Partaj judiciar. Decizia nr. 161/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 161/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 526/234/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.161/R
Ședința publică din data de 20 Februarie 2013
Completul compus din:
Judecător: Steluța E. U. - Președinte
Judecător: Banyai E.
Judecător: M. P.
Grefier: M. E.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul O. I. împotriva sentinței civile nr. 714 din data de 06.06.2012 a Judecătoriei G., în contradictoriu cu intimata L. J. fost căs. O., având ca obiect partaj judiciar.
Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 13 februarie 2013, iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr. dosar_, reclamanta L. J. a chemat în judecată pârâtul O. I., solicitând sa se constate ca aceasta împreuna cu pârâtul, a dobândit în timpul căsătoriei, următoarele bunuri comune:
- una casa de locuit din cărămida, aflata in comuna Lazarea ..311, compusa din P:2 camera, bucătărie, baie,antreu si E.2 camere, I antreu, 1 baie, neterminate, precum si o terasa si un atelier;
- Autoturism VW Golf 3 de culoare albastru 3-_ cumpărat in anul 2008 an de fabricație 2002;
- un tractor Universal 650 de culoare roșu, neînmatriculat, .
_ ._ cumpărat de la un cetățean din Jolotca ;
- un autovehicul de teren, vechi, cu motor F., cabina de culoare albastra, neînmatriculat, cumpărat de la un cetățean din .> - garnitura mobila bucătărie constând din 4 buc. dulapuri suspendate de culoare verde;
- mobila de sufragerie, un sir de dulapuri pe un perete făcute la comanda de culoare alb cu bordo, formate din dulapuri de haine, vitrine, etc,
- un pat franțuzesc cu 2 noptiere la etaj, de culoare maro,
- materiale de construcție, respectiv cărămizi cea 10-12 mc
- o betoniera,
- diverse scule si mașini din atelier ( masa de circular cu utilajele anexe de prelucrare a lemnului, motofierăstrău, 2 mașini de găurit -Metabo si Makita, motocositoare, trimer, și alte scule);
Totodată, a solicitat reclamanta să se stabilească cotele asupra bunurilor comune ca fiind de ½ parte fiecare, să se dispună partajul bunurilor comune, modalitatea efectiva de partaj sa fie prin atribuirea către pârât a întregii mase de bunuri si obligarea pârâtului la plata sultei către reclamantă.
A mai solicitat reclamanta ca instanța să constate că sunt bunuri personale ale acesteia, una garnitura de mobila tineret de culoare negru si un colțar de bucătărie, si obligarea pârâtului la restituirea acestora către reclamantă, iar în cazul opunerii de către pârât la admiterea integrala a acțiunii, solicită obligarea acestuia la suportarea cheltuielilor de judecata iar in caz contrar, compensarea lor.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost căsătorita cu pârâtul din 23 nov. 2002 si din căsătorie au rezultat doi copii, O. A. K. si O. N., căsătoria acestora fiind desfăcuta prin sentința civila nr. 41 din 13 ianuarie 2011 a Judecătoriei G., pronunțata in dos. nr._ .
A mai arătat reclamanta că inițial au locuit in apartament situat în mun. G. Cart. Florilor, la sora reclamantei Solyom Adel, iar pe un teren din . niște construcții vechi, respectiv o casa veche din lemn cu 2 camere, cămara, bucătărie si antreu părțile au construit o casa nouă, edificata din cărămida acoperita cu țigla, aflata in comuna Lazarea ., compusa din P:2 camera, bucătărie, baie,antreu si E.2 camere, 1 antre,l baie, neterminate si o pivnița si grajd din lemn si un garaj, imobilul fiind tencuit doar pe interior, dotat cu încălzire centrala, canalizare, instalații sanitare si electrice. Părțile din anul 2007 au locuit împreuna in imobil iar după despărțirea in fapt, in aceasta casa locuiește doar pârâtul împreuna cu minora N..
Mai arată reclamanta că bunurile mobile de mica importanta au fost partajate intre părți pe cale amiabilă, însă au rămas în posesia pârâtului următoarele bunuri comune:
- autoturism VW Golf 3 de culoare albastru 3-_ cumpărat in anul 2008 an de fabricație 2002;
- un tractor Universal 650 de culoare roșu, neînmatriculat, .
_ ._ cumpărat de la un cetățean din Jolotca prin schimbul cu un autoturism Dacia 1300 si plata unei sulte.
- un autovehicul de teren, vechi, cu motor F., cabina de culoare albastra, care nu este neînmatriculat, cumpărat de la un cetățean din . fost folosita pentru deplasări in afara drumurilor publice.
- garnitura mobila bucătărie constând din 4 buc. dulapuri suspendate de culoare verde;
- mobila de sufragerie, un șir de dulapuri pe un perete făcute la comanda de culoare alb cu bordo, formate din dulapuri de haine, vitrine, etc,
- un pat franțuzesc cu 2 noptiere la etaj, de culoare maro,
- materiale de construcție, respectiv cărămizi cea 10-12 mc;
- o betoniera,
- diverse scule si mașini din atelier.
De asemenea, a mai arătat reclamanta că în imobil mai sunt diverse materiale de construcție, respectiv cărămizi cea 10-12 mc si unelte si scule, respectiv, o betoniera iar in atelier diverse scule si mașini, respectiv, masa de circular cu utilajele anexe de prelucrare a lemnului, motofierăstrău, 2 mașini de găurit - Metabo si Makita, motocositoare, trimer, și alte scule.
In privința aportului părților la dobândirea acestor bunuri, arată reclamanta că a lucrat permanent având un loc de munca stabil la mai multe locuri de munca, respectiv la s.c. Golden" s.r.l., s.c. Bodimixt" s.r.l.,la S.c. RigmaY" s.r.L., și a mai prestat muncile specifice unei soții si mame. În privința pârâtului, acesta desfășura munci ocazionale in construcții, făcea sobe de teracota și altele.
Reclamanta a depus, atașat cererii de chemare in judecata sentința civila nr. 41/2011.
La data de 13.05.2011 pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat să se constate ca părțile au edificat și dobândit în perioada căsătoriei următoarele bunuri:
- au modernizat si extins una casa de locuit la adresa din Lazarea ., compusa din parter .una camera, bucătărie, baie, antreu si la etaj doua dormitoare antreu si baie neterminata . Acest imobil modernizat in anii 2005 si 2006, a fost cumpărat de către pârât in anul 2000 de la unchiul acestuia O. F., data la care nu era căsătorit, iar modernizarea casei, făcuta în timpul căsătoriei, s-a făcut din resurse financiare avute de pârât in urma vânzării a trei caii si atelajele aferente acestora după cum urmează: un cal vândut lui L. Z. din Lazarea .: cu suma de 3.000 lei; un cal vândut lui KORPOS C. ,din LAZAREA .. 152 cu suma de 7.200 lei; un cal vândut lui KIRALY L. din CIUMANI, cu suma de 8.000 lei.
Arată pârâtul că aceste animale le poseda înainte de a se căsători cu reclamanta, iar la aceasta suma se adaugă si banii obținuți de pe harnașamentul si căruța ce se ridica la suma de 3.000 lei, sumă cu care a cumpărat materialele de construcție cu care a consolidat si extins casa veche pe care o avea. Valoarea materialelor cumpărate de pârât au fost de 21.000 lei, având în vedere că pârâtul este de meserie tâmplar și zidar, a edificat construcția prin efort propriu, lucrările fiind executate in totalitate de către acesta, inclusiv finisajele interioare.
In privința atelierului, arată pârâtul că acesta este de fapt sura de la grajd transformata de către pârât cu resurse proprii, într-un mic atelier meșteșugăresc, unde î-și ține sculele cu care lucrează ca tâmplar, sobar și zidar.
În ceea ce privește autovehiculele, pârâtul arată următoarele:
- autoturismul VW Golf3 de culoare albastra, cumpărata in
2008, estimată valoric la 3.000 lei, a cumpărat-o cu banii
obținuți din vânzarea mânjilor de la caii ce-i aveam la acel
moment.
- tractorul Universal 650 de culoare roșie, nu i-a aparținut
niciodată, acesta fiind împrumutat de la numitul PUSKAS I.
din JURILOTCA, căruia i l-a restituit.
- autovehiculul de teren de fapt este o fosta dubita T.V. nefuncționala pe care pârâtul a transformat-o . transport pe câmp a fânului și a gunoiului, tăindu-i caroseria si cabina și fără să aibă numere sau alte acte de identificare, valoarea lui nu cred că depășește valoarea fierului vechi din el.
Cu privire la bunurile mobile, arată următoarele: - mobila de bucătărie la care face referire reclamanta, a costat 1.700 lei la cumpărare, in urma cu 4 ani; - mobila din sufragerie valorează 1.000 de lei; patul invocat are valoarea de 400 lei; materialele de construcții aparțin tatălui pârâtului si nu pot
face obiectul partajului, ele de altfel au si fost ridicate; betoniera - 300 lei; sculele la care se refera reclamanta sunt toate scule
personale cu care pârâtul își câștigă existenta fiind bunuri
personale, a căror valoare nu depășește 2.000 lei.
Mai arată pârâtul că fac obiectul partajări si bunurile ridicate de reclamantă la data părăsirii domiciliului conjugal, care au fost menționate in
lista pe care o depune la dispoziția instanței in copie, valoarea
mobilei fiind estimată la suma de 800 lei iar șemineul construit de pârât
in apartamentul reclamantei o estimează la suma de 1.200 lei, din care
solicită valoric cota de ½ parte.
In cauza a fost administrata proba cu interogatoriul părților, proba testimoniala, precum si proba cu expertiza tehnica, specialitatea construcții, precum si specialitatea mașini, unelte si sisteme de producție.
La termenul din data de 25.01.2012 instanța a pus in vedere pârâtului sa precizeze daca aspectele menționate in întâmpinare, in sensul de a fi aduse la masa bunurilor de împărțit bunurile luate de reclamanta la părăsirea domiciliului conjugal, precum si contravaloarea șemineului din apartamentul reclamantei, daca aceste bunuri au caracterul unei cereri reconvenționale, iar in caz afirmativ sa timbreze la valoare.
La termenul din data de 15.02.2012, instanța a anulat ca netimbrat capătul de cerere reconvenționala privind aducerea la masa bunurilor de împărțit a bunurilor luate de reclamanta la părăsirea domiciliului conjugal, precum si contravaloarea șemineului din apartamentul reclamantei.
Cauza a fost repusa pe rol la data de 30.05.2012, la solicitarea pârâtului, in vederea respectării dreptului la apărare al acestuia.
Prin sentința civilă nr.714 din 06 iunie 2012, Judecătoria a admis in parte acțiunea formulata de reclamanta L. J., în contradictoriu cu paratul O. I..
S-a constatat ca partile au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuție egala, următoarele bunuri: imobil casa de locuit, tip parter si etaj, situat in com. Lazarea, ., compus din: camera de zi, antreu, bucătărie, baie si terasa la parter, respectiv doua dormitoare, antreu si baie la mansarda; atelier; mobila bucătărie; mobila sufragerie; pat franțuzesc; betoniera.
S-a dispus partajarea bunurilor dobândite de părți in timpul căsătoriei, astfel:
S-a atribuit pârâtului O. I. toate bunurile imobile si mobile menționate anterior ca făcând parte din masa bunurilor de împărțit.
Pârâtul a fost obligat la plata, către reclamanta, a unei sulte in cuantum de_ lei, corespunzător cotei de ½ ce i se cuvine acesteia.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea paratului la restituirea către reclamanta a următoarelor bunuri personale: o garnitura de mobila tineret si un colțar de bucătărie.
S-au compensat cheltuielile de judecata.
În considerente, Judecătoria a reținut că în speță, s-a dovedit cu probele administrate ca ambele părți au avut o contribuție egala la dobândirea bunurilor, prezumția legala de comunitate de bunuri nefiind răsturnata. Astfel, ambii soți au avut locuri de munca pe perioada căsătoriei, astfel cum rezulta din depozițiile martorilor audiați, coroborate cu recunoașterile părților la interogatoriu. Chiar daca pârâtul nu a lucrat cu contract de munca, acesta a realizat venituri din alte activități, aspecte recunoscute si de reclamanta.
Concluzionând, instanța va retine o contribuție egala a celor doi soți la dobândirea bunurilor comune in timpul căsătoriei acestora.
Cu privire la partajarea bunurilor comune, se constata următoarele:
Reclamanta solicita ca bunurile sa ii fie atribuite pârâtului, cu obligarea acestuia la sulta, deoarece acesta folosește aceste bunuri in integralitatea lor, de când părțile s-au despărțit.
Pârâtul, prin concluziile scrise, a solicitat atribuirea unei sulte către reclamanta, in proporție de 15% din valoarea imobilului.
Potrivit susținerilor părților, coroborate cu declarațiile martorilor audiați in cauza, toate bunurile mobile ce alcătuiesc masa partajabila, precum si imobilul construcție ce face parte din masa bunurilor comune, sunt folosite in exclusivitate de pârât, astfel ca atribuirea tuturor bunurilor in lotul pârâtului, reprezintă soluția cea mai economica si justa pentru părțile din proces, ținând cont de faptul ca bunurile, in totalitatea lor, deservesc locuința, (fiind cumpărate chiar in acest scop), locuința ce in prezent este folosita exclusiv de pârât, care, de altfel, s-a servit de aceste bunuri in permanenta, de la data achiziționării, pana in prezent, deci si după ce părțile au divorțat.
Așadar, instanța va atribui pârâtului toate bunurile imobile si mobile menționate anterior ca făcând parte din masa bunurilor de împărțit, cu obligarea acestuia la plata către reclamanta a sultei corespunzătoare.
Cu privire la valoarea bunurilor mobile arătate mai sus, se constata ca, potrivit recunoașterilor reciproce ale părților, se prezintă astfel: mobila de bucatarie- 1700 lei; mobila de sufragerie- 1100 lei; pat frantuzesc- 400 lei; betoniera- 400 lei.
Cu privire la casa de locuit, ce face parte din masa partajabila, potrivit completării la raportul de expertiza efectuat in cauza ( fila 127-130 din dosar), valoarea acesteia este de_ lei, la care se adăuga învelitoare onduline- 475 lei, placaj OSB- 400 lei, semineu- 1481 lei si calorifere- 354 lei.(Așa cum s-a arătat in precedent, au fost excluse cuptorul, gardul si poarta, deoarece nu au fost solicitate prin acțiune).
Sintetizând, valoarea bunurilor comune de împărțit se ridica la suma totala de_ lei.
Deoarece instanța va atribui in natura bunurile către pârât, pentru egalizarea valorica a loturilor urmează a obliga pe acesta la plata, către reclamanta, a unei sulte in cuantum de_ lei, corespunzător cotei de ½ ce i se cuvine acesteia.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la restituirea bunurilor personale, constând in o garnitura de mobila tineret si un colțar de bucătărie, instanța va respinge acest capăt de cerere, având in vedere ca nu s-a făcut dovada existentei acestor bunuri, iar martorii audiați nu au cunoscut nici un aspect legat de bunurile mobile menționate.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul O. I.. În motivarea recursului recurentul a susținut în esență că, în cauză s-a efectuat o expertiză de evaluare, ulterior și o completare.
Recurentul consideră că trebuie avut în vedere faptul că a solicitat atât verbal cu ocazia dezbaterilor (fila 157), cât și în scris în cererea de repunere pe rol (123) efectuarea unei contraexpertize deoarece experta in completare a refuzat să răspundă la întrebări în concret.
Consideră că, instanța de fond odată ce a considerat și pe bună dreptate că aceste obiecțiuni sunt admisibile și vor modifica valoarea imobilului și astfel a admis completarea expertizei, prin respingerea cererii de efectuare a unei contraexpertze a încălcat dreptul recurentului la un proces echitabil.
Casa de locuit a fost evaluată la o sumă exagerată având în vedere prețurile din table sunt date ca prețuri orientative luate pe nivel de țară, iar sarcina expertului este să constate dacă aceste prețuri sunt reale in condițiile reale.
Se mai arată că, a solicitat efectuarea completării și instanța a considerat utilă cauzei, deoarece experta în raport a evaluat casa ca și cum ar fi fost o casă cu etaj în loc de o casă cu parter și mansardă. Ca urmare și instanța de fond a fost în eroare cu privire la acest aspect deoarece în sentință se menționează că este un imobil cu etaj, ceea ce nu este conform cu realitatea.
Recurentul precizează că se poate observa cu ușurință că experta a făcut multe erori grosolane, ca de ex. referitor la tâmplăria, aceste tâmplarii sunt tâmplarii vechi și nu din lermopan, în loc de debara s-a evaluat baie. Mai mult expertul ar fi trebuit să constate că 40% din materialele de construcții, provin de la casa veche care a fost proprietatea recurentului, aspect necontestat de nimeni.
Recurentul arată că a făcut dovada că resursele financiare cu care a fost edificată casa provin din vânzarea a trei cai și a atelajelor aferente, respectiv că țigla din care era construită casa și nu cărămida așa cum sa constatat în expertiză provenea de la casa veche.
Față de acestea, instanța de fond a reținut că, nu a formulat cerere reconvenționaIă prin care să solicite cote mai mari din bunurile comune, ori eventual, ca instanța sa constate că imobilul în cauză reprezintă bun propriu.
Prin întâmpinare a solicitat ca reclamantei intimate să i se atribuie o cotă mai mică, având în vedere contribuția sa la edificarea imobilului.
Recurentul consideră sentința instanței de fond nelegala întrucât conține motive potrivnice, respectiv odată se reține că, chiar dacă a făcut dovada că, contribuția reclamantei intimate era mai mică, totuși nu se poate lua în considerare deoarece nu a formulat cerere reconvențională în acest sens. Pe de altă parte se reține că din probele administrate reiese că ambele părți au avut o contribuție egală în achiziționarea, edificarea bunurilor.
Mai arată că părțile din proces s-au înțeles cu privire la bunurile mobile comune, iar la calcularea valorii masei partajabile, instanța de fond a luat în calcul alte sume decât cele menționate de părți, respectiv mobilă sufragerie_ lei, betonieră 300 lei.
Intimata a formulat întâmpinare (fila 23) prin care au solicitat respingerea respingerea recursului ca neîntemeiat susținând în esență că, la raportul de expertiză recurentul a formulat un număr de 10 obiecțiuni și a solicitat efectuarea unei completări la acesta, fiind admisă această cerere.
În completarea la raportul de expertiză expertul arată că, conform metodologiei și legislației în vigoare după care se stabilește valoarea de circulație a unor construcții, răspunsul la cele 10 obiective nu afectează valoarea de circulație a imobilului stabilită prin raportul de expertiză.
În mod întemeiat prin încheierea civilă din 30 mai 2012 instanța de fond a respins cererea de efectuare a unei noi expertize pe considerentul că motivele invocate de recurent nu se pot constitui în argumente legale pentru efectuarea unei contraexpertize.
Nu se poate reține că expertul nu a ținut cont de o . elemente ale structurii imobilului așa,cum rezultă din Capitolul III.-Constatări la fața locului și din Capitolul V.l.A.l Caracteristici constructive.
Intimata mai arată că, în mod corect a reținut instanța de fond, pârâtul-recurent nu a dovedit că a vândut cei trei cai, harnașamentele și atelajele și mai mult nu a dovedit că a folosit banii obținuți din vânzarea acestor bunuri la ridicarea imobilului.
În legătură cu folosirea la ridicarea imobilului din litigiu a unor materiale proprii rezultate din demolarea unei case vechi, este de observat că pârâtul-recurent nu a făcut dovada acestei susțineri. De altfel nici nu a invocat în întâmpinarea depusă în cauză această contribuție proprie. Din declarațiile martorilor audiați în cauză precum și din recunoașterea recurentului consemnată la răspunsul dat la întrebarea nr.2 din interogatoriu rezultă că imobilul a fost dobândit în timpul căsătoriei împreună cu reclamanta. A susținut că țigla provenea de la casa veche însă nu a dovedit acest lucru.
Intimata mai arată că, este de observat că au rămas în proprietatea pârâtului-recurent, fără a fi incluse în masa partajabilă, trei autovehicule, diferite materiale de construcții, diverse scule și mașini de atelier precum și cuptorul, grajdul, gardul și poarta imobilului. Cuptorul, grajdul, gardul și poarta imobilului identificate prin expertiză și dovedite a fi dobândite în timpul căsătoriei nu au fost incluse în masa partajabilă întrucât dintr-o eroare am omis să solicit acest lucru. Cu toate că celelalte bunuri nu au fost partajate prin hotărârea atacată deși a cerut acest lucru și a dovedit calitatea lor de bunuri comune, nu a declarat recurs pentru că nu a avut bani pentru a plăti taxa de timbru și pentru a-și angaja un avocat.
Recurentul a beneficiat de ajutor public judiciar constând în contravaloarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 1228,47 lei(f.41).
În lipsa unor motive de ordine publică, recursul va fi cercetat exclusiv prin prisma motivelor invocate de recurenți.
Tribunalul constată că în mod corect a stabilit prima instanță bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar și cotele ce revin părților.
Astfel, Tribunalul constată că, la formarea și atribuirea loturilor prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor legale potrivit cărora instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
De asemenea, în mod corect prima instanță a avut în vedere și dispozițiile legale, conform cărora la formarea și compunerea loturilor trebuie să li se dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri mobile, de imobile intravilane sau extravilane, de drepturi de aceeași natură și valoare, între loturi urmând a se realizat o egalitate în natură și o egalitate în valoare, bineînțeles ținându-se cont de cota cuvenită fiecărui copărtaș.
Tribunalul apreciază că admiterea unei cereri de completare a expertizei nu atrage de drept admiterea unei cereri de efectuare a contraexpertizei, deoarece, aceste cereri au scopuri și efecte diferite.
De altfel, obiecțiunile recurentului au primit răspuns prin completarea la raportul de expertiză(f.123)
Prin urmare, Tribunalul constată că bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar și cotele ce revin părților au fost corect stabilite, în baza probelor administrate.
Având în vedere disp. art. 274 C.pr.civilă, Tribunalul va obliga recurentul la plata către intimată a sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 19 din OUG nr. 51/2008, având în vedere că recurentul a căzut în pretenții, însă constatând că recurentul nu a avut un comportamentul nediligent in timpul procesului care să cauzeze pierderea procesului, iar recursul nu a fost exercitat abuziv, cheltuielile pentru care recurentul a beneficiat de scutire de la plata taxei de timbru în cuntum de 1228,47 lei rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul O. I., com. Lăzarea, ., județul Harghita, în contradictoriu cu intimata L. J. fost căs. O., mun. G., .. 31, împotriva sentinței civile nr. 714 din 06.06.2012, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
Obligă recurentul la plata către intimată a sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cheltuielile pentru care recurentul a beneficiat de scutire de la plata taxei de timbru în cuntum de 1228,47 lei rămân în sarcina statului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 februarie 2013.
Președinte Judecător Judecător
Steluța E. U. Banyai E. M. P.
Grefier
M. E.
Red.P.M.
P..15.04.13.
Tehnored/id.
08.05.13
m.m. r ex. jud.fond. C.I.F.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 518/2013. Tribunalul HARGHITA | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 526/2013.... → |
|---|
