Anulare act. Decizia nr. 1806/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1806/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 4353/866/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Decembrie 2014
Președinte - E.-C. P.
Judecător - A. M. C.
Judecător - P. T.
Grefier - F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1806/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent P. B. (C.), recurent P. B. (C.) și pe intimat R. C., intimat P. C., intimat . SRL PRIN REPREZ. LEGAL P. C.., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenta, prin avocat N. A., cu delegație de substituire din partea domnului avocat B. G., precum și intimatul R. C., personal și asistat de avocat C. V., lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Instanța constată că se depun, de către av. Nicvulescu, pentru recurentă, delegația de substituire a domnului avocat B., precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru de 73 de lei, constatând astfel cererea de recurs ca fiind legal timbrată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de recurs.
Av. N., pentru recurentă, solicită instanței admiterea cererii de recurs, modificarea sentinței pronunțate de prima instanță și admiterea excepției lipsei calității procesual active a recurentei. Solicită cheltuieli de judecată.
Av. C., pentru intimatul R. C., solicită instanței respingerea cererii de recurs și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță ca fiind legală și temeinică. Solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.2269/11.09.2013, Judecătoria Iași a hotărât următoarele:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului R. C. față de capătul de cerere prin care se solicită anularea certificatului de moștenitor nr. 15 din data de 08.02.2012 emis în cadrul dosarului succesoral nr. 18/2012 al Biroul Notarial Public C. R. D..
Admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamantul R. C. în contradictoriu cu pârâții C. B., P. C., și S.C. E. D. Construct S.R.L.
Anulează certificatul de moștenitor nr. 15 din data de 08.02.2012 emis în cadrul dosarului succesoral nr. 18/2012 al Biroul Notarial Public C. R. D..
Respinge capătul de cerere prin care se solicită anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 673/16.03.2012 de către Biroul Notarial Public C. R. D., ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Obligă pârâta C. B. să achite reclamantului suma de 19 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă reclamantul R. C. să achite pârâtului P. C. suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 119 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notarială, se va comunica Camerei Notarilor Publici și către Biroul Notarial Public I. M. o copie de pe hotãrîrea rãmasã definitiva si irevocabilã.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 08.02.2012 în dosarul succesoral nr. 18/2012 aparținând Biroului Notarial Public C. R. D., fila 8, a fost emis certificatul de moștenitor nr. 15, privind defunctul P. V., decedat la data de 31.10.2002.
Prin certificatul de moștenitor s-a stabilit că unica moștenitoare legală a defunctului este pârâta Chriac B., fiind străini de succesiune defuncții P. C., în calitate de soție supraviețuitoare și P. G., fiu.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului față de capătul de cerere prin care se solicită anularea certificatului de moștenitor nr. 15 din data de 08.02.2012 emis în cadrul dosarului succesoral nr. 18/2012 al Biroul Notarial Public C. R. D., instanța constată că o condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală. Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material supus judecății. Calitatea de reclamant într-un anumit proces poate aparține numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de pârât numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept, iar în cauzele ce au ca obiect o constatare nulitate certificat de moștenitor calitatea de parte nu o poate avea decât persoana care dovedește calitatea de moștenitor al defunctului în discuție.
Astfel fiind, pentru a se putea dispune asupra legalității certificatului de moștenitor, este necesara stabilirea prealabila a calității de moștenitor prin raportare la normele ce reglementează transmisiunea moștenirii urmând ca, odată reținuta, sa fie parcurse si celelalte etape in vederea stabilirii drepturilor parților.
Astfel, art. 686 Codul civil în vigoare la data deschiderii succesiunii în discuție, deschide calea oricărui succesibil de a-si manifesta voința in direcția acceptării sau repudierii unei moșteniri, in acest sens instanța reținând din înscrisurile depuse la dosar, respectiv certificat deces nr._, fila 9, că la data deschideri succesiunii defunctului P. V., 31.10.2002, defuncta P. C. avea calitate de soție supraviețuitoare.
Totodată, instanța constată, conform certificatului de naștere nr._, fila 12, că reclamantul R. C. este fiul defunctei P. C., soție supraviețuitoare a defunctului P. V., rezultat în afara căsătoriei cu acest din urmă defunct, pârâta C. B. recunoscând această filiație prin întâmpinarea depusă, fila 89.
Din legătura de filiație existentă între părțile dosarului și defuncții în discuție, instanța rezultă că în analizarea calității procesuale active a reclamantului este necesară stabilirea calității de moștenitor al defunctei P. C. față de defunctul P. V. și ulterior, al reclamantului față de defuncta P. C., reclamantul invocând față de succesiunea lăsată de defunctul P. V. instituția retransmiterii.
Astfel, din probatoriul administrat, respectiv declarațiile martorilor L. G. I., U. D., instanța constată că reclamantul a făcut dovada calității de moștenitor al autorului său, defuncta P. C. față de succesiunea lăsată de defunctul P. V., martorul L. G. I. declarând că după decesul acestuia din urmă, mama reclamantului s-a ocupat atât de gospodărie cât și de terenul agricol împreună cu fii acesteia. Totodată, martorul precizează că reclamantul s-a comportat ca un moștenitor al defunctei P. C., lucrând terenul agricol al defuncților imediat după decesul acesteia.
Martorul U. D. declară că nu cunoaște situația părților și nici a defuncților decât astfel cum era în urmă cu cinci ani, necunoscând cine s-a ocupat de moștenirea rămasă de pe urma defunctului P. V.. Martorul mai precizează că prima dată a fost în gospodăria defuncților în urmă cu cinci ani, atunci când de aceasta se ocupa pârâta și nu cunoaște situația succesiunii rămase după defuncta P. C., venind doar după un an de la decesul acesteia la casa defuncților.
Prin urmare, coroborând declarațiile martorilor audiați cât și cu lipsa nejustificată a pârâtei C. B. în vederea administrării interogatoriului la solicitarea reclamantului, instituindu-se astfel o prezumție legală simplă de mărturisire deplină sau doar de început de dovadă în folosul reclamantului, instanța constată că reclamantul are calitate procesuală activă în prezenta cauză, făcând dovada acceptării tacite a succesiunii rămase de pe urma defunctului P. V. de către defuncta P. C., mama reclamantului, cât și a acceptării tacite a succesiunii rămase de pe urma defunctei P. C. de către reclamant.
Este adevărat că la termenul din 12.06.2013 apărătorul pârâtului a depus o cerere de amânare a cauzei, însă această cerere nu face dovada imposibilității prezentării personale a părții, astfel cum a fost în mod legal citată pentru respectivul termen de judecată, dispozițiile art. 225 instituind o prezumție legală simplă în condițiile neînfățișării fără motive temeinice a părții, iar prin cererea respectivă se arată doar imposibilitatea de prezentare a apărătorului.
În ceea ce privește răspunsul reclamantului la interogatoriu, instanța constată că acesta se coroborează cu declarațiile martorului L. G. I., prin atitudinea sa de a se ocupa de terenul agricol după decesul defunctului P. V., cât și din răspunsul dat întrebării nr. 8 din interogatoriu, referitor la faptul că pârâta l-a împiedicat să se ocupe în continuare după decesul mamei sale, rezultă fără echivoc că reclamantul a acceptat în mod tacit succesiunea, comportându-se ca un moștenitor al acesteia.
Față de aceste argumente de drept și de fapt, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului R. C. față de capătul de cerere prin care se solicită anularea certificatului de moștenitor nr. 15 din data de 08.02.2012 emis în cadrul dosarului succesoral nr. 18/2012 al Biroul Notarial Public C. R. D., ca neîntemiată.
Pe fond, conform art.85 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notarială, în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată și a eliberării certificatului de moștenitor analizat, cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte. În cazul anulării certificatului de moștenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. În acest scop, instanțelor judecătorești le revine obligația de a trimite la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei o copie de pe hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecății.
Mostenitorul sau mostenitorii participanti la procedura succesorala notariala nu pot cere anularea decât daca fac dovada unui viciu de consimtamânt sau a unui motiv de nulitate absoluta (frauda la lege, cauza ilicita, obiect ilicit etc.). F. a se confunda cu un contract, certificatul de mostenitor este totusi rezultatul unui acord între mostenitorii participanti la procedura succesorala notariala necontencioasa. Or, acest acord trebuie sa fie neafectat de vicii de consimtamânt sau cauze de nulitate absoluta. Mostenitorilor participanti la procedura succesorala notariala nu li se permite asadar sa faca "dovada contrara" mentiunilor cuprinse în certificatul de mostenitor, fata de ei acest act având o forta probanta deplina.
F. de terti, certificatul de mostenitor nu are decât o forta probanta relativa, mentiunile sale putând fi combatute prin orice mijloc de dovada admis de lege. Astfel, pot cere anularea certificatului de mostenitor persoanele care emit pretenții asupra succesiunii. Succesorul care nu a fost prezent la procedura succesorală notarială, și prin urmare nu a consimțit la mențiunile certificatului de moștenitor, poate cere anularea certificatului de moștenitor emis fără încunoștințarea și participarea sa.
Văzând motivele invocate de către reclamant, respectiv lipsa citării acestuia în cadrul procedurii succesorale și a emiterii certificatului de moștenitor în lipsa sa, instanța constată că ceea ce se invocă este nerespectarea unei norme care ocrotește un interes particular, personal, fiind astfel în prezența unei cauze de nulitate relativă, și nu absolută.
Nulitatea absolută este sancțiunea care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice care ocrotesc un interes general a normelor juridice imperative de ordine publică. Or, prin cererea de chemare în judecată se invocă încălcare unei norme care apără interesele particulare ale moștenitorilor legali.
Nulitatea relativă poate fi invocată doar de către persoana al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului analizat, în speță fiind vorba despre un certificat de moștenitor, instanța reține că nulitatea relativă pentru lipsa citării poate fi invocată doar de către o persoană ce are calitatea de moștenitor legal sau testamentar al defunctului a cărei succesiune a fost stabilită prin respectivul certificat.
Având în vedere că, potrivit celor arătate mai sus, reclamantul a făcut dovada calității sale de moștenitor al defunctei P. C., fiind astfel chemat la succesiunea rămasă de pe urma defunctului P. V. prin intermediul instituției retransmiterii, instanța constată că cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. 15 din data de 08.02.2012 emis în cadrul dosarului succesoral nr. 18/2012 al Biroul Notarial Public C. R. D. este întemeiată și o va admite ca atare.
Conform art. 72 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notarială, în vigoare la data eliberării certificatului de moștenitor analizat, dupã ce constatã cã este legal sesizat, notarul public înregistreazã cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire, iar dacã existã testament, citeazã și pe legatari și executorul testamentar instituit.
Analizând dosarul succesoral nr. 18/2012 al Biroului Notarului Public C. R. D., instanța constată că reclamantul R. C. nu a fost citat în procedura succesorală privind defunctul P. V..
Față de aceste considerente, instanța va admite acțiunea civilă formulată de către reclamantul R. C., va anula certificatul de moștenitor nr. 15 din data de 08.02.2012 emis în cadrul dosarului succesoral nr. 18/2012 al Biroul Notarial Public C. R. D. și va respinge capătul de cerere prin care se solicită anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 673/16.03.2012 de către Biroul Notarial Public C. R. D., ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă, având în vedere admiterea excepției lipsei calității procesuale active prin încheierea din data de 03.04.2013 față de acest capăt de cerere.
Conform art. 274 Codul de procedura civila, instanța va obliga pârâta C. B. să achite reclamantului suma de 19 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar aferentă capătului de cerere admis, iar pe reclamantul R. C. să achite pârâtului P. C. suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat aferent apărărilor primite în soluționarea prezentei cauze.
În temeiul art. 119 din Legea nr. 36/1996 privind activitatea notarială, se va comunica Camerei Notarilor Publici și către Biroul Notarial Public I. M. o copie de pe hotãrîrea rãmasã definitiva si irevocabilã.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. B., criticând-o ca nelegală și netemeinică. Susține recurenta ca în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului R. C. in ceea ce privește capătul de cerere prin care acesta a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr.15/08.02.2012 emis de BNP C. R. Dorinei si a admis in parte cererea de chemare in judecata anulând certificatul de moștenitor.
Cu privire la anularea certificatului de moștenitor nr.15 / 08.02.2012 a arătat in fata instanței de fond ca acesta vizează moștenirea de pe urma defunctului P. V. fata de care reclamantul R. C. nu are vocație succesorala, întrucât provine dintr-o relație extraconjugala ( aspect invederat si de reclamant), singurul moștenitor legal al defunctului P. V. fiind parata C. B..
Se arata ca susținerile reclamantului conform cărora notarul public nu a avut in vedere faptul ca mama sa P. C. a fost căsătorita cu P. V. si ca astfel a fost înlăturat in mod greșit de la moștenire nu au nici un suport legal.
Se susține ca intre reclamantul R. C. si P. V. nu a existat nici o relație de rudenie,motiv pentru care reclamantul nu poate solicita sa se constate ca ar avea calitatea de moștenitor legal si nici instanța de judecata nu ii poate atribui o astfel de calitate.
Se mai arata ca in mod greșit instanța de judecata a reținut ca defuncta P. C. ar fi acceptat moștenirea lăsata de P. V., intrucat după decesul defunctului P. V. dar si anterior acestui moment, a fost singura care s-a ocupat atât de îngrijirea celor doi cat si de gospodăria acestora, efectuând acte de acceptare a moștenirii lăsata de P. V. și chiar reclamantul recunoaște acest aspect prin răspunsul la intrebarea nr.6 și la întrebarea nr.8.
Defuncta mama P. C. nu a efectuat nici un act de acceptare a moștenirii lăsata de P. V. intrucat starea precara de sănătate nu ii permitea sa se ocupe de casa si terenurile ramase de pe urma acestuia și nici reclamantul nu a efectuat vreun act de acceptare a moștenirii lăsata de P. C.. Acesta nu s-a îngrijit de mama lor in timpul vieții ei iar după decesul acesteia nu a contribuit cu nimic la cheltuielile ocazionate cu înmormântarea si cu praznicile creștinești.
Intimatul R. C. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea cererii de recurs ca nefondata.
In recurs nu s-au depus inscrisuri noi.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, tribunalul constată întemeiat recursul formulat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecata, reclamantul R. C. în contradictoriu cu pârâta C. B. a solicitat anularea certificatului de mostenitor nr. 15/08.02.2012 emis de către Biroul Notarial Public C. R. D., prin care s-a certificat ca de pe urma defunctului P. V., decedat la data de 31.10.2002 a rămas o singură mostenitoare, respectiv pârâta C. B., in calitate de fiica, iar straini de succesiune sunt P. C. și P. G..
Certificatul de moștenitor face dovada doar a calității de moștenitor și a cotelor ce se cuvin moștenitorilor (art. 88 din Legea nr. 36/1995). El constituie rezultatul acordului de voință dintre moștenitori, iar în cazul unui singur moștenitor certifică doar calitatea acestuia de succesor.
Calitatea procesuală activă a fost definită în literatura de specialitate ca fiind identitatea între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat. Justificarea calității procesuale active cade în sarcina reclamantului, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor în fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Articolul 88 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale stabilește că: cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Certificatul de moștenitor se eliberează în urma procedurii succesorale notariale desfășurate cu participarea tuturor moștenitorilor îndreptățiți a primi efectiv moștenirea, potrivit regulilor de drept succesoral.
Prin urmare, fata de cele mentionate, se reține ca persoana care se pretinde moștenitor poate introduce o acțiune în constarea și a calității sale de moștenitor și a drepturilor sale, și pe cale de consecință poate solicita anularea certificatului de moștenitor.
În speta, reclamantul nu a făcut dovada ca a acceptat mostenirea rămasa după mama sa, defuncta P. C., sau ca a solicitat constatarea calității de mostenitor al acestei defuncte.
În mod corect a susținut recurenta ca reclamantul nu a dovedit nici ca defuncta P. C. a fi acceptat mostenirea lasata de defunctul P. V., pentru ca aceasta sa figureze în certificatul de mostenitor al carei anulare se solicita ca mostenitor după soțul său.
În consecinta, în lipsa dovezilor privind calitatea de mostenitor a reclamantului după defuncta P. C. și a defunctei P. C. după sotul sau, defunctul P. V., tribunalul reține ca reclamantul R. C. nu are calitate procesuală activă în cererea de anulare a certificatului de mostenitor nr. 15/08.02.2012 privind succesiunea după defunctul P. V..
Pentru considerentele expuse, în temeiul disp. art. 312 și 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, tribunalul urmează a admite recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 2269/11.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifica în parte, in sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și va respinge cererea privind anularea certificatului de mostenitor nr. 15/08.02.2012, formulată de către reclamantul R. C. în contradictoriu cu pârâta C. B., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
În temeiul disp. art. 274 Cod procedura civila, intimatul R. C. va fi obligat să plătească recurentei suma de 973 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâta C. B. împotriva sentinței civile nr. 2269/11.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifica în parte, in sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Respinge cererea privind anularea certificatului de mostenitor nr. 15/08.02.2012, formulată de către reclamantul R. C. în contradictoriu cu pârâta C. B., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Menține dispozițiile referitoare la respingerea capătului de cerere prin care se solicită anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 673/16.03.2012 de către Biroul Notarial Public C. R. D., ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Obligă intimatul R. C. să plătească recurentei suma de 973 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
P.E.C C.A.M T.P. GREFIER,
I.F.L.
Red: T.P.
ex.2/23.04.2015
Jud. fond: I. C.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 1810/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1130/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
