Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 23/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 23/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 6789/318/2009*
Dosar nr._ Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 23/2013
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. A. M.
Judecător . M. B.
Grefier: L. M.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul – pârât T. V. – N., împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată în ședința publică din data de 25.05.2012 și a sentinței civile nr._/21.09.2012 ambele pronunțate de Judecătoria Tg – J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata – reclamant V. V. – V. și intimații – intervenienți V. A. și V. E..
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat apelantul – pârât T. V. – N. asistat de avocat C. M. și intimatul – intervenient V. A. asistat de avocat R. I., lipsă fiind intimata – reclamantă V. V. – V. și intimata – intervenientă V. E., ambele reprezentate de avocat R. I..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează că a fost depusă la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei – reclamante V. V. – V..
Avocat C. M. pentru apelantul – pârât a solicitat să se facă o adresă către Raiffeisen Bank pentru a fi solicitate relații în legătură cu împrumutul de_ Euro contractat de la această unitate bancară și a se stabili utilizarea acestuia și ce tranzacții au fost efectuate cu privire la acest cont.
Avocat R. I. cu privire la cererea formulată de apărătoarea apelantului – pârât a arătat că toate aceste relații au fost comunicate de către unitatea bancară de la care în anul 2008 a fost luat creditul de_ Euro astfel că nu se mai impune efectuarea unei alte adrese.
Instanța a respins cererea formulată de către apărătorul apelantului – pârât întrucât cu ocazia soluționării cauzei la instanța de fond Raiffeisen Bank a comunicat datele necesare privitoare la contractarea creditului menționat în urma solicitărilor prin adresa formulată de către instanță, și constatând apelul în stare de judecată a acordat cuvântul.
Avocat C. M., pentru apelantul – pârât T. V. – N., a solicitat admiterea apelului, schimbarea încheierii de admitere în principiu și sentinței în sensul de a fi scoasă de la masa bunurilor de împărțit suma de_ Euro.
Avocat R. I. pentru intimata – reclamantă și intimații – intervenienți a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât creditul contractat în anul 2008 în sumă de_ Euro a fost utilizat pe perioada conviețuirii părților, iar la raportul de expertiză nu s-au făcut obiecțiuni părțile apreciind ca fiind suficiente probele care s-au administrat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față
Prin sentința civilă nr._ pronunțată de Judecătoria Tg – J., în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea principală formulată de reclamanta V. V. V., împotriva pârâtului reclamant reconvențional T. V. – N. și în contradictoriu cu intervenienții V. Alexandu și V. E., precum și cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional T. V. – N..
A fost admisă cererea de intervenție în interesul reclamantei formulată de intervenienții V. A. și V. E..
S-a dispus omologarea raportului de expertiză efectuat în cauză de expert Mitoi G. și au fost atribuite bunurile părților conform variantei propuse, în sensul atribuirii bunurilor reclamantei în lot, după cum urmează:
Reclamanta V. V. V. a primit în lot următoarele bunuri:
- un imobil apartament cu două camere situat în Tg-J., . -(fostă 23 August) ..3. . cu îmbunătățirile aduse acestui imobil – valoare 120.700 lei, o bibliotecă „Rubin” 1200 lei; mobilă de sufragerie –0 lei; canapea extensibilă „Valery” 1200 lei ; șifonier cu 3 uși 800 lei, pat pentru dormitor..800 lei; Televizor „Platinum” 330 lei ; mobilă de bucătărie (vitrină, dulap, sertare) 630 lei, aragaz „Zanussi” 473 lei ; combină frigorifică „Whirlpool”.857 lei ; mașină de spălat Whirlpool.645 lei; ușă metalică la intrare..0 lei, perdele și draperii la 3 ferestre 155 lei; 4 covoare diverse culori și dimensiuni 276 lei, valoare bunuri atribuite_,00 lei Valoare cuvenită 128.503 lei. Primește sultă de la pârât 437 lei.
L. fizic atribuit pârâtului 0 lei. Valoarea cuvenită pârâtului: 437 lei. Pârâtul plătește sultă reclamantei 437 lei .
Au fost compensate cheltuielile de judecată și a fost obligată reclamanta la 250 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță în urma probelor administrate atât în primul ciclu procesual cât și după rejudecare respectiv interogatoriile părților, audieri de martori și acte, a emis la data de 25.05.2012 încheierea de admitere în principiu.
Instanța a reținut și a constatat că la data de 6.08.2007, tatăl reclamantei (care pe data de 23.07.2007 a contractat un împrumut de 91.000 lei), a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare a apartamentului în litigiu, la prețul de 130.000 lei, din care a achitat suma de 20.000 lei (fila 25 la dosar).
Că ulterior, la data de 5.09.2007, părțile (reclamanta și pârâtul) au încheiat contractul de vânzare-cumpărare al apartamentului, din înscrisurile depuse la dosar, dar și din recunoașterile părților, rezultând că la data de 11.07.2007, pârâtul contractase un credit în valoare de 10.000 euro.
Din interogatoriul susținut reclamantei, instanța a reținut că aceasta a recunoscut că părțile au contractat, la data de 17.09.2008 (cu puțin timp înainte de desfacerea căsătoriei - sentința instanței de fond este pronunțată la data de 27.10.2008, ceea ce creează prezumția că părțile au intenționat înainte de separare să lichideze datoriile comune), un împrumut în sumă de 35.770 euro (contractul de credit fiind atașat dosarului), din care chiar reclamanta a recunoscut că a fost acoperit creditul inițial de 10.000 euro al pârâtului și a fost restituit părinților ei, intervenienții, suma de 50.000 lei, contribuția acestora la achitarea apartamentului.
Față de datele contractării împrumuturilor și momentul achitării avansului, respectiv al restituirii sumei către părinții reclamantei, conform recunoașterii acesteia, instanța a apreciat că părinții reclamantei au achitat avansul la apartament în sumă de 20.000 lei, restul de preț fiind achitat de cele două părți din împrumutul de 10.000 euro, dar de nuntă și diferența de 50.000 lei restituită părinților reclamantei, după contractarea creditului de 35.770 euro.
Nu s-a reținut susținerea reclamantei că din creditul de 10.000 euro s-a organizat nunta, întrucât din precizările părților coroborate cu declarațiile martorilor a reieșit că toate cheltuielile au fost achitate din darul de nuntă.
Nu a fost reținută nici susținerea că darul rămas de 10.000 lei a fost folosit pentru călătoria în Italia a părților după nuntă, întrucât din înscrisurile depuse la dosar a reieșit că biletele de avion dus-întors au fost în valoarea de 2x125 euro (250 euro), iar părțile s-au deplasat la sora pârâtului în Italia.
S-a mai reținut de către instanță o contribuție egală, de 50%, a părților la realizarea bunurilor comune și a fost majorat lotul reclamantei cu suma de 20.000 lei achitată ca avans de părinții acesteia pentru apartament și cu contravaloarea ratelor, dobânzilor și comisioanelor la creditul de 35.770 euro, începând cu data de 27.10.2008 (de la care instanța a prezumat că părțile s-au separat în fapt și nu au mai coabitat), până la achitarea integrală a acestora și a constatat comunitatea de bunuri conform sentinței civile 7442/2011 a Judecătoriei Tg-J..
Astfel prin încheierea de admitere în principiu s-a admis în parte în principiu acțiunea formulată de reclamanta V. V. V. împotriva pârâtului reclamant reconvențional T. V. – N. și în contradictoriu cu intervenienții V. Alexandu și V. E., s-a admis în parte în principiu cererea reconvențională, formulată de pârâtul reclamant reconvențional T. V. N., s-a admis în principiu cererea de intervenție în interesul reclamantei formulată de intervenienții V. Alexandu și V. E. și s-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuție de 50 % reclamanta pârâtă reconvențional și 50 % pârâtul reclamant reconvențional, următoarele bunuri: - un imobil apartament cu două camere situat în Tg-J., . (fostă 23 August) . ., achiziționat conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sun nr. 1911 la BNP „ Logos I. N. și D. R., o bibliotecă „Rubin”, mobilă de sufragerie, canapea extensibilă „Valery”, șifonier cu 3 uși și pat pentru dormitor, Televizor „Platinum”, mobilă de bucătărie (vitrină, dulap, sertare), Aragaz „Zanussi”, combină frigorifică „Whirlpool”, mașină de spălat Whirlpool, ușă metalică la intrare, perdele și draperii la 3 ferestre, 4 covoare diverse culori și dimensiuni, 2 scaune din lemn pliante, îmbunătățirile la imobilul apartament menționat, constând în: zugrăveli, parchet laminat în sufragerie, aplicat faianță în bucătărie, izolat apartamentul cu polistiren pe exterior, închis terasa cu geam termopan.
S-a mai constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuție de 50% fiecare, următoarele datorii comune: - un credit în valoare de 35.770 EURO, conform contractului de credit nr. RFI_/17.09.2008 încheiat la Raiffeisen Bank .
S-a majorat lotul reclamantei cu ½ din cu contravaloarea ratelor, dobânzilor și comisioanelor la creditul de 35.770 euro, începând cu data de 27.10.2008, până la achitarea integrală a acestora și cu suma de 20.000 lei avans la apartament, indexată cu indicele de inflație, de la data de 6.08.2007 la zi.
S-a dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie și efectuarea unei expertize de specialitate pentru identificarea și evaluarea bunurilor și formarea loturilor, urmând ca la formarea loturilor experții să țină seama de modul de stăpânire asupra bunurilor, de voința părților, necesitățile lor și de modul de achitare a creditelor.
În cauză, a fost numit expert Mitoi G., raportul de expertiză a fost depus la data 21.09.2012, împotriva raportului părțile nefăcând obiecțiuni .
Cu privire la atribuirea bunurilor s-a reținut că expertul a propus atribuirea bunurilor în lotul reclamantei, bunurile comune realizate de părți fiind evaluate la suma de 128.066 lei.
Întrucât pentru achiziționarea acestor bunuri părțile au contractat la data de 17.09.2008 un credit în valoarea de 35.770 Euro, expertul a luat în considerare în ceea ce privește plata sultei la care urmează a fi obligat pârâtul, două variante: prima având în vedere achitarea creditului conform graficului de rambursare, ceea ce conduce la un lot valoric cuvenit reclamantei de 203.365 lei și o sultă în sarcina pârâtului de 75.299 lei, (în condițiile în care acestuia nu i se atribuie nici un bun) și cea de-a doua variantă, recomandată de expert, în care ar urma să se valorifice bunul și a se plăti creditul integral, lotul cuvenit reclamantei fiind de 128.503 lei, urmând ca pârâtul să plătească sultă în sumă de 473 lei.
S-a apreciat de către instanță că această din urmă modalitate de plată a sultei este cea echitabilă, în condițiile în care datoriile părților exced valoarea bunurilor, părțile prin avocat solicitând de asemenea omologarea raportului de expertiză cu varianta de lotizarea propusă de expert, instanța apreciind ca fiind pertinentă și în spiritul disp. art. 6739 C.pr.civ, această variantă putând conduce la atribuirea în mod echitabil a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei părților.
Potrivit disp. art. 276 C.pr.civ., instanța a compensat cheltuielile de judecată, constând în taxă de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat și onorariu pentru expert, obligând reclamanta la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și sentinței a declarat apel pârâtul T. V. N. criticându-le pentru netemeinicie și nelegalitate.
A arătat că prin decizia civila nr. 96/2012 a Tribunalului Gorj s-a dispus să se verifice utilizarea creditului de_ Euro, să fie stabilită corect starea de fapt cu privire la componența masei partajabile atât în privința bunurilor comune dobândite de cei doi soți cât și în privința datoriilor comune realizate în timpul căsătoriei. Că drept consecință trebuiau administrate probele necesare pentru a se stabili cu certitudine dacă creditul de_ euro contractat de intimata –reclamantă de la Raiffeisen Bank în 2008 reprezintă o datorie comună și dacă această sumă a fost învestită până la introducerea acțiunii de divorț în comunitatea de bunuri.
A mai arătat apelantul că din acest credit a fost achitat un împrumut de 10.000 Euro, creditul pentru nuntă în suma de 7000 lei și 1500 lei taxa de facultate a sa ( a apelantul pârât ) astfel că o diferență de_ Euro nu se regăsește ca investită în comunitatea de bunuri cât părțile au conviețuit.
Că susținerea intimatei că din acest credit s-au achitat 50.000 lei intervenienților ( părinții intimatei – reclamante ) pentru contribuția acestora la dobândirea apartamentului în litigiu nu se coroborează cu nici o probă din dosar astfel că la masa bunurilor de împărțit nu poate fi inclusă această datorie.
Tribunalul analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei prin prisma criticilor formulate apreciază ca fiind neîntemeiat apelul .
Critica apelantului pârât privind neadministrarea probelor necesare pentru a se stabili cu certitudine dacă creditul contractat de intimata reclamantă de la Raiffeisen Bank la data de 17.09.2008 este o datorie comună, nu este fondată, aceasta întrucât la termenul din 25.05.2012 conform încheierii din data respectivă, părțile prin apărătorii aleși au declarat că nu mai doresc să administreze alte probe în afara celor care au fost administrate în primul ciclu procesual, aceștia precizând să fie stabilită masa bunurilor de împărțit conform probelor aflate la dosar.
Reține tribunalul, că unitatea bancară de la care a fost contractat în anul 2008, creditorul în valoare de 35.770 Euro, respectiv Raiffeisen Bank SA, a comunicat instanței cu adresa nr. 5308/2010 aflată la fila 349 din dosarul instanței de fond(primul ciclu procesual), datele solicitate cu privire la situația creditului menționat, fiind anexate graficele de rambursare inițială, de rambursare actualizată, foile de vărsământ cu care au fost achitate ratele lunare de către titulara V. V., precum și extrasele de cont ale titularei.
Mai reține tribunalul din lucrările de la dosar, respectiv interogatoriile părților, audierile de martori, precum și actele depuse că, împrumutul de 35.770 Euro reprezintă o datorie comună a soților, în mod corect această sumă a fost cuprinsă în masa partajară, ea fiind folosită la acoperirea unui credit inițial de 10.000 Euro al pârâtului, la rambursarea sumei de 50.000 lei părinților intimatei reclamante, sumă cu care aceștia i-au ajutat la dobândirea apartamentului pe reclamantă și pârât, precum și la alte cheltuieli constând în taxele de școlarizare( taxele pentru facultate) plătite pentru pârât și lichidarea altor datorii comune ale celor doi foști soți.
Față de considerentele arătate și de dispozițiile art. 296 C procedură civilă, urmează ca apelul declarat de pârât să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul - pârât T. V. – N., împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată în ședința publică din data de 25.05.2012 și a sentinței civile nr._ din data de 21.09.2012 ambele pronunțate de Judecătoria Tg – J., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – reclamantă V. V. - V. și intimații - intervenienți V. A. și V. E..
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. A. M. | Judecător, M. B. | |
Grefier, L. M. |
Red.Jud. M.B./teh.EB
6 ex/14.02.2013
Judecător fond E. P.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 692/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
