Autorizarea executării obligaţiei de a face. Art. 580 ind.2 C.p.c. / art.903 NCPC. Decizia nr. 959/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 959/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-11-2014 în dosarul nr. 7081/245/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Noiembrie 2014
Președinte - C. E. C.
Judecător C. R.
Grefier Ș. D.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 959/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelantul B. I. și pe intimatul R. I., având ca obiect autorizarea executării obligației de a face (art. 580 ind.2 C.p.c. / art.903 NCPC).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile în apel au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2014, susținerile apărătorului apelantului fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 20.11.2014, când
TRIBUNALUL
Prin încheierea pronunțată la data de 16.06.2014 în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, au fost respinse ca neîntemeiate excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepția lipsei de calitate procesuală activă a reclamantului, excepția lipsei de interes a reclamantului și excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, excepții invocate de pârât prin întâmpinare.
A fost admisă cererea având ca obiect autorizare executare obligație de a face formulată de reclamantul R. I. prin av. T. D. în contradictoriu cu pârâtul B. I. prin av. C. Anatole și, în temeiul art. 903 Cod procedură civilă, s-a încuviințat ca reclamantul R. I. să realizeze obligația de a face prevăzută de titlul executoriu sentința civilă nr._/29.06.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, definitivă prin decizia civilă nr.166/25.03.2013 a Tribunalului Iași, personal sau prin alte persoane, pe cheltuiala pârâtului B. I..
A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și taxă judiciară de timbru.
De asemenea, prin aceeași încheiere a fost disjunsă cererea reconvențională a pârâtului-reclamant B. I. prin av. C. Anatole în contradictoriu cu reclamantul-pârât R. I. prin av. T. D..
Pentru a se pronunța astfel, a reținut instanța de fond că excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepție de procedură, absolută și dirimantă, este neîntemeiată în condițiile în care pârâtul nu a înțeles să o motiveze, nearătând care sunt lipsurile cererii de chemare în judecată. Mai mult, s-a reținut că excepția apare ca neîntemeiată și prin faptul că în etapa cercetării judecătorești nu pot fi invocate lipsurile cererii din etapa regularizării.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția lipsei de interes a reclamantului și excepția lipsei coparticipări procesuale pasive obligatorii, excepții de fond, absolute și dirimante, prima instanță a reținut că, prin raportare la motivele invocate în susținere, acestea apar ca neîntemeiate, fiind veritabile critici aduse titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași, irevocabilă.
Pe fond, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași, irevocabilă prin decizia nr. 166/2013 a Tribunalului Iași, pârâtul a fost obligat să redeschidă, prin demolarea gardului construit pe aliniamentul 2-3 și 14-5 potrivit schiței anexe nr. 1 a raportului de expertiză întocmit de expertul P. I. M., servitutea de trecere auto și cu piciorul pentru accesul la partea din spate a imobilului reclamantului, respectiv garaj și pentru accesul la fosa septică și la căminul de alimentare cu apă a locuinței. Prin încheierea din 14.01.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosar nr._, a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași, irevocabilă. La data de 23.01.2014, pârâtului i-a fost comunicată încheierea de încuviințare a executării silite, iar prin somația nr. 26/2014 din 20.01.2014, primită la data de 23.01.2014, pârâtul a fost somat să aducă la îndeplinire obligațiile din titlul executoriu. Prin procesul verbal nr. 26/2014 din 21.02.2014 s-a constatat refuzul pârâtului de a se conforma dispozițiilor din titlul executoriu și refuzul de a permite accesul reclamantului pe terenul său.
Potrivit art. 903 Cod procedură civilă, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Având în vedere obligația de a face cuprinsă în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași, irevocabilă prin decizia nr. 166/2013 a Tribunalului Iași, precum și faptul că, deși pârâtului debitor i-a fost comunicată încheierea de încuviințare a executării silite, acesta a refuzat să îndeplinească obligația din titlu, astfel cum rezultă din procesul verbal nr. 26/2014 din 21.02.2014, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 903 Cod procedură civilă, motiv pentru care a admis cererea și a încuviințat ca reclamantul să realizeze obligația de a face prevăzută de titlul executoriu personal sau prin alte persoane, pe cheltuiala pârâtului.
În ceea ce privește susținerea pârâtului potrivit căreia, deși reclamantul a obținut titlul, instanța nu a stabilit condițiile și motivul pentru care reclamantul nu are acces la fosa septică și la căminul de alimentare cu apă, aceste împrejurări fiind imputabile reclamantului care a construit locuință fără a avea autorizație de construcție, spre deosebire de el care este proprietar și care a construit pe baza unei autorizații de construcții, instanța de fond a reținut că aceasta este neîntemeiată în condițiile în care reprezintă veritabile critici aduse titlului executoriu, care nu pot fi analizate în procedura de față, o soluție contrară echivalând cu transformarea prezentei acțiuni într-o nouă cale de atac.
În temeiul disp. art. 451 Cod procedură civilă, instanța de fond a obligat pârâtul la plata sumei de 1020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel pârâtul B. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, pârâtul a susținut că instanța de fond nu a respectat dreptul său la un proces echitabil, încălcând astfel disp. art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, susține apelantul că prima instanță s-a grăbit în mod inexplicabil să pronunțe o soluție în cauză, pe fond, la primul termen de judecată, deși apărătorul său nu era în sala de judecată la momentul strigării cauzei, neacordând un al doilea termen de judecată pentru a da posibilitatea pârâtului, care nu a fost prezent, să se pregătească pentru concluzii.
Pe fond, a susținut apelantul că prima instanță trebuia să observe că, deși există o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care instanțele de judecată anterioare au comis o eroare judiciară, prin admiterea acestei încheieri se ajunge la o încălcare gravă a dreptului său de proprietate. În plus, reclamantul nu are un drept legal și fundamental pentru a obține o astfel de decizie din partea instanței de judecată.
În dovedirea apelului, apelantul a solicitat proba cu înscrisuri, martori și expertiză tehnică. Deși apelantului, în conformitate cu prevederile art. XV din Legea nr. 2/2013, i s-a pus în vedere să complinească lipsurile cererii de apel, respectiv să depună înscrisurile în 2 exemplare în copii certificate pentru conformitate cu originalul, să indice numele și adresele martorilor și să precizeze obiectivele pentru expertiză, acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
La primul termen de judecată instanța a constatat intervenită sancțiunea decăderii apelantului din proba cu înscrisuri și martori și a respins proba cu expertiză tehnică.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, raportat la motivele de recurs invocate și la dispozițiile legale aplicabile, instanța constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă, reclamantul R. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B. I., emiterea unei încheieri executorii prin care să fie autorizat să aducă la îndeplinire, el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala pârâtului, obligațiile cuprinse în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași.
Prin sentința civilă nr._/29.06.2012 pronunțată de Judecătoria Iași a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâtul B. I. și a fost obligat pârâtul să redeschidă, prin demolarea gardului construit pe aliniamentul 2 – 3 și 14 – 5 potrivit schiței anexe nr. 1 la raportul de expertiză întocmit de expert P. I. M., servitutea de trecere auto și cu piciorul pentru accesul la partea din spate a imobilului reclamantului, respectiv garaj și pentru accesul la fosa septică și la căminul de alimentare cu apă al locuinței. De asemenea, prin aceeași sentință civilă a fost obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 1372,18 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin decizia civilă nr. 166/25.03.2013 a Tribunalului Iași a fost respins apelul formulat împotriva sentinței civile nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași și a fost obligat apelantul B. I. să plătească intimatului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar prin decizia nr. 1463/11.12.2013 a Curții de Apel Iași a fost constatat nul recursul formulat.
La data de 08.01.2014, reclamantul R. I. a formulat cerere de executare silită în vederea realizării obligației reținută prin titlul executoriu sentința civilă nr._/2012 și decizia civilă nr. 166/2013 în sarcina debitorului B. I., obligație ce constă în redeschiderea, prin demolarea gardului construit pe aliniamentul 2 – 3 și 14 – 5 potrivit schiței anexe nr. 1 la raportul de expertiză întocmit de expert P. I. M., a servituții de trecere auto și cu piciorul pentru accesul la partea din spate a imobilului reclamantului, respectiv garaj și pentru accesul la fosa septică și la căminul de alimentare cu apă al locuinței. De asemenea, s-a solicitat executarea silită și cu privire la cheltuielile de judecată în cuantum total de 2372,18 lei.
Prin încheierea din 08.01.2014 a B.E.J. Asociați B. G. și L. – N. G. – C. s-a dispus înregistrarea cererii de executare silită și deschiderea dosarului de executare silită nr. 26/2014 împotriva debitorului B. I., în baza titlului executoriu constând în sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași și decizia civilă nr. 166/25.03.2013 a Tribunalului Iași.
Prin încheierea pronunțată la data de 14.01.2014 în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași a fost admisă cererea formulată de executorul judecătoresc L. – N. G. – C. și a fost încuviințată executarea silită în vederea redeschiderii, prin demolarea gardului construit pe aliniamentul 2 – 3 și 14 – 5 potrivit schiței anexe nr. 1 la raportul de expertiză întocmit de expert P. I. M. – parte integrantă din sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași, a servituții de trecere auto și cu piciorul pentru accesul la partea din spate a imobilului reclamantului, respectiv garaj și pentru accesul la fosa septică și la căminul de alimentare cu apă al locuinței, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași și decizia civilă nr. 166/25.03.2013 a Tribunalului Iași, la cererea creditorului R. I. împotriva debitorului B. I.. De asemenea, prin aceeași încheiere a fost autorizată creditoarea să treacă la executarea silită a obligației prevăzută în titlul executoriu.
Prin încheierea din 20.01.2014 dată în dosarul de executare nr. 26/2014, s-au reținut în sarcina debitorului B. I. cheltuielile ocazionate de executarea silită în cuantum de 583 lei.
Prin somația din 20.01.2014 emisă în dosarul de executare nr. 26/2014, s-a pus în vedere debitorului B. I. ca în termenul de 1 zi de la primirea sau lăsarea somației la domiciliul său, prevăzut de art. 731 alin. 1 NCPC, să se conformeze dispozițiilor titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași și decizia civilă nr. 166/25.03.2013 a Tribunalului Iași, în sensul achitării creanței de 2372,18 lei, precum și a cheltuielilor de executare în sumă de 583 lei.
De asemenea, la data de 20.01.2014, în dosarul de executare nr. 26/2014 al B.E.J. Asociați B. G. și L. – N. G. – C., a fost emisă o somație prin care s-a pus în vedere debitorului B. I. ca în termenul de 10 zile de la primirea somației sau lăsarea acesteia la domiciliul său, prevăzut de art. 903 NCPC, să se conformeze dispozițiilor titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/29.06.2012 a Judecătoriei Iași și decizia civilă nr. 166/25.03.2013 a Tribunalului Iași, în sensul redeschiderii, prin demolarea gardului construit pe aliniamentul 2 – 3 și 14 – 5 potrivit schiței anexe nr. 1 la raportul de expertiză întocmit de expert P. I. M., a servituții de trecere auto și cu piciorul pentru accesul la partea din spate a imobilului reclamantului, respectiv garaj și pentru accesul la fosa septică și la căminul de alimentare cu apă al locuinței.
Aceste două somații, copia certificată titlu executoriu, copia încheierii de încuviințare executare silită și copia încheierii privind cheltuielile de executare, au fost comunicate debitorului B. I. la data de 23.01.2014, potrivit dovezii de comunicare aflate la fila 35 dosar fond.
Prin procesul – verbal încheiat la data de 21.02.2014, în dosarul de executare nr. 26/2014, s-a constatat refuzul debitorului B. I. de a se conforma dispozitivului titlului executoriu și refuzul acestuia de a permite accesul creditorului pe terenul proprietatea sa.
Potrivit disp. art. 903 Noul Cod procedură civilă, „dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului”. Astfel, potrivit acestor dispoziții legale, procedura de executare a obligației de a face începe prin comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorului, prin care i se pune în vedere acestuia ca, în termen de 10 zile, să își îndeplinească benevol obligația la care se referă titlul executoriu. Atunci când debitorul nu se conformează unei obligații de a face stabilite printr-un titlu executoriu în termenul ce i-a fost acordat, instanța îl poate autoriza pe creditor (prin încheiere executorie, dată cu citarea părților) să o aducă el însuși (sau prin alte persoane) la îndeplinire.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, faptul că obligația cuprinsă în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/2012 a Judecătoriei Iași (de redeschidere a servituții de trecere auto și cu piciorul prin demolarea gardului) este o obligație de a face, precum și faptul că debitorul a refuzat să îndeplinească obligația din titlu (potrivit procesului verbal din 21.02.2014) deși i-a fost comunicată încheierea de încuviințare executare silită, instanța de apel reține că în mod corect instanța de fond a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art. 903 Noul Cod procedură civilă și a încuviințat ca reclamantul să realizeze obligația de a face personal sau prin alte persoane, pe cheltuiala pârâtului.
Cât privește susținerile apelantului referitoare la faptul că prin admiterea cererii se ajunge la o încălcare a dreptului său de proprietate, instanța de apel reține că acesta nu prezintă relevanță în cauză, având în vedere dispozițiile art. 903 Noul Cod procedură civilă, precum și existența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile privind o obligație de a face. De asemenea, nu prezintă relevanță nici susținerile apelantului referitoare la existența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a comis o eroare judiciară, prezenta acțiune neconstituind o nouă cale de atac împotriva hotărârii ce constituie titlu executoriu.
În ceea ce privește susținerile apelantului referitoare la faptul că prima instanță nu a respectat dreptul său la un proces echitabil, încălcând disp. art. 6 CEDO, întrucât a pronunțat o soluție, pe fond, la primul termen de judecată, deși apărătorul său nu era prezent, instanța de apel reține că acesta sunt neîntemeiate. Astfel, instanța de apel reține că pentru primul termen de judecată, din 16.06.2014, pârâtul B. I. a fost legal citat la domiciliul indicat prin întâmpinarea și cererea reconvențională formulate. De altfel, pârâtul – apelant, prin cererea de apel, nu a formulat critici privind o eventuală nelegală citare a sa pentru primul termen de judecată în fața instanței de fond. La primul termen de judecată au lipsit atât pârâtul, cât și apărătorul ales al acestuia, fiind prezent apărătorul ales al reclamantului. La acel termen de judecată, instanța de fond a pus în discuția reclamantului excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare, a dispus, în temeiul disp. art. 210 Noul Cod procedură civilă, disjungerea cererii reconvenționale, a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri și a constatat administrată această probă și, constatând că nu mai sunt alte probe de administrat, a declarat cercetarea procesului încheiată, acordând cuvântul reprezentantului convențional al reclamantului cu privire la fondul cauzei. Faptul că nici pârâtul și nici apărătorul ales al acestuia nu au fost prezenți la primul termen de judecată, când instanța a rămas în pronunțare, nu constituie o încălcare a dreptului pârâtului la un proces echitabil, respectiv o încălcare a disp. art. 6 CEDO. Mai mult, pentru acel prim termen de judecată, nici pârâtul și nici apărătorul ales al acestuia nu au formulat vreo cerere, temeinic justificată, de amânare a judecății, respectiv de acordare a unui nou termen de judecată. Tot astfel, nu constituie o încălcare a dreptului pârâtului la un proces echitabil nici faptul că prin aceeași hotărâre judecătorească au fost soluționate atât excepțiile invocate de acesta prin întâmpinare, cât și fondul litigiului dedus judecății.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța, în baza disp. art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul și va păstra încheierea instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de pârâtul B. I. împotriva încheierii pronunțate la data de 16.06.2014 în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, încheiere pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
C.C.E. R.C. D.Ș.
Red./tehnored. C.C.E.
4 ex., 09.03.2015
Judecător fond: A. E. L.
| ← Anulare act. Sentința nr. 3811/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 960/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
