Obligaţie de a face. Sentința nr. 818/2014. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 818/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 3366/263/2013

Dosar nr._

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA Nr. 1034/2014

Ședința publică de la 13 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. A. M.

Judecător Nicolița Ș.

Grefier A. P.

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant S. C., împotriva sentinței civile nr. 818 din 15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru sub nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte . D. C. SRL, C. L. Motru, C. L. Cătunele.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant S. C., a lipsit intimata pârâtă . de consilier juridic P. A., au lipsit intimatele pârâte ., C. L. Motru, C. L. Cătunele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care în lipsa altor cereri s-a constat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul:

Apelantul reclamant S. C., a precizat că nu a fost despăgubit pentru conducta ce trece pe terenul său, nu a obținut titlu de proprietate și solicită admiterea apelului potrivit concluziilor scrise depuse la dosar.

Consilier juridic P. A. pentru pârâtă . solicitat respingerea apelului ca nefundat, precizează că apelantul nu și-a dovedit proprietatea, iar operatorul are un drept de servitute legală asupra terenului pentru realizarea conductei de apă.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._ reclamantul S. C. a chemat în judecată pârâtele . și . București și a solicitat să se dispună scoaterea unei conducte de apă introdusă pe terenul proprietatea sa situat în ., jud. Gorj, punctul „La Bâlci”.

A arătat reclamantul că este proprietarul suprafeței de teren menționată, iar pârâtele prin Centrul de Exploatare și Distribuție Motru au executat lucrări de excavație pe acest teren, fără acordul său și au introdus o conductă de apă pe o lungime de 300 m, suprafața totală fiind de 5152 mp, și lucrările au fost efectuate pe o lungime de 300 m care se întinde de la puțul 17 până la puțul 9, dar suprafața afectată este mult mai mare.

A precizat că a încercat în nenumărate rânduri să rezolve această situație pe cale amiabilă dar fără rezultat, pârâtele nerăspunzând solicitărilor sale.

Prin sentința civilă nr. 818 din 15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru sub nr._ s-a admis din oficiu excepția prematurității acțiunii și pe fond s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul S. C., în contradictoriu cu pârâții . D. C. SRL, C. L. Motru și C. L. Cătunele, ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat scoaterea unei conducte de apă introdusă pe terenul său din comuna Cătunele, . Bîlci” respectiv să desființeze lucrările de aducțiunea a apei potabile efectuate pe terenul său, iar în caz contrar să fie el abilitate să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtelor.

Că, din probatoriu administrat în cauză rezultă că, pârâta SA A. SA pe baza unei autorizații a introdus o conductă de aducțiunea apă potabilă, lucrarea fiind efectuară de pârâta . București.

Că, reclamantul nu a făcut dovada proprietății asupra terenului unde a fost montată conducta respectivă, depunând numai un proces verbal de punere în posesie și raportat la această stare de fapt acțiunea este prematur introdus și din oficiu, instanța a constatat această excepție și a dispus pe fond respingerea acțiunii cu atât mai mult, cu cât conducta a fost montată a o adâncime de un metru și jumătate, s-a făcut într-o perioadă în care nu se executau lucrări agricole, reclamantul putând să cultive grâu sau porumb sau orice altă cultură, prejudiciul suferit de lucrările efectuate fiind nesemnificativ.

Că, alimentarea cu apă a Mun. Motru se face din zona respectivă, iar instalațiile respectiv puțurile și bazinele fac parte din domeniul public și nu pot fi afectate de vreo pretenție.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul S. C..

Apelantul a criticat sentința invocând admiterea greșită a excepției prematurității acțiunii și reținând lipsa dovezii dreptului de proprietate cu privire la terenul pe care a fost introdusă conducta de apă, întrucât a depus la dosarul cauzei procesul verbal de punere în posesie.

Apelantul mai susține că instanța a ignorat hotărârea judecătorească prin care Comisia Locală Cătunele a fost obligată împreună cu Comisia Județeană Gorj să întocmească documentația pentru eliberarea titlului de proprietate și că pârâta Comisia Locală Cătunele nu i-a contestat calitatea de proprietar pentru terenul situat în punctul Bîlci.

O altă critică se referă la faptul că deși s-a reținut excepția prematurității acțiunea a fost respinsă ca nefondată și nu mai poate promova o altă acțiune în viitor.

Tribunalul, analizând apelul declarat constată că acesta este nefondat și va fi respins în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:

Nu sunt fondate criticile prin care se susține că dreptul de proprietate s-a dovedit prin procesul verbal de punere în posesie, prin hotărârea judecătorească privind obligarea comisiilor de fond funciar la întocmirea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate și prin poziția procesuală a pârâtei Comisia Locală Cătunele care nu i-a contestat apelantului dreptul de proprietate pentru terenul situat în punctul Bîlci.

Pretențiile solicitate de reclamant sunt aferente unei suprafețe de teren situate în punctul la Bîlci ce a făcut obiectul legilor fondului funciar.

Dovada drepturilor de proprietate pentru terenurile ce au ieșit din patrimoniul foștilor proprietari și care au făcut obiectul legilor fondului funciar se realizează cu titlul de proprietate emis ca urmare a efectuării procedurii speciale prevăzute de normele legale invocate.

Asupra acestui fapt s-a statuat prin decizia nr. 1/1997 a Secțiilor Unite a Curții Supreme de Justiție potrivit căreia dreptul de proprietate asupra terenurilor reconstituit în baza Legii nr. 18/1991 trebuie demonstrat cu titlul de proprietate eliberat în conformitate cu dispozițiile legii de către comisia județeană de fond funciar și actele eliberate anterior, respectiv adeverință și proces verbal de punere în posesie nu constituie titlul de proprietate.

Hotărârea invocată de apelant nu reprezintă titlu de proprietate, instituie în sarcina pârâtelor o obligație de a face și reprezintă un demers realizat anterior emiterii titlului de proprietate.

De asemenea nu este fondată nici critica prin care se susține că în raport de pronunțarea instanței de fond apelantul nu poate promova în viitor o nouă acțiune în scopul realizării pretențiilor sale.

Din considerentele sentinței, rezultă că instanța a avut în vedere la adoptarea soluției lipsa titlului de proprietate, cât și dispozițiile speciale privind realizarea utilităților publice.

Față de cele reținute apelul declarat va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant S. C., domiciliat în comuna Cătunele, . împotriva sentinței civile nr. 818 din 15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Motru sub nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte . sediul în Mun. Tg-J., ..2, județul Gorj, ., cu sediul în București, Bld. Gării Obor, nr. 82, sector 2, C. L. Motru, cu sediul în Mun. Motru, județul Gorj și C. L. Cătunele, cu sediul în ..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 13 Octombrie 2014, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

C. A. M.

Judecător,

Nicolița Ș.

Grefier,

A. P.

Red. N.Ș./Tehn. C.I.L.

Jud. fond C. I.

7ex/15 Octombrie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 818/2014. Tribunalul GORJ