Revendicare imobiliară. Decizia nr. 518/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 518/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 5074/258/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 518/R
Ședința publică de la 16 mai 2013
Completul compus din:
Judecător: S. C. - Președinte
Judecător: E. Steluța U.
Judecăor: P. M.
Grefier: E.-C. C.
Pe rol pronunțarea deciziei în recursul promovat de recurenții J. E., J. M., J. V., J. O. împotriva sentinței civile nr. 831 din data de 04.03.2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în contradictoriu cu intimata F. K., având ca obiect revendicare imobiliară.
În lipsa părților.
Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința publică din data de 09 mai 2013 iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA,
deliberând în camera de consiliu, conform prevederilor art. 256 alin. (1) Cod pr civilã, constatã urmãtoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul acțiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Miercurea C. sub nr._ din 09.10.2012 reclamanții J. E., J. M., J. V. și J. O., prin avocat R. S., au solicitat ca în contradictoriu cu pârâta F. K., să se dispună:
- obligarea pârâtei la lăsarea în deplină proprietate și posesie a suprafeței de teren intravilan de 37 mp, situat în .. 98, jud. Harghita, înscris pe numele reclamanților în CF nr._ Sântimbru Băi, ca urmarea a reconstituirii dreptului de proprietate prin titlul de proprietate nr._ din 25 iunie 2003,
- obligarea pârâtei la demolarea construcției efectuate pe terenul reclamanților,
- evacuarea necondiționată a pârâtei de pe terenul proprietatea reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea instanței de fond:
Prin Sentința civilă nr. 831/2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ s-a respins acțiunea reclamanților J. E., J. M., ambii cu domiciliul în ., jud. Harghita, J. V. și J. O., ambii cu domiciliul în ., jud. Harghita, formulată în contradictoriu cu pârâta F. K., cu domiciliul în Miercurea C., .. 2, ., jud. Harghita, ca neîntemeiată
3. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței
Prima instanță a reținut că potrivit evidențelor de carte funciară, reclamanții sunt proprietarii imobilului format din teren în suprafață totală de 2090 mp și construcții, situat în localitatea Sântimbru B., nr. 98, înscris în CF nr._ Sântimbru Băi, cu nr. top_ ( fila 6).
Dreptul de proprietate asupra acestui teren, arată instanța, a fost dobândit de reclamanți, în calitate de moștenitori ai defunctei Virag I. ( fila 35), prin reconstituire în baza Legii 18/1991, prin emiterea Titlului de proprietate nr._ din 25.08.2003 ( fila 5).
La rândul său, defuncta Virag I. a dobândit, în calitate de legatar universal, întreaga avere, și implicit și terenul în litigiu, de la soțul său, defunctul Virag Vilmos-Gyula ( fila 35).
Construcția în litigiu, respectiv o cameră de 4x4 mp, care ocupă terenul revendicat de reclamanți și a cărei demolare se cere prin acțiune, a fost vândută de defunctul Virag Vilmos Gyula numitului F. Joszef, soțul pârâtei, în prezent decedat ( filele 25, 26), printr-un înscris sub semnătură privată, în data de 27.05.1978 ( filele 27, 28).
Instanța a reținut că atât reclamanții, cât și pârâta, au calitatea de avânzi cauză ai părților contractului din 27.05.1978, deoarece sunt succesori universali ai cocontractanților inițiali, în prezent decedați. Din acest motiv, toate drepturile și obligațiile defuncților generate de contractul din 27.05.1978 se transmit reclamanților și pârâtei, acest act juridic urmând a-și produce efectele față de ei întocmai ca și față de autorii lui.
Față de cele arătate, instanța a constat că pârâta are calitatea de proprietar al construcției vândute prin contractul anterior menționat, iar reclamanții au calitatea de proprietari ai terenului aferent acestei construcții. Scindarea dreptului de proprietate într-o asemenea situație nu este interzisă de lege, având în vedere că art. 492 din Codul Civil de la 1864, în vigoare la data încheierii contractului, potrivit căruia proprietarul terenului este prezumat a fi și proprietar al construcțiilor aflate pe acel teren, instituie doar o prezumție relativă în acest sens, permițând dovada contrară. Rezultă astfel că este posibilă din punct de vedere legal înstrăinarea doar a unui construcții, fără a proceda și la înstrăinarea terenului aferent.
În mod firesc, în măsura în care proprietarul terenului a procedat la înstrăinarea unei construcții de pe terenul său, se ajunge și la constituirea în folosul cumpărătorului a unui drept de a folosi terenul aferent construcției cumpărate, deoarece este imposibil de imaginat existența și posibilitatea de a folosi o construcție în lipsa terenului aferent acesteia.
Din acest motiv, instanța a apreciat că în patrimoniul pârâtei s-a transmis odată cu dreptul de proprietate asupra construcției, și dreptul de a folosi terenul aferent acesteia, motiv pentru care solicitarea reclamanților de revendicare și evacuare a pârâtei de pe acest teren este neîntemeiată.
Instanța a remarcat și faptul că în perioada în care s-a încheiat contractul de vânzare a construcției în litigiu, respectiv în anul 1978, terenurile nu se mai aflau în circuitul civil, iar înstrăinarea lor prin vânzare ducea la trecerea lor în proprietatea statului. În consecință, este de înțeles de ce antecesorii părților nu au procedat și la vânzarea terenului aferent construcției odată cu înstrăinarea acesteia.
Atitudinea pârâtei, care prin precizările din data de 14.02.2013 ( fila 40) a arătat că este de acord să lase terenul în litigiu în deplina proprietate și posesie reclamanților, cu condiția plății de către aceștia a contravalorii construcției în litigiu, mai arată instanța, nu poate conduce la admiterea acțiunii acestora, deoarece reclamanții nu au dat curs acestei propuneri. Or, în lipsa acordului părților, instanța nu poate pronunța o hotărâre care să oblige pârâta să renunțe le dreptul de proprietate asupra construcției sale în mod gratuit, și nici nu poate obliga reclamanții să cumpere această construcție.
4. Calea de atac declarată în cauză:
Reclamanții au declarat apel împotriva Sentinței civile nr. 831/2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ .
Instanța a pus în discuția părților și a recalificat calea de atac ca fiind recurs, având în vedere valoarea obiectului acțiunii.
Recurenții au criticat hotărârea primei instanțe arătând că pârâta a recunoscut calitatea de proprietar a reclamanților și a solicitat contravaloarea construcției dar, cu toate acestea, prima instanța a respins acțiunea în revendicare fără a clarifica natura pretențiilor pârâtei.
Față de această situație, arată recurenții, se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.
5. Apărările intimatei:
Prin întâmpinarea depusă (f. 12) intimata pârâtă a solicitat respingerea recursului arătând că prima instanță a constat în mod corect ca pârâta a dobândit dreptul de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat cu numitul Virag Gyula.
II. Considerentele instanței de recurs
6. Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate și ținând cont și de prevederile art. 304 indice 1 Cod pr civila, instanța de recurs constată că recursul este fondat din următoarele motive:
7. Instanța a fost învestită cu soluționarea unei acțiuni în revendicare având ca obiect un teren. Prin aceeasi acțiune s-a solicitat obligarea pârâtei la demolarea construcției edificate pe teren si evacuarea necondiționată a pârâtei de pe terenul proprietatea reclamantei.
8. Prin întâmpinarea depusă de pârâtă (f. 23-24) s-a solicitat respingerea acțiunii dar în subsidiar pârâta a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii dar să i se achite contravaloarea imobilului cumpărat.
9. De asemenea a mai arătat și că este de acord să achite reclamanților contravaloarea a 37 mp teren
10. Ulterior, prin notele de la fila 40, pârâta a arătat că nu contestă dreptul de proprietate al reclamanților și că nu ridică pretenții cu privire la teren și a solicitat să fie obligați reclamanții să-i achite contravaloarea construcției.
11. Potrivit prevederilor art. 119 alin. 1 Cod pr civila, dacă pârâtul are pretenții în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvențională.
12. Potrivit prevederilor art. 84 Cod pr civila, cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită.
13. In speță, este evident că pârâta a recunoscut dreptul de proprietate al reclamanților cu privire la teren, drept dovedit de altfel și cu extrasul se carte funciară depus la fila 6 din dosar, și a invocat pretenții proprii cu privire la construcție, pretenții care nu au fost calificate de instanța de fond ca fiind formulate pe cale reconvențională dar, cu toate acestea s-a respins acțiunea în revendicare reținându-se în motivare că „pârâta are calitatea de proprietar al construcției” iar reclamanții au calitatea de proprietari ai terenului aferent acestei construcției iar scindarea dreptului de proprietate într-o asemenea situație nu este interzisă de lege.
14. Mai mult, deși nu s-a formulat o cerere reconvențională în acest sens, instanța a recunoscut practic în favoarea pârâtei un drept de superficie și pe cale de consecință a respins acțiunea în revendicare a reclamanților deși pârâta a fost de acord cu admiterea acțiunii cu condiția să i se achite contravaloarea imobilului cumpărat.
15. Față de cele expuse mai sus, constatându-se că se impune punerea în discuție și calificarea notelor de la fila 40 și analizarea cererii reclamanților prin raportare la probele administrate și la apărările și pretențiile proprii ale pârâtei și ținându-se cont și de reglementările legale privind regimul de carte funciară al imobilelor terenuri si construcții, în temeiul art. 312 Cod pr civila se admite recursul împotriva Sentinței civile nr. 831/2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ și se casează sentinta recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții J. E., J. M., ambii cu domiciliul în ., jud. Harghita și J. V. și J. O., ambii cu domiciliul în ., jud. Harghita, împotriva Sentinței civile nr. 831/2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._, pe care o casează cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16.05.2013.
Președinte Judecător Judecător
S. C. Steluța E. U. P. M.
Grefier
E.-C. C.
Red. S.C.
Primit la 12.06.2013
Tehn. E.C.C./id/12.06.2013
Ex. 7 jud. fond L. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 959/2013. Tribunalul HARGHITA | Partaj judiciar. Decizia nr. 161/2013. Tribunalul HARGHITA → |
|---|
