Revendicare imobiliară. Decizia nr. 866/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 866/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 03-10-2014 în dosarul nr. 1899/317/2012*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 866/2014
Ședința publică din 03 Octombrie 2014
Completul compus din:
Președinte C. P.
Judecător N. B.
Judecător A. E. S.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant G. G. împotriva sentinței civile nr.989/21.05.2014 și a încheierii din 14.05.2014 pronunțate de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatele pârâte S. C. de Consum - Federalcoop Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - U.J.C.C. Tg-J., S. C. de Consum Crușeț prin Lichidator Judiciar VLC SPRL și B. C. Jiul Tg-J..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant G. G., asistat de avocat D. R., lipsă fiind intimatele pârâte S. C. de Consum - Federalcoop Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - U.J.C.C. Tg-J., S. C. de Consum Crușeț prin Lichidator Judiciar VLC SPRL și B. C. Jiul Tg-J..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat D. R. pentru recurentul reclamant G. G. a solicitat în principal admiterea recursului, casarea sentinței cu reținere spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii în revendicare teren și construcție prin accesiune imobiliară față de B. C. Jiul și obligarea pârâtelor la plata folosinței comerciale ( chirie lunară) și nu agricole a terenului conform prețului pieții, actualizată la data plății, începând de la data când reclamantul a devenit proprietar până la predarea construcției și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești la data de 14.05.2012 sub nr._, reclamantul G. G. a chemat în judecată pe pârâtele S. C. de Consum - S.C.C. Federalcoop Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - UJCC Tg-J., S. C. de Consum Crușeț prin lichidator judiciar VLC SPRL și B. Cooperativa Jiul Tg-J., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună: obligarea pârâtelor să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie un teren situat în intravilanul comunei Crușeț, ., în suprafață de 399 mp, al cărui proprietar exclusiv este în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2142 din 3.06.2011; obligarea pârâtelor să-și ridice construcția magazin de pe terenul mai sus menționat, iar în caz de refuz să fie investit să ridice această construcție pe cheltuiala pârâtelor sau după caz construcția aflată pe terenul său să-i fie înstrăinată conform ofertei depuse la suma de 10.000 lei, precum și obligarea pârâtelor la plata uzufructului de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare și până la data introducerii acțiunii.
În baza art. 274 Cod procedură civilă a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în fapt este proprietarul unui teren situat pe raza localității Crușeț, în suprafață de 399 mp, situat în T 8, P 678/4/1, cu vecinii la E- G. G., V- Frunzănoiu D. I., S- DN 6B și la N- G. G., având numărul cadastral_. Că pe terenul mai sus descris este amplasată o construcție cu destinația magazin ce a aparținut Cooperativei de Consum Crușeț, construcție în care în prezent nu se mai desfășoară nici un fel de activitate, fiind într-o stare avansată de degradare. A mai arătat că S. C. de Consum Crușeț a intrat în faliment, în prezent fiind reprezentată de lichidator judiciar VLC SPRL - Tg.J., că a efectuat procedura prealabilă a concilierii directe conform art. 720 Cod procedură civilă, în sensul că a depus o ofertă privind intenția de a cumpăra acest imobil la valoarea materialelor oferind suma de 10.000 lei, însă această ofertă a fost refuzată solicitându-i-se o sumă mult prea mare și total nejustificată. A precizat că i s-a comunicat că una din încăperile acestei clădiri a fost înstrăinată Băncii Cooperative Jiul Tg-J., motiv pentru care a înțeles să o cheme în judecată. A apreciat valoarea terenului revendicat la suma de 100 lei, iar valoarea uzufructului la suma de 50 lei, iar în situația în care din raportul de expertiză va ieși o valoare mai mare își rezervă dreptul de a majora pretențiile în accepțiunea art. 132 Cod procedură civilă și va timbra corespunzător la valoare.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 480 Cod civil, art. 998-999 Cod Civil.
La data de 31.05.2012, prin Serviciul registratură al instanței a fost depusă la dosar întâmpinarea formulată de pârâta U. Județeană a Societăților Cooperative de Consum - „UJCC” Gorj prin care s-a solicitat respingerea acțiunii față de aceasta și de SCC Federalcoop Tg-J. întrucât nu pot avea calitate procesuală de pârâte în cauza de față.
S-a arătat că activul M. Universal cu Bufet al comunei Crușeț, județul Gorj este în patrimoniul Societății Cooperative de Consum care are personalitate juridică proprie fiind înmatriculată în Registrul Comerțului și care stă în instanță prin lichidatorul judiciar V.L.C. S.P.R.L. Tg-J., pentru că este în procedura falimentului, în stadiul valorificării activelor prin licitație publică. S-a invocat excepția lipsei calității procesuale a celor două pârâte și continuarea litigiului numai în raport cu lichidatorul judiciar V.L.C. S.P.R.L. Tg-J..
La data de 05.06.2012, prin Serviciul registratură al instanței a fost depusă la dosar întâmpinare și cerere reconvențională formulate de lichidatorul judiciar VLC SPRL. Sub aspectul întâmpinării s-a solicitat admiterea doar în parte a acțiunii, în sensul de a-i fi lăsată în deplină proprietate suprafața de 399 mp, teren, ocupată efectiv de construcția proprietatea pârâtei SCC Consumcoop Crușeț, în condițiile admiterii concomitente a cererii reconvenționale și respingerea celorlalte capete de cerere, ca nelegale. S-a arătat în fapt, că în acea zonă SCC Consumcoop Crușeț a deținut în folosință gratuită din partea statului o suprafață mai mare de teren intrat sub regimul juridic al art. 187 din Legea 109/1996 și art.107 din Legea 1/2005. Că pe terenul respectiv a fost edificată o construcție autorizată, anterior anului 1980 cu triplă funcțiune: sediul societății cooperative de consum; magazin mixt și ateliere de producție și prestare servicii. Că în ultimii trei ani, construcția a fost în stare de nefolosință, dar pe terenul reclamantului este amplasată doar o porțiune din construcție.
S-a precizat că în procedura insolvenței, construcția a fost evaluată la o valoare de 59.058 lei, avându-se în vedere gradul ei avansat de uzură, evaluarea făcându-se distinct pe cele trei componente constructive (dezmembrat), iar ulterior, prețul de evaluare a fost redus succesiv cu 25%, respectiv cu 50% prin Adunarea Generală a creditorilor conform procesului verbal al adunării creditorilor nr. 1252 din data de 31.05.2012.
Că, reclamantul G. G. și-a manifestat intenția cumpărării construcției în întregul ei, prin oferta nr. 1126/11.05.2012 înregistrată la lichidatorul judiciar, chiar dacă nu este proprietarul întregului teren, motiv pentru care Adunarea Creditorilor a și procedat la diminuarea valorii de evaluare cu 50%, astfel că la acest moment cele două componente ale construcției „Baruri și magazin” care ocupă terenul reclamantului, valorează 29.529 lei și dacă acceptă adjudecarea vânzării la această valoare, cauza de față ar fi fost exclusivă sub toate aspectele de cerere.
S-a susținut că cererea de desființare a construcției este vădit nelegală și nici nu a fost întemeiată în drept, reclamantul cumpărând la 03.06.2011 un teren construit și având reprezentarea juridică a regimului construcției pe care o poate dobândi prin cesiune imobiliară, având în acest sens, atât un drept cât și o obligație dacă dorește a da terenului o folosință aducătoare de venituri, suprafața construită fiind de cca. 399 mp, restul terenului fiind liber, iar cererea de despăgubire privind lipsa de folosință a terenului, în nici un caz nu se poate întemeia pe prevederile art. 998-999 cod civil vechi, pentru că terenul nu a fost ocupat abuziv de pârâtă, iar ocupațiunea este doar de 399 mp. Că, nici alt temei legal al despăgubirilor nu poate fi invocat, deoarece reclamantul a dobândit un teren ce nu poate fi prin el însăși producător de venituri, iar construcția de pe teren nu este folosită de pârâtă, aceasta stând la dispoziția reclamantului încă de la dobândirea terenului. Că, reclamantul putea solicita încă de la data dobândirii terenului preluarea folosinței construcțiilor și apoi dobândirea lor prin cumpărare la preț negociabil și numai dacă pârâta i-ar fi refuzat cererea putea solicita o lipsă de folosință a terenului după data refuzului.
Sub aspect reconvențional s-a solicitat obligarea pârâtului să plătească contravaloarea părții de construcție aflată pe terenul lui, la valoarea de 29.529 lei, 50% din valoare, situație în care îi va fi lăsat în deplină proprietate terenul ocupat de construcție și aferent acestuia, sub aspectul dreptului de dispoziție, construcția urmând a-i fi predată imediat ce va fi achitată contravaloarea ei.
Sub aspectul obligării pârâtului la plata prețului construcțiilor ce ocupă din terenul acestuia, potrivit prevederilor art.77 din Legea 85/2006 s-a susținut că cererea reconvențională este scutită de taxă judiciară de timbru, iar sub aspectul cererii reclamantului de a i se plăti cheltuieli de judecată, instanța urmează să aplice prevederile art. 275 Cod procedură civilă. S-a învederat instanței că în cauză nu mai pot fi aplicabile prevederile vechiului cod civil, invocate în acțiune.
La data de 11.06.2012, prin Serviciul registratură al instanței a fost depusă la dosar întâmpinarea formulată de pârâta B. C. Jiul Tg-J. prin care s-a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală.
S-a arătat că în fapt, această unitate deține în proprietate o suprafață de 24 mp din construcția amplasată pe terenul revendicat de reclamant, reprezentând spațiu pentru birouri, dobândită prin cererea de transfer cu plată pentru mijloace fixe cu nr. 5099/06.08.1995, de la fosta C. de Consum Hurezani, dar aceasta nu se află pe terenul reclamantului, după cum reiese și din întâmpinarea depusă de VLC SPRL - în calitate de lichidator judiciar pentru debitoarea S. C. de Consum Crușeț. Că urmare a acestui fapt consideră că nu a tulburat proprietatea reclamantului și nici nu l-a lipsit de folosința acesteia, în cauza ce face obiectul acestui dosar neavând calitate procesuală. Că dacă în urma administrării probelor se constată că sediul acestei unități ocupă, chiar și în parte, proprietatea reclamantului, pârâta B. C. Jiul Tg-J. a solicitat instanței să decidă în conformitate cu art. 581 din Codul Civil, având în vedere că sunt proprietari de bună credință ai construcției pe care au cumpărat-o din anul 1995 și în care își desfășoară activitatea, chiar mai înainte de a fi cumpărată.
În ședința publică din data de 02 iulie 2012, la solicitarea apărătorului reclamantului a fost încuviințată proba cu expertiză în specialitatea construcții, iar prin tragere la sorți a fost desemnat domnul expert C. V., cu un onorariu în cuantum de 600 lei, fiind stabilit ca obiectiv evaluarea construcției magazin menționată în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2142/03.06.2011 de către B.N.P. D. R. din Tg.J., expertul urmând să aibă în vedere și propunerile de obiective formulate de părți.
La data de 01.04.2013 s-au înaintat la dosar prin fax de către pârâta B. C. Jiul Tg-J. concluzii scrise prin care s-a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive: 1. sunt proprietarii spațiului în suprafață de 24 mp din construcția amplasată pe terenul revendicat de reclamant, conform cererii de transfer cu plată pentru mijloace fixe nr. 5099/06.08.1995, având ca destinație sediul punctului de lucru Crușeț, în care își desfășoară activitatea în mod legal chiar înainte de anul 1995, când a cumpărat de la fosta C. de Consum Hurezani, fapt cunoscut de reclamant la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 2142/03.06.2011; 2. până la înaintarea cererii de chemare în judecată de către reclamant, nu a cunoscut faptul că sediului punctului lor de lucru ar fi situat pe proprietatea acestuia.
S-a considerat că cererea de desființare a clădirii este vădit nelegală și netemeinică, această situație fiind aceea a „autorului lucrării autonome” de bună credință prevăzută de art. 581 Cod civil, iar proprietarul imobilului are dreptul să ceară instanței să dispună înscrierea în cartea funciară ca proprietar al lucrării, plătind la alegerea sa valoarea materialelor și a manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului sau să ceară cumpărarea imobilului la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o, dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.
La termenul de judecată din data de 22.04.2013, consilier juridic J. S. a depus la dosar concluzii scrise, prin care s-a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei timbrării insuficiente și excepția lipsei de interes, deoarece reclamantul a avut cunoștință că pe teren se află edificată o construcție, de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, 03.06.2011, la biroul notarului public R. D., acesta putând să invoce anumite pretenții de la momentul intrării în posesie și nu după un an de zile.
În subsidiar s-a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, ca netemeinică și nelegală. S-a menționat că art. 36 din Legea 85/2006 prevede că „de la data deschiderii procedurii se suspendă toate acțiunile judiciare și extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale”, iar reclamantul nu a înțeles că SCC Consumcoop Crușeț se află într-o procedură specială și că executarea bunurilor debitoarei se suspendă, acestea neputându-se realiza decât cu acordul creditorilor. Că efectuarea unei expertize era inutilă deoarece bunul identificat nu poate fi valorificat decât în procedura insolvenței, conform hotărârii adunării creditorilor, iar acesta a fost evaluat și suspus procedurii speciale din Legea 85/2006, valoarea rezultată din raportul de evaluare fiind mult mai mare decât valoarea de vânzare, aprobată de creditorii din dosarul de faliment (8.081 lei), pe care a propus-o și reclamantului. Că expertul a reținut că pe terenul revendicat de reclamant se află o parte a imobilului, proprietatea SCC Consumcoop Crușeț, (birouri și magazin), precum și sediul Băncii Cooperatiste. S-a precizat că cele două componente ale construcției nu mai sunt în stare de utilizare, de peste cinci ani și nici terenul nu se află în posesia SCC Consumcoop Crușeț
Că revendicarea terenului de la un neposesor este vădit netemeinică și nelegală, reclamantul având la îndemână doar posibilitatea dobândirii construcției, iar admiterea acestui capăt de cerere este practic nerealizabil, atâta timp cât pe teren există construcția, pentru că lăsarea liberă a terenului, presupunând în fapt predarea construcției către reclamant, lucru care nu este posibil decât la momentul în care proprietarul terenului achită valoarea construcției, determinată de la 20.000 la 8.081 lei, pe baza actului de adjudecare, ulterior terenul fiind la dispoziția lui.
Mai mult decât atât, față de valoarea determinată de expert vis-a-vis de cele două părți ale construcției (spațiu birouri și spațiu comercial magazin), s-a adjudecat bunul imobil „M. Crușeț”, conform procesului verbal de licitație nr. 25/07.01.2013, chiar de fiul reclamantului, la prețul de 5.601,08 lei, în cauză rămânând doar „spațiu birouri”.
S-a susținut că reclamantul s-a dovedit a fi de rea credință, urmărindu-și doar interesul propriu, fiind în dezavantajul creditorilor din procedura falimentului prevăzută de Legea 85/2006 și referitor la această parte a imobilului, valoarea totală actuală aprobată de creditori este de 9.928 lei, mult inferioară raportului de expertiză dispus în cauză (13.800 lei). Că având în vedere oferta de preț a numitului G. G. cu nr. 656/06.03.2012 prin care se propunea suma de 4.500 lei, lichidatorul judiciar a supus-o spre aprobare în ședința adunării creditorilor din data de 16.04.2013, iar prin Procesul verbal al adunării creditorilor nr. 1050/16.04.2013, nu s-a aprobat oferta de preț a reclamantului.
Că în acest sens lichidatorul judiciar a emis notificarea nr. 1059/18.04.2013 prin care s-a comunicat acestuia faptul că nu i-a fost aprobată oferta respectivă și i s-a propus plata în două rate: 3000 lei avans până la data de 26.04.2013, iar diferența de 5081 lei, în termen de 30 de zile, respectiv 26.05.2013.
În ședința publică de la 22 aprilie 2013 apărătorul reclamantului a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate pentru identificarea terenului în litigiu și calcularea contravalorii lipsei de folosință a terenului, întrucât reclamantul își menține capătul 3 de cerere. Prin tragere la sorți a fost desemnat expertul C. P. A. cu un onorariu în cuantum de 500 lei fiind stabilite obiectivele: individualizarea terenul revendicat de reclamant prin suprafață, vecinătăți, . folosință, schiță și calcularea contravalorii producției posibil de realizat de pe terenul individualizat de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2142/23.06.2011 de către BNP D. R. din Tg-J. și până la data introducerii acțiunii, respectiv 14.05.2012.
La data de 27.05.2013 a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expertul C. P. A. la care VLC SPRL în calitate de lichidator judiciar a formulat obiecțiuni, iar la data de 04.07.2013 s-a depus răspunsul expertului la aceste obiecțiuni.La data de 11.07.2013 s-au înaintat prin fax concluzii scrise depuse de către lichidatorul judiciar VLC SPRL. La data de 20.08.2013 s-au depus la dosar concluzii scrise formulate de U. Județeană a Societăților Cooperative de Consum - UJCC Gorj și S. C. de Consum Federalcoop Tg-J..
Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a indicat valoarea uzufructului la suma de 50 lei și solicitarea de majorare în raport de art. 132 din vechiul Cod de procedură civilă, iar în raportul de expertiză agricolă contravaloarea acestuia a fost stabilită la suma de 689 lei, instanța a pus în vedere reclamantului prin apărător să achite diferența de taxă judiciară de timbru în sumă de 62,12 lei și timbru judiciar de 1,50 lei și să depună dovada achitării.
Prin sentința civilă nr. 2042 din 09 septembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor S. C. de Consum Federalcoop Tg. J. și U. Județeană a Societăților Cooperative de Consum - UJCC Gorj și excepția insuficientei timbrări a acțiunii și excepția lipsei de interes a reclamantului, excepții invocate de lichidatorul judiciar VLC SPRL.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul G. G., în contradictoriu cu pârâtele S. C. de Consum Federalcoop Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - UJCC Gorj, S. C. de Consum Crușeț, prin lichidator judiciar VLC SPRL, și B. C. Jiul Tg-J..
Instanța a obligat pârâta B. C. Jiul să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului suprafața de 49 mp care face parte din suprafața totală de 399 mp teren situat în intravilanul comunei Crușeț, ., având categoria curți-construcții și vecinătățile: E- G. G., V- Frunzănoiu D. I., S- DN 6B, N- G. G., cu numărul cadastral_, teren din tarlaua 8, ..
Au fost obligate pârâtele S. C. de Consum Federalcoop Tg. J., U. Județeană a Societăților Cooperative de Consum - UJCC Gorj și S. C. de Consum Crușeț, prin lichidator judiciar VLC SPRL să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului suprafața de 103 mp care face parte din suprafața totală de 399 mp, precum și la plata sumei de 164,80 lei reprezentând despăgubiri civile către reclamant. A fost obligată pârâta B. C. Jiul la plata sumei de 78,40 lei reprezentând despăgubiri civile, către reclamant. Au fost respinse celelalte cereri și cererea reconvențională formulată de lichidatorul judiciar VLC SPRL. Au fost obligate pârâta B. C. Jiul la plata sumei de 264,94 lei reprezentând cheltuieli de judecată, către reclamant. și celelalte pârâte, în solidar la plata sumei de 274,78 lei reprezentând cheltuieli de judecată, către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G. G. și recurentele pârâte U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - UJCC Gorj, S. C. de Consum Crușeț, prin lichidator judiciar VLC SPRL.
Prin decizia civilă nr.75 din 23 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj au fost admise recursurile pronunțate, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond, reținând corecta soluționare a excepțiilor și necesitatea ca instanța de fond să stabilească cadrul legal procedural în raport de precizările și susținerile părților, stabilind care a fost intenția reclamantului cu privire la construcția din litigiu în raport de cererea de chemare în judecată și pentru a administra probe concludente cauzei.
În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr._, la data de 18.03.2014 S. C. de Consum Crușeț a depus la dosar note scrise prin care a arătat că prezenta cauză a rămas fără obiect, imobilul aflat în litigiu fiind adjudecat de către reclamant și a depus la dosar în copie proces-verbal de licitație, proces-verbal de punere în posesie
La termenul din data de 19.03.2014 reclamantul G. G. a depus la dosar precizări în care a arătat că își restrânge cadrul procesual față de pârâtele S. C. de Consum FEDERALCOOP Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - UJCC Gorj și S. C. de Consum Crușeț, prin lichidator judiciar VLC SPRL, în sensul că nu mai solicită obligarea acestor pârâte la demolarea construcției și nici să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul și construcția aflată pe teren și își menține doar următoarele capete de cerere: obligarea pârâtelor la plata chiriei pentru terenul prevăzut în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2142/03.06.2011, începând cu data de 03.06.2011 și până la data adjudecării construcției, 27.01.2014, plus cheltuielile de judecată; constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară asupra construcției deținută de B. C. Jiul și aflată pe terenul său și obligarea acesteia să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie prin accesiune imobiliară construcția deținută de aceasta pe terenul său; obligarea Băncii Cooperatiste Jiul la plata chiriei pentru terenul cu destinație comercială, prevăzut în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2142/03.06.2011, ocupat de construcția ce o deține, începând cu data de 03.06.2011 și până la data lăsării în deplină proprietate și liniștită posesie prin accesiune imobiliară a construcției aflată pe terenul său, cu cheltuieli de judecată.
La data de 02.04.2014 pârâtele S. C. de Consum Federalcoop Tg-J. și U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii, reiterând instanței excepția lipsei calității procesuale, au arătat că pretențiile bănești sub denumirea de chirie nu îți pot avea temeiul legal în prevederile art.577 alin.1 și 697 din noul Cod civil, acțiunea fiind promovată sub regimul vechiului cod, iar terenul a fost deținut de S. de Consum Crușeț sub regimul juridic al art.107 din Legea nr.1/2005, iar pretențiile unei lipse de folosință a terenului ar fi putut fi cerute doar în baza prevederilor art.483 Cod civil prin coroborare cu art.483 Cod civil, susținând că, pe fond, cererea reclamantului este netemeinică și nelegală urmărind realizarea unei injuste îmbogățiri.
Prin încheierea din 14.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosar nr._, pentru a da posibilitatea apărătorului reclamantului să depună concluzii scrise, a fost amânată pronunțarea în cauză la data de 21.05.2014.
Prin sentința civilă nr.989/21.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea precizată, formulată de reclamantul G. G., domiciliat în comuna Crușeț, ., în contradictoriu cu pârâtele S. C. de Consum Federalcoop Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - UJCC Gorj, S. C. de Consum Crușeț, prin lichidator judiciar VLC SPRL, și B. C. Jiul Tg-J., cu sediul în Tg-J., . A, județul Gorj.
A fost obligată pârâta B. C. Jiul să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului suprafața de 49 mp care face parte din suprafața totală de 399 mp teren situat în intravilanul comunei Crușeț, ., tarlaua 8, ., având categoria curți-construcții și vecinătățile: E- G. G., V- Frunzănoiu D. I., S- DN 6B, N- G. G., cu numărul cadastral_. Au fost respinse celelalte cereri.
S-a respins ca fiind rămasă fără obiect cererea reconvențională formulată de lichidatorul judiciar VLC SPRL.
A fost obligată pârâta B. C. Jiul la plata sumei de 256,1 lei reprezentând cheltuieli de judecată, către reclamant.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2142 la data de 3 iunie 2011 de Biroul Notarului Public D. R. din Tg-J., județul Gorj, încheiat între M. E., în calitate de vânzătoare și G. G., în calitate de cumpărător, reclamant în cauza de față, acesta a dobândit în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 399 mp din acte, respectiv 400 mp din măsurătorile cadastrale, teren curți construcții situat în intravilanul comunei Crușeț, ., tarlaua 8, ., cu vecinii: E- G. G., V- Frunzănoiu D. I., S- DN 6B, N- G. G., cu nr. cadastral_. În contract s-a menționat că pe acest teren se află edificată o construcție cu suprafața de 169 mp care nu este proprietatea lui M. E..
S-a reținut din înscrisurile depuse la dosar respectiv raportul de evaluare pentru lichidare forțată, cererea de transfer cu plată pentru mijloace fixe, concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză rezultă că această construcție menționată în contract a fost construită în anul 1975 având destinația de magazin sătesc și a intrat în proprietatea Societății C. de Consum Crușeț, din această clădire fiind transferat un spațiu pentru birouri în suprafață de 24 m.p. Băncii Cooperatiste Jiul de către Cooperativa de Consum Hurezani, terenul ocupat de partea de construcție deținută de această pârâtă și pentru utilizarea construcției fiind de 49 mp, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert tehnic C. P. A..
În cursul judecății reclamantul a adjudecat imobilul birou sediu Crușeț aparținând Societății C. de Consum Crușeț în suprafață de 101,92 m.p., intrând în posesia acestuia conform procesului-verbal de punere în posesie nr.169/29.01.2014, din terenul dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare fiind ocupată în prezent suprafața de 49 mp aferentă biroului aparținând Băncii Cooperatiste Jiul și întrucât acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor îndreptată împotriva posesorului neproprietar, pentru promovarea acțiunii reclamantul trebuie să facă dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de art.563 Cod civil, respectiv că este proprietarul terenului și că acesta este deținut fără drept de către pârât.
S-a reținut că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de art.563 Cod civil, pentru promovarea acțiunii în revendicare a terenului ocupat de pârâta B. C. Jiul, cerere cu privire la care nu și-a modificat acțiunea prin precizarea depusă, din concluziile raportului de expertiză rezultând că pârâta ocupă terenul dobândit de reclamant prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2142 la data de 3 iunie 2011 în suprafață de 49 mp care face parte din suprafața totală de 399 mp teren situat în intravilanul comunei Crușeț, ., tarlaua 8, ., având categoria curți-construcții și vecinătățile: E- G. G., V- Frunzănoiu D. I., S- DN 6B, N- G. G., cu numărul cadastral_.
Instanța a reținut ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtelor la plata chiriei terenului, întrucât părțile nu au convenit locațiunea terenului pentru perioada pentru care se pretinde plata chiriei, obligație ce poate deriva numai dintr-un contract de locațiune, iar în lipsa unui astfel de contract în care să fie stabilită plata chiriei pentru folosință terenului, pârâtele nu pot fi obligate la plata unei astfel de chirii.
Dispozițiile art.697 Cod civil invocate de reclamant nu sunt aplicabile în cauză, conform art.68 din Legea nr.71/2011, având în vedere data edificării construcției și regimul juridic al terenului la data edificării și lipsa unei convenții de constituire a superficiei cu titlu oneros după dobândirea de către reclamant a terenului pe care se află construcția.
S-a reținut ca neîntemeiată și cererea de constatarea a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară asupra construcției deținută de B. C. Jiul și aflată pe terenul reclamantului și obligarea acesteia să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie prin accesiune imobiliară construcția deținută pe teren, având în vedere dispozițiile art.494 Cod procedură, aplicabile în speță față de data edificării construcției și dispozițiile art.58 din Legea nr.71/2011. Astfel, domeniului de aplicare al art. 494 Cod civil cu privire la accesiunea imobiliară, cuprinde numai situațiile în care un terț ridică pe terenul altuia construcții noi, iar nu și pe cele în care a existat o convenție între proprietarul terenului și constructor cu privire la efectuarea lucrărilor sau construcțiilor.
În speță construcția a fost realizată cu destinația magazin sătesc, în anul 1975, cu acordul proprietarului de la acea data, iar reclamantul nu poate invoca un drept real asupra construcției, acesta dobândind dreptul de proprietate asupra terenului ulterior edificării construcțiilor.
Având în vedere că reclamantul a devenit prin adjudecare proprietar al imobilului ce a aparținut Societății Cooperative de Consum Crușeț și precizarea acțiunii reclamantului, instanța a respins ca rămasă fără obiect cererea reconvențională formulată de această pârâtă, prin lichidator,iar în baza art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată pârâta B. C. Jiul la plata sumei de 264,94 lei reprezentând cheltuieli de judecată, către reclamant, aferente pretențiilor admise.
Împotriva încheierii din 14.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosar nr._ și a sentinței civile nr.989/21.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în același dosar a declarat recurs recurentul reclamant G. G..
A solicitat în principal admiterea recursului, casarea sentinței cu reținere spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii în revendicare teren și construcție prin accesiune imobiliară față de B. C. Jiul și obligarea pârâtelor la plata folosinței comerciale (chirie lunară) și nu agricole a terenului conform prețului pieții, actualizată la data plății, începând de la data când reclamantul a devenit proprietar până la predarea construcției și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului a susținut că intimatele nu au formulat cerere reconvențională prin care să pretindă un drept real anume cu privire la construcția aflată pe acest teren și nu au dovedit buna credință în condițiile dispuse de art. 586 alin. 1 și 2 NCC și corespondentul din vechiul cod civil, însă pe parcursul judecății reclamantul și fiul său au cumpărat aproape întreaga construcție, rămânând doar o cameră din construcție de 24 mp deținută fără acte de proprietate de B. C. Jiul.
S-a susținut că instanța de fond nu a dispus nimic față de S. C. de Consum - Federalcoop Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - U.J.C.C. Tg-J., S. C. de Consum Crușeț prin Lichidator Judiciar VLC SPRL și deși a dispus în sarcina Băncii Cooperatiste Jiul Tg-J. să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul ocupat de construcție și în suprafață totală de 49 mp, nu se poate duce la îndeplinire dispozitivul sentinței, din moment ce pe teren se află construcția deținută de aceasta, pentru care instanța i-a respins acțiunea în constatare a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară.
S-a arătat că în cauză nu s-a făcut dovada constituirii unui drept de superficie în favoarea pârâtelor pe terenul în cauză prin hotărâre judecătorească sau contract, din moment ce terenul a fost preluat abuziv de regimul comunist, iar construcția a fost edificată fără autorizație de construcție .
S-a susținut că instanța de fond nu a analizat dacă construcția a fost edificată cu autorizație de construcție și dacă la data edificării construcției pârâtele aveau un titlu valabil pe terenul pe care urma să construiască, pentru a stabili buna sau reaua credință a constructorului, respectiv a deținătorilor construcției .
A arătat recurentul reclamant că prin încheierea din 14.05.2014 instanța de fond a respins probele solicitate în dovedirea capetelor de cerere fără o motivare reală și temeinică, încălcând-i astfel accesul la justiție, fiind strict necesară administrarea unei expertize contabile pentru stabilirea unei chirii lunare a terenului ocupat de construcții și aferent construcțiilor, conform destinației construcției și terenului aferent pentru activități comerciale, naturii terenului și de zona terenului .
Că prin cererea de transfer cu plată pentru mijloace fixe ce nu reprezintă un act valabil de transfer a proprietății construcției se prevede că suprafața deținută de banca C. Jiul este de 24 mp construcție și 35 mp teren aferent, total 59 mp ,iar instanța a dispus numai cu privire la 49 mp și prin expertiza în construcții nu s-a clarificat suprafața de teren și construcții deținută de fiecare intimată în parte .
S-a mai susținut că instanța nu a cercetat suficient fondul cauzei și nu a motivat în fapt și în drept cele dispuse prin dispozitivul hotărârii, făcând aplicarea greșită a dispozițiilor art. 129 și 261 alin. 1 pct. 5 c.pr.civ.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 ind. 1 c.pr.civ.,art. 6 din CEDO și art. 1 din protocolul nr. 1 la CEDO.
Intimata B. C. Jiul Tg-J. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond .
A arătat intimata că actul de proprietate în baza căruia deține acest spațiu îl reprezintă cererea de transfer cu plată pentru mijloace fixe nr.5099/6.08.1995, reclamantul fiind în eroare când afirmă că intimata nu are acte de proprietate, astfel că instanța a reținut în mod corect ca neîntemeiată cererea reclamantului de constatare a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară asupra construcției deținută de pârâtă, acesta dobândind dreptul de proprietate asupra terenului ulterior edificării construcției.
S-a mai susținut de intimată că este nereală și nedovedită afirmația recurentului că la momentul edificării construcției nu ar fi existat acordul fostului proprietar al terenului și că terenul ar fi fost preluat abuziv, construcția fiind ridicată cu respectarea cadrului legal în vigoare în anul 1975 și față de solicitarea reclamantului privind obligarea la plata unei chirii pentru terenul ocupat, în mod corect instanța a reținut ca neîntemeiată cererea.
Intimata pârâtă S. C. de Consum - Federalcoop Tg-J. a depus la dosar concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului reclamantului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca legală și temeinică.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs invocate, constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis, modificată sentința civilă în sensul admiterii capătului de cerere privind accesiunea imobiliară și a se constata dobândit prin accesiune imobilul în suprafață de 24 mp., obiect al cererii de transfer cu plata pentru mijloace fixe, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamantul G. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele S. C. de Consum - Federalcoop Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - U.J.C.C. Tg-J., S. C. de Consum Crușeț prin Lichidator Judiciar VLC SPRL și B. C. Jiul Tg-J. obligarea celor din urmă să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie un teren situat în intravilanul comunei Crușeț ., în suprafață de 399 mp, al cărui proprietar exclusiv arată că este, în temeiul contractului de vânzare cumpărare nr. 2142/3.06.2011, obligarea pârâtelor să-și ridice construcția magazin de pe terenul mai sus menționat, iar în caz de refuz să fie învestit să ridice această construcție pe cheltuiala pârâtelor, sau după caz, construcția aflată pe terenul său să-i fie înstrăinată conform ofertei depuse la suma de_ lei și în cele din urmă obligarea pârâtelor la plata uzufructului de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare și până la data introducerii acțiunii .
Ulterior, în urma casării sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare ca urmare a deciziei civile nr.75/23.01.2014, în al doilea ciclu procesual la instanța de fond prin precizarea de la fila 13,reclamantul a restrâns cadrul procesual al acțiunii sale și a solicitat obligarea pârâtelor la plata chiriei terenului prevăzută în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2142/3.06.2011 cu destinație comercială și ocupat de construcția deținută de pârâtă și adjudecată de acesta începând cu data de 3.06.2011 și până la data adjudecării construcției, 27.01.2014, plus cheltuielile de judecată, constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară asupra construcției deținută de B. C. Jiul și aflată pe terenul său prevăzut în contractul de vânzare cumpărare mai sus autentificat, obligarea celei din urmă să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie construcția deținută de aceasta pe terenul său, obligarea aceleiași pârâte la plata chiriei terenului cu destinație comercială ocupat de construcția ce o deține începând cu data de 3.06.2011 și până la data lăsării în deplină proprietate și liniștită posesie prin accesiune imobiliară a construcției aflată pe terenul său și cheltuielile de judecată.
În drept au fost invocate disp. art.577 alin. 1 și 697 C.civ.
Prin sentința civilă nr. 989/21 mai 2014 a fost admisă acțiunea precizată în parte, obligată pârâta B. C. Jiul Tg-J. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului suprafața de 49 mp ce face parte din suprafața totală de 399 mp teren situat în intravilanul localității Crușeț, ., tarlaua 8, . curți construcții cu numărul cadastral_, au fost respinse celelalte cereri, respinsă ca rămasă fără obiect cererea reconvențională formată de lichidatorul judiciar VLC SPRL .
A reținut instanța în considerentele sentinței civile în ceea ce privește acțiunea în revendicare că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de art. 563 Cod civil pentru promovarea acțiunii în revendicare pentru terenul ocupat de B. C. Jiul, că acțiunea reclamantului de dobândire a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară pentru construcție nu este întemeiată, întrucât părțile nu au convenit existența vreunei convenții la data edificării construcției, domeniul de aplicare al art. 494 Cod civil cuprinzând decât situațiile în care un terț ridică pe terenul altuia construcții noi, iar nu și cele pentru care a existat o convenție între proprietarul terenului și constructor cu privire la efectuarea lucrărilor sau construcțiilor, iar în speță construcția magazin sătesc a fost realizată cu acordul proprietarului de la acea dată și reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ulterior edificării construcțiilor.
În recursul formulat se critică sentința în ceea ce privește modalitatea de soluționare atât a petitului privind chiria pentru lipsa de folosință a terenului, cât și referitor la soluția pronunțată asupra capătului de cerere ce are ca obiect accesiune imobiliară.
Astfel, se arată că instanța de fond nu a analizat dacă construcția a fost edificată cu autorizație de construcție și dacă la data edificării acesteia pârâtele aveau un titlu valabil pe terenul pe care urma să construiască, că motivarea nu este reală și temeinică, întrucât în cauză nu s-a efectuat o expertiză contabilă de evaluare a prețului pieții privind folosința comercială a terenului pe perioada solicitată, că este evident că instanța a greșit și nu a cercetat suficient fondul cauzei și nu a motivat concret și în totalitate cele dispuse prin dispozitiv, pentru a clarifica intenția reală de a uza de dreptul de accesiune asupra construcției și dreptul de uzufruct în calitate de proprietar al terenului.
Reanalizând cauza dedusă judecății, prin prisma motivelor de recurs formulate, tribunalul reține următoarele :
Reclamantul G. G. este proprietar al terenului în suprafață de 399 mp din acte, respectiv 400 mp din măsurătorile cadastrale, situat în intravilanul comunei Crușeț, ., tarlaua 8, ., cu nr. cadastral_, cu vecini la E-G. G., la V-Frunzăroiu D I., la S-DN 6B, la N- G. G., calitate pe care o are potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2142/3.06.2011 de BNP R. D.( fila 4 dosar fond).
În contract se arată că pe teren se află edificată o construcție cu suprafața de 169 mp, care nu este proprietatea vânzătoarei M. E., construcție ce nu face obiectul prezentului contract.
La rândul său, pârâta B. C. Jiul Tg-J. este proprietara unui spațiu pentru birouri in suprafața de 24 m.p. și teren aferent în suprafață de cca 49 mp, cu destinația de folosință spațiu comercial, calitate pe care a dobândit-o prin cererea de transfer cu plata pentru mijloace fixe nr.5099/6.08.1995 de la fosta C. de Consum Hurezani.
Se observă că, construcția menționată în contract a fost edificată în anul 1975 și are destinația de magazin sătesc, intrând în proprietatea Societății Cooperativa de Consum Crușeț, din această clădire fiind transferat spațiul pentru birouri în suprafață de 24 mp Băncii Cooperatiste Jiul, terenul ocupat de partea de construcție deținută de această pârâtă și pentru utilizarea construcției fiind de 49 mp., așa cum a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expertul C. P. A..
În zona în litigiu . deținut în folosință gratuită din partea statului o suprafață mai mare de teren ce a intrat sub regimul juridic al art. 187 din Legea 109/1996 și art.107 din Legea 1/2000, pe terenul respectiv fiind edificată o locuință autorizată anterior anului 1980 cu triplă funcțiune: sediul cooperativei de consum, magazin mixt, ateliere de producție și prestare servicii.
Potrivit prevederilor art. 482 Cod civil proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă drept asupra tot ce produce lucrul și asupra tot ce se unește ca accesoriu cu lucrul într-un mod natural sau artificial. Acest drept se numește drept de accesiune. Potrivit art. 494 Cod civil dacă plantațiile, construcțiile și lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ține pentru dânsul sau de a îndatora acea persoană să le ridice. Dacă proprietarul voiește a păstra pentru dânsul acele plantații și clădiri, el este dator a plăti valoarea materialelor și prețul muncii, fără ca să se ia în considerare sporirea valorii fondului, ocazionată prin facerea unor asemenea plantații sau construcții. Cu toate acestea, dacă plantațiile, clădirile și operele au fost făcute de către o a treia persoană de bună-credință, proprietarul pământului nu va putea cere ridicarea plantațiilor,dar va avea dreptul său de a înapoia valoarea materialului și prețul muncii, sau de a plăti o sumă egală cu aceea a creșterii valorii fondului .
Reclamantul este proprietarul de necontestat asupra terenului pe care se află edificate construcțiile, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2142/3.06.2011 și prin acțiunea așa cum a fost precizată și-a manifestat voința de a fi proprietar al construcțiilor în sensul operării accesiunii.
Pârâta proprietară a construcției dobândind construcția la rândul ei de la un constructor de bună credință are, față de reclamantul proprietar al terenului un drept de creanță, ce se naște de la data manifestării de voință a reclamantului în sensul operării accesiunii .
Pârâta susține că a dobândit dreptul de folosință asupra terenului, iar instanța reține față de starea de fapt mai sus arătată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 107 din Legea 1/2005 și 187 din Legea 109/2006.
Potrivit art. 187 terenurile transmise în folosință pe durată nedeterminată și fără plată în vederea realizării de construcții pentru activitatea organizațiilor cooperației de consum și ale cooperativei de credit își mențin acest regim juridic pe toată durata existenței construcțiilor respective. Potrivit art. 107 din Legea 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, terenurile transmise în folosință pe durată nedeterminată și fără plată în vederea realizării de construcții pentru activitatea organizațiilor cooperației de consum și meșteșugărești ,precum și a asociațiilor cooperatiste existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate și pe care au fost realizate construcții conform legii își mențin acest regim juridic pe toată durata existenței construcțiilor respective sau până la trecerea lor cu plată în proprietatea societății cooperatiste. Dacă s-ar admite că pârâții au dreptul de a folosi veșnic suprafața de teren proprietatea reclamantului pentru care acesta are și dreptul de proprietate, potrivit înscrisului ,,act de vânzare cumpărare”, dreptul de proprietate al reclamantului ar rămâne lipsit de conținut.
Pe cale de consecință, observând că, reclamantul este proprietarul terenului, opțiunea acestuia de a deveni proprietar asupra construcțiilor în temeiul accesiunii imobiliare, potrivit dispozițiilor de drept mai sus arătate, tribunalul reține că instanța de fond a dat o interpretare greșită prevederilor legale în materie de accesiune imobiliară artificială și din această perspectivă criticile recurentului sunt întemeiate cu privire al acest petit.
Nu interesează în cauză împrejurarea că pârâta B. C. Jiul Tg-J. nu a solicitat obligarea reclamantului la plata contravalorii construcțiilor edificate, întrucât aceste pretenții pot fi valorificate pe cale separată, așa cum am arătat mai sus, dreptul de creanță născându-se de la data manifestării opțiunii de către proprietarul terenului, în speță a reclamantului de a deveni proprietar al construcțiilor.
Se concluzionează așadar că proprietarul terenului care este reclamantul are deschisa in primul rând calea acțiunii in revendicare, acțiune exercitata în speță, având ca obiect predarea posesiei terenului, după care in temeiul prezumției de proprietate asupra lucrărilor pe care i-o conferă dreptul de proprietate asupra lucrului principal care este terenul, îi face cunoscut constructorului de buna credința faptul ca înțelege sa exercite dreptul de accesiune asupra acestora si implicit sa le revendice, potrivit mențiunilor de mai sus.
Pe cale de consecință se apreciază ca întemeiată critica privind modul de soluționare al cererii având ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară asupra construcției deținută de pârâta B. C. Jiul Tg-J..
Se constată că în concluziile sale expertul C. P. A. arată că B. C. Jiul Tg-J. deține un spațiu de aproximativ 49 mp, din care suprafața de 24 mp este ocupată de construcție, iar suprafața de 49 mp face parte din suprafața totală de 399 mp teren situat în intravilanul comunei Crușeț, ., tarlaua 8, ..
Dreptul de proprietate se apreciază că operează asupra imobilului în suprafață de 24 mp, suprafață ce a făcut obiect al cererii de transfer cu plata pentru mijloace fixe, deținută în prezent de pârâtă.
Critica din recurs privind soluționarea greșită a cererii referitoare la contravaloarea chiriei pretinsă pe perioada de 3.06._14 de la pârâta S. de Consum Federalcoop Tg-J. și S. C. de Consum Crușeț, este neîntemeiată. Se constată că în obiectul acțiunii așa cum a fost formulat de către reclamantul recurent (fila 13 dosar al doilea ciclu procesual) se solicită plata chiriei, cu precizarea că valoarea chiriei terenului nu este solicitată pentru folosința agricolă, ci pentru destinația sa comercială pentru construcțiile edificate pe teren.
Justifică așadar reclamantul suma prin împrejurarea că, având în vedere destinația comercială a spațiului, este îndreptățit la plata unei chirii lunare pe perioada arătată.
Se reține că între părți nu a fost convenită locațiunea terenului pentru perioada aferentă solicitată ,iar obligația de plată a chiriei nu poate deriva decât dintr-un contract încheiat între părți, în lipsa unui astfel de contract pârâta nu poate fi obligată la plata unei chirii. Altfel ar fi fost situația în care se solicita contravaloarea lipsei de folosință a terenului sau a spațiului comercial rezultată din împrejurarea că dacă ar fi fost în proprietatea reclamantului, acesta putea obține în fiecare lună venituri rezultate din cultivarea terenului, arendarea acestuia sau folosința spațiului, dovezi ce însă nu au fost făcute de reclamant.
Cum în speță instanța este limitată la a se pronunța funcție de obiectul dedus judecății, obiect arătat de reclamant asistat de avocat, potrivit principiului disponibilității părților, că în recurs nu se poate schimba cadrul procesual sau obiectul dedus judecății, tribunalul apreciază soluția instanței de fond ca temeinică și legală sub acest aspect.
Aceleași considerente vor fi reținute și în ceea ce privește chiria solicitată pe perioada 3.06.2011 și până la data punerii în executare de bună voie a prezentei sentințe de la cealaltă pârâtă, B. C. Jiul Tg-J., nici față de această pârâtă nefiind făcute alte dovezi.
Referitor la criticile aduse sentinței în ceea ce privește suprafața de teren revendicată de reclamant. Se constată că instanța s-a raportat la raportul de expertiză efectuat în cauză de către expertul în specialitatea agricultură și expertul în construcții, în concluziile raportului de expertiză menționându-se că suprafața deținută de B. C. Jiul Tg-J. este de 24 mp, iar din teren aceeași pârâtă ocupă suprafața de 49 mp.,filele 157,110.
Pentru considerentele mai sus arătate se reține că în mod corect s-a reținut că pârâta nu deține decât suprafața de 49 mp cu vecinii arătați în sentința recurată.
Având în vedere starea de fapt și de drept expusă mai sus,tribunalul apreciază că instanța de fond a dat o interpretare greșita a textelor de lege mai sus arătate corespunzător situației de fapt rezultată din probatoriul administrat, motiv pentru care în temeiul art. 304 pct 9 c.pr.civ rap la art 312 alin 1 c.pr.civ, va admite recursul, va modifica sentința civilă în sensul că va admite capătul de cerere privind accesiunea imobiliară și va constata că reclamantul a dobândit prin accesiune imobilul în suprafață de 24 mp., obiect al cererii de transfer cu plata pentru mijloace fixe nr.5099/6.08.1995, urmând a fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul reclamant G. G. împotriva sentinței civile nr.989/21.05.2014 și a încheierii din 14.05.2014 pronunțate de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatele pârâte S. C. de Consum - Federalcoop Tg-J., U. Județeană a Societăților Cooperatiste de Consum - U.J.C.C. Tg-J., S. C. de Consum Crușeț prin Lichidator Judiciar VLC SPRL și B. C. Jiul Tg-J..
Modifică sentința civilă în sensul că admite capătul de cerere privind accesiunea imobiliară și constată dobândit prin accesiune imobilul în suprafață de 24 mp., obiect al cererii de transfer cu plata pentru mijloace fixe nr.5099/6.08.1995.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03 Octombrie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. P. | Judecător, N. B. | Judecător, A. E. S. |
Grefier, L. P. |
Red. CP
j.f. V. C.
ex. 3
SL 03.11.2014
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 110/2014. Tribunalul GORJ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 483/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
