Pensie întreţinere. Decizia nr. 50/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 50/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 1123/326/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 50/R
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2013
Completul compus din:
Judecător: B. R. J. - Președinte
Judecător: Steluța E. U.
Judecător: Banyai E.
Grefier: M. E.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul S. V., cu domiciliul în municipiul Toplița, ., ., județul Harghita, în contradictoriu cu intimata S. M.-R., asistată de mama sa, T. R., cu domiciliul în municipiul Toplița, ., județul Harghita, împotriva Sentinței civile nr. 1320 din 26 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Toplița în dosarul nr._, având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depusă la dosar de către intimată, în două exemplare, întâmpinare.
Instanța în baza actelor dosarului reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
I. Prin Sentința civilă nr. 1320 din 26 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Toplița a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta S. M. R., reprezentată de mama sa T. R., domiciliată în municipiul Toplița, ., județul Harghita, în contradictoriu cu pârâtul S. V., domiciliat în municipiul Toplița, ., județul Harghita și în consecință:
A obligat pârâtul să plătească în favoarea minorei S. M. R., născută la data de 27 octombrie 1994, pensie de întreținere majorată în cuantum lunar de 349 lei, raportat la venitul pe ultimele 6 luni obținute de pârât, începând cu data de 13 august 2012, data introducerii acțiunii și până la împlinirea vârstei majoratului minorei.
A obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată sub nr._ din 13 august 2012, reclamanta S. M. R., reprezentată de mama sa T. R., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. V., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei S. M. R., raportat la nevoile actuale ale minorei și posibilitățile materiale de plată ale pârâtului.
În motive s-a arătat că minora se află în creșterea și îngrijirea mamei, iar pârâtul este tatăl acesteia, pârâtul având posibilități financiare de a achita o sumă mai mare ca cea pentru care a fost obligat prin Sentința civilă nr. 499/2006 a Judecătoriei Toplița, respectiv suma de 70 de lei lunar.
Cererea de chemare în judecată nu a fost motivată în drept.
În probațiune, reclamanta a anexat cererii, în copie, copia Sentinței Civile nr. 499/5.10.2006 a Judecătoriei Toplița, pronunțată în Dosarul nr. 191/2006.
Pârâtul, deși legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței, dar a depus întâmpinare, solicitând admiterea în parte a acțiunii, motivat de faptul că are de plătit lunar rate la bancă și oferindu-se să achite lunar suma de 150 de lei.
Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
II. Examinând cererea, instanța a reținut următoarele:
Prin Sentința Civilă nr. 499/5.10.2006 a Judecătoriei Toplița, pronunțată în Dosarul nr. 191/2006 s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între mama reclamantei și pârât, acesta din urmă fiind obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei în sumă de 70 de lei lunar.
Acțiunea civilă promovată de reclamantă având ca obiect stabilirea pensiei de întreținere în favoarea acesteia reprezintă un mijloc procedural prin care se asigură, conform criteriilor legale, pensia de întreținere în raport de mijloacele celui care acordă întreținere și nevoia celui care o primește.
Dispozițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevăd că toate măsurile luate trebuie să se subordoneze cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Interesul major al acestuia se determină prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere, cum sunt vârsta copilului, conduita fiecărui părinte, situația lor materială, posibilitățile lor concrete de a se ocupa efectiv de copil, dreptul la pensie de întreținere al minorilor fiind garantat și de art. 8 pct. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legătura dintre părinți și copii este un element fundamental al vieții de familie, relația acestora putând fi exercitată printr-o multitudine de căi, printre care se numără și pensia de întreținere.
Potrivit art. 524 din Noul Cod Civil, „Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale”, iar potrivit art. 525 alin. 1 din cod, „ Minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri”.
În înțelesul art. 527 din Noul Cod civil, „Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace”, iar la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținere, urmează a se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora, avându-se în vedere și celelalte obligații ale debitorului întreținerii, starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care o datorează, putând fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Cuantumul întreținerii, conform art. 529 din Noul Cod civil, se stabilește în raport cu nevoia celui ce o solicită și cu mijloacele de plată ale debitorului întreținerii, astfel, când întreținerea este datorată de părinte, aceasta se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii, cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, neputând depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
La dosarul cauzei, a fost depusă adeverința de la locul de muncă al pârâtului, din care rezultă că media lunară a veniturilor pârâtului este de 1.396,83 lei.
S-a invocat de către pârât că are de plătit o rată bancară în sumă de 557 de lei, însă nu a adus dovezi în acest sens, motiv pentru care instanța nu va putea primi această apărare.
Instanța de fond a apreciat ca întemeiată acțiunea și în consecință urmează a admis-o.
Cu privire la solicitarea pârâtului de a nu se acorda cheltuieli de judecată reclamantei, instanța a constatat că nu sunt aplicabile prevederile art. 275 Cod procedură civilă, conform cărora pârâtul care a recunoscut pretențiile reclamantului nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care pârâtul a recunoscut și a solicitat admiterea doar în parte a acțiunii.
Instanța a admis capătul de cerere privind cheltuielile de judecată solicitate și a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu de avocat.
III. Împotriva Sentinței civile nr. 1320 din 26 septembrie 2012, a formulat în data de 11 octombrie 2012 recurs S. Viore, prin care a solicitat admiterea acestuia și modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul de a fi obligat la plata unei pensii de întreținere majorate în cuantum de 150 de lei lunar.
În motivare recurentul solicită ca la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pe seama minorei S. M. R., să se aibă în vedere faptul că are de achitat lunar o rată bancara de 557 lei.
În drept a invocat prevederile art.304, p.9, 304 ind.1 C.p.civ. precizând că prima instanță a aplicat greșit dispozițiile prevederilor art.257, 529 C.civil.
Intimata S. M. R. asistată de mama T. R. a formulat întâmpinare în data de 29 ianuarie 2013, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile pronunțate de prima instanță.
IV. Recurentul a depus înscrisuri.
V. Analizând recursul în limita motivelor invocate de recurent, Tribunalul reține, în primul rând, că art. 257 din Codul civil nu are nicio legătură cu obligația de întreținere dintre părinți și copii.
VI. Din perspectiva art. 529 din Codul civil, cu privire la care recurentul susține, de asemenea, că a fost greșit aplicat, Tribunalul reține că baza de calcul a obligației de întreținere este reprezentată de venitul lunar net al debitorului.
Așadar nu se au în vedere alte obligații decât cele de întreținere, datorate de debitor în temeiul legii, cum ar fi creditele bancare.
De asemenea, este lipsit de relevanță din acest punct de vedere faptul că recurentul are un comportament corespunzător față de copilul său, îngrijindu-se să nu îi lipsească nimic.
VII. În concluzie, recursul este neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de recurentul S. V., cu domiciliul în municipiul Toplița, ., ., județul Harghita, în contradictoriu cu intimata S. M.-R., asistată de mama sa, T. R., cu domiciliul în municipiul Toplița, ., județul Harghita, împotriva Sentinței civile nr. 1320 din 26 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Toplița în dosarul nr._, ca neîntemeiat.
Obligă pe recurent să îi plătească intimatei 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 ianuarie 2013.
Președinte Judecător Judecător
B. R. J. Steluța E. U. Banyai E.
Grefier
M. E.
Red. BRJ.
Primit: 14.02.13
Tehnored./id/
01.03.2013
Ex. 2 / mm. Jud. fond L. H.I.L.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Hotărâre... → |
|---|
