamantului conform Deciziei nr. 47/26.05.1975 și suprafața de teren de 306 mp aflată în posesia și folosința efectivă a acestuia.
Nu pot fi reținute argumentele apelantei referitoare la incidența, în speță, a dispozițiilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, dat fiind faptul că acestea se referă la suprafețe deținute conform dispozițiilor art. 4 din Decretul – lege nr. 42/1990, respectiv la terenuri arabile sau echivalent agricol atribuite în folosință, iar nu la terenul atribuit pentru construirea unei locuințe.
În consecință, în temeiul art. 480 C.proc.civ., va respinge apelul, ca nefondat.
În temeiul art. 453 C.proc.civ., raportat la art. 482 C.proc.civ., o va obliga pe apelantă, ca parte căzută în pretenții, la plata către intimatul A. E. a sumei de 1250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr._/10.07.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul, promovat de apelanții C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CUDALBI, C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CUDALBI, cu sediul în ., în contradictoriu cu intimații A. E., cu domiciliul în ., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE DE PE LÂNGĂ PREFECTURA G., A. C., cu domiciliul în G., ., O9, ., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.140/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria T., ca nefondat.
Obligă pe apelanta – pârâtă C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar Cudalbi la plata către intimatul – reclamant A. E. a sumei de 1250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Executorie.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.02.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
N. D. B. R. N. L. T.
Red.jud. R.N./04.05.2015
Tehnored.gref.L.T./04.05.2015
Ex.7/comunicat 5 ex.
Judecător fond I. C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 165/2015. Tribunalul GALAŢI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 159/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
