Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1515/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1515/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 2656/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 14 Iunie 2013
PREȘEDINTE – I. C.
JUDECĂTOR – D. C.
JUDECĂTOR – T. DOINIȚA
GREFER – I. G.
DECIZIE Nr. 1515/2013
Pe rol fiind judecarea cererii de recurs formulată de L. M. precum și a cererii de recurs formulată de T. G. (F. L. ), având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-intimat L. M. as.av. L. O. - desemnată apărător din oficiu și intimata-recurentă T. G. as.av. P. C..
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
instanța supune dezbaterilor excepția nulității recursului promovat de recurentul-intimat L. M. pentru nemotivarea în termenul prevăzut de lege.
Av. L. O. pentru recurentul-intimat L. M., având cuvântul, precizează că partea pe care o reprezintă și-a intitulat calea de atac formulată împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Iași ca fiind apel, aceasta fiind probabil și motivul pentru care nu a respectat termenul de motivare a căii de atac astfel cum prevede legea. În cererea intitulată "apel" partea a criticat sentința de fond apreciind că este nelegală și netemeinică însă fără a indica motivele de fapt și de drept. Raportat la această situație, precizează că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției nulității recursului promovat de L. M..
Av. P. pentru intimata-recurentă T. G. având cuvântul, solicită admiterea excepției și constatarea nulității recursului promovat de L. M. pentru nemotivarea în termen. Solicită a se avea în vedere că instanța de fond în finalul dispozitivului sentinței pronunțare precizează calea de atac ca fiind cea a recursului.
Instanța, în subsidiar acordă părților cuvântul la probe în recursul promovat de către intimata-recurentă T. G..
Av. P. pentru intimata-recurentă T. G., având cuvântul, solicită în susținerea motivelor de recurs, admiterea probei cu înscrisuri.
Av. L. pentru recurentul-intimat L. M. având cuvântul, solicită în contradovadă, admiterea probei cu înscrisurile deja depuse la dosar.
Instanța, în temeiul art. 167 și 305 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de părți, în ceea ce privește recursul promovat de intimata-recurentă T. G., apreciind că este utilă, pertinentă și concludentă cauzei și rămâne în pronunțare pe excepția nulității recursului promovat de recurentul-intimat L. M..
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr._/4.07.2012 pronunțată de Judecătoria Iași s-a dispus:
A admis in parte actiunea formulata de reclamanta – parata T. G. (fostă L.), in contradictoriu cu pârâtul – reclamant L. M..
A anulat ca netimbrată cererea reconventională formulata de pârâtul – reclamant L. M. in contradictoriu cu reclamanta – parata T. G. (fostă L.)
A constatat ca părtile au dobandit cu o cota de contributie egala ( de 50% fiecare) urmatoarele bunuri comune:
- teren in suprafață de 2453 mp, situat in extravilan ., in valoare de 10.000 lei;
- casa de locuit situata pe suprafata de teren mentionată mai sus, in valoare de 15.000 lei.
Total valoare bunuri comune: 25.000 lei.
A constatat ca fiecarei parti ii revine o cota valorica de 12.500 lei.
A respins capătul de cerere din actiunea principală privind constatarea dreptului de proprietate exclusivă a reclamantei in ce priveste casa de locuit situata in extravilan ..
A dispus sistarea starii de devalmasie in urmatoarea modalitate:
A atribuit in natura pârâtului –reclamant următoarele:
- teren in suprafață de 2453 mp, situat in extravilan ., in valoare de 10.000 lei;
- casa de locuit situata pe suprafata de teren mentionată mai sus, in valoare de 15.000 lei.
Total valoare bunuri atribuite paratului – reclamant: 25.000 lei.
A obligat pârâtul - reclamant la plata catre reclamanta - pârâtă a unei sulte in valoare de 12.500 lei.
A obligat pârâtul – reclamant la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum de 775,5 lei, raportat cotei atribuite( 1/4 din onorariul de avocat pentru reclamanta –pârâtă – 250 lei, ½ din taxa de timbru si timbrul judiciar pentru capătul de cerere privind partaj).
Instanța de fond a reținut că prin actiunea inregistrata pe rolul instanței sub nr._, reclamanta T. G. ( fostă L.) a chemat in judecata pe pârâtul L. M., solicitând să se dispună:
- partajarea bunurilor comune dobândite in timpul căsătoriei, respectiv a suprafetei de 2453 mp situata in extravilan . si a casei de locuit aflate pe acest teren, conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1661/17.10.2008, cu retinerea unei cote de contributie de 50% si atribuirea cestora pârâtului, cu obligarea sa la plata unei sulte corespunzătoare;
- să se constate dreptul său de proprietate exclusivă asupra casei de locuit aflată pe terenul situat in extravilan ., având in vedere imprejurarea ca terenul in suprafata de 1875 mp pe care se găseste această locuință este bunulsău propriu, dobândit inainte de casatoria cu pârâtul;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare, a arătat ca părtile s-au căsătorit la data de 29.05.2003, iar prin sent.civ.nr._/08.11.2010 pronunțată de Judecătoria Iasi, definitivă si irevocabilă, s-a dispus desfacerea casatoriei prin acordul părtilor.
In ce priveste terenul in suprafata de 1875 mp situat in extravilanul ., vândut reclamantei in baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.2643/06.07.2000, a arătat ca la data vânzării, din eroare, reclamanta a precizat ca este căsătorită. Această eroare a fost indreptată prin incheierea de rectificare nr.7242/30.09.2011.
După incheierea contractului de vânzare – cumpărare initial, reclamanta s-a prezentat la Primăria . obtinerii unei autorizatii de construire a unei case pe acest teren. Din eroare, a solicitat această autorizatie pe numele pârâtului si astfel a fost eliberata autorizatia de construire nr.47/18.09.2002, desi la acea dată reclamanta nu era casatorită cu pârâtul. In baza acestei autorizatii, au inceput constructia unei case de locuit, care in prezent nu este finalizată.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanta a retinut următoarele:
Părtile au fost căsătorite începând cu data de 29.05.2003, căsătoria acestora fiind desfăcută prin sent. civilă nr._/08.11.2010, pronunțată de Judecătoria Iași, modificată prin dec.civ.nr.471/30.05.2011 pronunțată de Tribunalul Iasi, prin care s-a pronunțat divorțul soțilo(f.12).
Este de reținut că aceasta a fost a doua căsătorie incheiată de părti, prima casatorie fiind desfăcută prin sent.civ.7194/26.05.1999 pronunțată de Judecătoria Iasi (f.58).
Potrivit art.30 alin.1 C.fam., bunurile dobândite in timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, iar, potrivit alin.3 al aceluiași articol, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită. Astfel, in temeiul prezumției relative de comunitate instituite de către legiuitor, oricare bun dobândit in timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se incadrează într-una din categoriile prevăzute de art.31 C.fam.
Spetei ii sunt aplicabile dispozitiile anterioare Noului cod civil, raportat la momentul desfacerii casatoriei si dobândirii bunurilor ce fac obiectul discutiei.
A reținut instanța că masa partajabilă se compune din următoarele:
- teren in suprafață de 2453 mp, situat in extravilan ., in valoare de 10.000 lei;
- casa de locuit situata pe suprafata de teren mentionată mai sus, in valoare de 15.000 lei.
Terenul bun comun a fost dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1661/17.10.2008 de BNP A. G.(f.7), casa de locuit situata pe acest teren fiind dobândită de soti prin edificare.
In ce priveste valoarea celor doua imobile, aceasta a fost retinută de instanță pe baza valorii declarate de reclamanta –pârâtă, necontestată de pârâtul – reclamant. Masa bunurilor comune va fi astfel in valoare totala de 25.000 lei.
Prin cererea reconventională, pârâtul – reclamant a solicitat includerea in masa de impărtit si a unui apartament situat in . (f.28). Dată fiind neachitarea taxei de timbru aferente cererii reconventionale, instanta va anula insă această cerere (inclusiv privind cota majorată solicitată) si, in lipsa unei cereri indeplinind conditiile legale, de partajare a acestui imobil, instanta urmează a nu-l include in masa de impărtit. In cazul existentei unor bunuri in privința carora nu s-a dispus partajul părtile au la dispozitie calea unui partaj suplimentar, ulterior.
Este de observat ca, printr-un capăt de cerere separat, reclamanta–pârâtă a solicitat constatarea dreptului să de proprietate exclusivă asupra casei de locuit situată pe terenul din extravilanul .. Din actele dosarului rezultă că prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.2643/06.07.2000 de BNP Z. G. (f.8), reclamanta –pârâtă a dobândit in proprietate terenul in suprafata de 1875 mp situat in extravilan . 2 (976/16/1),pe care a fost realizată o constructie in baza autorizatiei de construire nr.47/18.09.2002 eliberata de Primăria . pârâtului – reclamant.
Din declaratiile celor doua martore audiate rezultă că, desi părtile la momentul cumpărării terenului si solicitarii autorizatiei de constructie erau divortate, convietuiau impreună, alocau mijloacele financiare proprii unor scopuri comune. Din declaratia martorei Popistasu E., colegă cu reclamanta –pârâtă, instanța reține că după divortul părtilor survenit in anul 1999, părtile au locuit separat câteva luni, pârâtul – reclamant a plecat in Israel la muncă timp de doi ani si jumătate, insă intre cei doi s-au mentinut relatiile specifice casatoriei,inclusiv pentru binele copilului părtilor. Mai retine instanta din declaratia martorei ca pârâtul trimitea bani din Israel reclamantei - pârâte, fiind acoperite initial o . datorii, ulterior cu banii trimisi fiind cumpărate materiale de constructie pentru casa ce urma a s ridica pe terenul dobândit de reclamanta – pârâtă. Martora cunoaste aceste aspecte chiar de la reclamanta --pârâtă, arătând că părtile s-au ocupat impreună, efectiv, de ridicarea constructiei.
Din declaratia martorei O. E., sotia vânzătorului terenului in suprafata de 1875 mp situat in extravilan ., de asemenea, intentia comună a părtilor de a ridica o casă pe acel teren, arătând că a purtat discutii cu ambele părti in acest sens.
Dobândirea terenului si eliberarea autorizatiei de construire au avut loc in afara casatoriei. Totusi,instanța nu poate da curs solicitarii reclamantei, de constatare a calității de bun propriu in privinta casei ridicate pe terenul in suprafata de 1875 mp situat in extravilan . locuieste la acest moment pârâtul – reclamant), dat fiind că inceputul constructiei s-a situat . care părtile aveau calitatea de concubini, stabilind ridicarea constructiei cu mijloace comune. Acest aspect rezultă nu numai din declaratiile martorelor, dar si din insăsi mentiunile de pe autorizatia de construire, eliberata pe numele pârâtului – reclamant, afirmatia reclamantei –pârâte, in sensul unei mentiuni facute din eroare fiind greu de crezut. Tot din afirmatiile martorelor rezultă că lucrările de ridicare a constructiei s-au prelungit si pe perioada casatoriei, imobilul nefiind finalizat nici la acest moment.
Toate probele converg spre ideea unei bune relatii intre părti pe perioada situata intre primul divort si cea de-a doua casatorie. Or raporturile patrimoniale intre concubini (situatie care se aplica părtilor in perioada mentionata) sunt supuse normelor dreptului comun care reglementează proprietatea pe cote –părti, motiv pentru care urmeaza a fi respinsă cererea de retinere a dreptului de proprietate exclusivă a reclamantei –pârâte in privinta acestei case de locuit.
In ce priveste cota de contributie a sotilorla dobândirea bunurilor comune, o dată cu anularea cererii reconventionale, cota prezumat egală de contributie apare ca necontestată.
Temeiul juridic al comunității de bunuri îl constituie nu numai existența căsătoriei, ci si participarea fiecăruia dintre soți prin munca sau prin mijloacele sale la dobândirea si conservarea bunurilor comune, stabilindu-se cota parte ce revine fiecăruia dintre soți functie de contributia la dobândirea si conservarea bunurilor comune, soluție ce se impune pentru a nu se ajunge la soluții inechitabile.
Determinarea cotei de contributie se face prin raportarea efortului financiar si material al sotilor la intreaga durată a căsătoriei si la toate obligatiile de natura căsătoriei in virtutea principiului unicității cotei de contributie. Comunitatea de bunuri este o masă de bunuri afectată intâmpinării sarcinilor comune ce revin sotilor in cadrul căsătoriei. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soti nu-si are temeiul principal in consideratii de ordin patrimonial, ci in comunitatea de interese ale sotilor in cadrul căsătoriei, raporturile patrimoniale dintre soti fiind o consecință a relatiilor lor personale si nu invers. Evaluarea intregului probatoriu in determinarea cotei de contributie se va face subsumat principiului unicității cotei de contributie, ceea ce impiedică tratarea diferentiată a contributiei sotilor prin raportarea acesteia la dobândirea unui anumit bun.
Din ansamblul probator administrat în cauză, instanța a reținut că părtile au avut o cota egală de contributie la dobândirea bunurilor comune.
In aceste conditii, a rezultat că fiecărei părti îi revine o cotă de 12.500 lei din valoarea bunurilor comune.
Având în vedere cele expuse si solicitările părtilor, instanța, în temeiul dispozițiilor art.728 cod civil și art. 6739 Cod procedură civilă, a dispus sistarea stării de indiviziune prin atribuirea ambelor bunuri in natura către pârâtul – reclamant ( cu atât mai mult cu cât terenul a fost instrăinat părtilor de catre tatăl pârâtului – reclamant, având astfel o anumită valoare morală).
În temeiul dispozițiilor art.742 Cod civil, pentru egalizarea loturilor, pârâtul – reclamant a fost obligat la plata unei sulte de 12.500 lei către reclamanta –pârâtă.
Prin urmare, instanța a admis in parte cererea principală de partaj formulată de reclamanta –pârâtă, anulând ca netimbrata cererea reconventională formulată de pârâtul– reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul L. M. fără a expune motivele de nelegalitate/netemeinicie, la data de 25.09.2012.
La termenul din 22.03.2013 calea de atac a fost calificată ca recurs și s-a pus în discuție excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen.
Potrivit art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau în termenul de recurs.
Recurentul a arătat că sentința este netemeinică și nelegală.
Aceste aspecte nu se încadrează în dispozițiile art. 103 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă.
În raport de această situație, instanța urmează a aplica dispozițiile art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, în sensul că va constata nulitatea recursului pentru nemotivare în termen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUM ELE LEGII
DECIDE
Constata nul recursul declarat de paratul L. M. împotriva sentinței civile nr._/4.07.2012 pronunțata de Judecătoria Iași.
Disjunge judecarea recursului declarat de reclamanta Turculet G. si acorda termen la 13.09.2013 pentru când se vor cita părțile.
Irevocabila.
Pronunțata în ședința publica azi 14.06.2013.
Președinte, C. I. | Judecător, C. D. | Judecător, Doinița T. |
Grefier, G. I. |
Red: D.C.
Tehn. H.C.
Ex.2/11.09.2013
Judecător fond:O. P.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 1427/2013. Tribunalul IAŞI | Situaţie juridică minor. Decizia nr. 1442/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
