Acţiune în constatare. Sentința nr. 1058/2015. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1058/2015 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 17-07-2015 în dosarul nr. 1058/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1058/F
Ședința publică de la 17 Iulie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. I. M.
GREFIER: M. I.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul BABIȚĂ C., domiciliat în ., jud. Ialomița, CNP_, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA C. SUD-EST IFM, cu sediul în mun. București, ., sector 2 și sediul secundar în mun. Slobozia, Bazar, având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamant, avocat ales S. V., lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că Judecătoria Slobozia prin sentința civilă nr. 1467/24.06.2015 a declinat competența de soluționare a prezentei cereri în favoarea Tribunalului Ialomița, după care;
Instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Ialomița și pune în discuția părților această excepție.
Apărătorul reclamantului, av. S. V., solicită admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia.
Tribunalul ia act și rămâne în pronunțare cu privire la excepția necompetenței materiale invocată din oficiu.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la data de 30.03.2015, sub numărul_, reclamantul BABITA C. în contradictoriu cu pârâta Asociația C. Sud-Est IFN, a solicitat ca în baza probelor ce vor fi administrate să se constate caracterul prea oneros pentru împrumutat al clauzelor stipulate în contractul de împrumut 88/26.09.2013 prevăzute la art. 3,6 și 8 și pe cale de consecință, să se constate nulitatea absolută a acestora și eliminarea lor din contractul de împrumut, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivare, a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de împrumt nr. 88/26.09.2013 în valoare de 1800 lei, cu dobândă d 20% la suma totală pe an, pe o durată de 12 luni. La art. 3.4 se stipulează că dobânda anuală efectivă este de 46,46% pe an, iar la art. 3.6 se prevede că în cazul întârzierii plății unei sau mai multor rate, împrumutatul va achita suplimentar o dobândă penalizatoare de 0,5%.
A învederat că respectivul contract a fost unul de adeziune, neavând posibilitatea de a modifica vreo clauză. A mai precizat că a achitat suma de 3677 lei, iar penalitățile acoperă debitul. A mai arătat ca a achitat fonsul social, transcriere, jumătate din dobândă anticipat și a rambursat parțial o parte din dobândă anticipat și a rambursat o parte din credit, iar respectivele clauze creează o situație împovărătoare pentru reclamant.
În drept, s-a întemeiat pe disp. legii 193/2000, art. 2158 și urm. C.civ.
În dovedire, a anexat în copie, următoarele înscrisuri: CI reclamant, contractul de împrumut 88/2013, adeverință de salariu, încheiere privind stabilirea cheltuielilor de executare silită
Prin întâmpinarea depusă la data de 30.04.2015, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 1467 din data de 24.06.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Slobozia, invocată de instanță din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Ialomița, jud. Ialomița .
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița sub același număr, la data de 30.06.2015 .
La termenul din 17.07.2015, tribunalul, din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Ialomița .
Analizând cu prioritate excepția invocată, tribunalul reține următoarele :
Potrivit dispozițiilor art. 101 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă „În cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenței instanței se va ține seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părții din obiectul dedus judecății”, iar, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, ”Aceeași valoare va fi avută în vedere și în cererile privind constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară, precum și în cererile privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept”.
Referitor la capătul de cerere privind constatarea caracterului prea oneros al unor clauze contractuale, respectiv cele privind dobânda anuală efectivă și dobânda penalizatoare, tribunalul apreciază că obiectul acestuia îl reprezintă o acțiune în constatarea unui drept patrimonial. Astfel, se constată caracterul evaluabil în bani al cererilor prin care se solicită anularea unor clauze cuprinse într-un contract de credit bancar, față de caracterul patrimonial al drepturilor și obligațiilor care intră în conținutul raportului juridic născut prin încheierea contractului respectiv, astfel cum s-a statuat cu caracter de principiu de către ÎCCJ cu prilejul pronunțării Deciziei în interesul legii nr.32/09.06.2008 și cum rezultă chiar din art.101 alin.2 Noul Cod de procedură civilă.
Art. 101 Noul Cod de Procedură Civilă precizează explicit că valoarea obiectului actului juridic reprezintă reperul pentru stabilirea valorii obiectului cererii, indiferent dacă se solicită sau nu și repunerea părților în situația anterioară.
De asemenea, tribunalul constată că în cauză nu se contestă întreg contractul de credit, ci numai o anumite clauze – privind dobânda anuală efectivă și dobânda penalizatoare, astfel încât, la stabilirea competenței, urmează a fi avută în vedere doar valoarea părții din contract contestată.
Astfel, având în vedere caracterul evaluabil în bani al cererii, valoarea acesteia situată sub pragul de 200.000 lei (valoarea întregului contract fiind de 1800 lei), tribunalul constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 94 alin 1 pct. 1 lit.j N.C.pr.civ., competența de soluționare a cauzei aparținând judecătoriei .
Tribunalul constată, totodată, că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile speciale ale legii 193/2000, care stabilesc competenta tribunalului doar în cazurile expres prevăzute, în celelalte cazuri competența fiind cea de drept comun .
Prin urmare, în baza art. 132 alin. 3 N.C.pr.civ., stabilind necompetența tribunalului, va declina competența în favoarea Judecătoriei Slobozia și, constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 133 și 134 N.C.pr.civ., va suspenda din oficiu judecata cauzei și va înainta dosarul Curții de Apel București, instanța competentă să soluționeze conflictul .
Văzând și dispozițiile art. 132 alin. 3 N.C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Ialomița .
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia .
Constată ivit conflictul negativ de competență .
În baza art. 134 C.pr.civ. suspendă din oficiu judecata cauzei și înaintează dosarul Curții de Apel București pentru soluționarea conflictului .
Fără cale de atac .
Pronunțată în ședință publică azi, 17.07.2015 .
Președinte, L. M. | ||
Grefier, M. I. |
Red./Tehnored.M.L.I.
2 ex./17.07.2015
| ← Acordare de compensatii financiare victimelor unor... | Validare poprire. Sentința nr. 1/2015. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
