Pretenţii. Sentința nr. 1312/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1312/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-04-2014 în dosarul nr. 10309/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Aprilie 2014
Președinte - E.-C. P.
Grefier I. B.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1312/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. D. și pe pârât S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI IAȘI, pârât ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16 aprilie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 24 aprilie 2014, apoi pentru azi, când,
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul M. D. a chemat în judecată S. R. și Administrația Națională a Penitenciarelor, astfel cum a precizat expres, oral, la termenul din 16.02.2013 – fila 16 dosar și, în scris –filele 36 si 106-107 dosar, solicitând obligarea paraților la plata sumelor de 1.000.000 euro daune morale si 500.000 euro daune materiale.
Motivând în fapt cererea formulată, reclamantul arată că a fost condamnat de către o instanță de judecată la o pedeapsă definitivă cu executare de 3,6 ani, motiv pentru care în data de 12.10.2011 a fost arestat și depus în Penitenciarul G., iar ulterior în diverse penitenciare din țară, în prezent executând pedeapsa în Penitenciarul Iași.
Așa cum reiese și din fișa medicală, în momentul încarcerării sale era sănătos din punct de vedere medical, mental, spiritual și nu suferea de nici o boală cronică sau diabet zaharat de tip 2 așa cum suferă acum din cauza multiplelor abuzuri comise în sistemul penitenciar din ANP de către angajații acesteia, de condițiile inumane din penitenciare și de tratamentele inumane la care este supus în mod permanent.
Susține că in Penitenciarul Iași drepturile care i-au fost încălcate și care îi sunt încălcate în mod sistematic sunt următoarele: dreptul de a nu fi discriminat – în calitate de persoana privata de libertate(P.P.L.) singura pedeapsă la care este supus este privarea de libertate. Pe timpul detenției ar trebui să fie supus unui proces de reeducare, resocializare, reîncadrare în societate și în familie și în nici un caz altor procese, cum ar fi discriminare, tortură fizică, psihică și morală de distrugere a sănătății, și a demnității umane.Invocă încălcarea dreptului la securitatea personală și a dreptului la viață,prin tratamentul la care este supus în mod permanent ,condițiile în care este cazat.
Arată că este condamnat pentru fapte economice, deci non violente, și este cazat împreună cu criminali în ., traficanți și consumatori, care prin comportamentul lor i-au pus și îi pun viața și integritatea în pericol.
De asemenea, susține că i-a fost și îi este încălcat dreptul la sănătate fizică, psihică și morală.
Arată că este închis într-o celulă împreună cu încă 26 de deținuți, dintre care 22 de criminali, fără aer suficient, fără lumină, fără spațiu, care nici pe departe nu respectă normele europene, capacitatea camerei prin cele trei rânduri de paturi este mai mult decât triplată.
Susține că în Penitenciarul Iași ,în mod abuziv, peste gratiile montate și care reprezintă asigurarea deținuților, s-au montat plăci din tablă perforată care împiedică . luminii naturale, motiv pentru care respirația devine imposibilă și majoritatea sunt cardiaci și cu multiple boli cronice. Din cauza unei foarte proaste iluminări a camerei nu poate să citească, să scrie și și-a stricat vederea. Comportamentul majorității cadrelor, începând chiar cu directorul, cu judecătorul delegat, care îl jignesc, îl determină să creadă că și-a pierdut definitiv demnitatea umană. Susține că a fost și este adesea înjurat, jignit grosolan, amenințat și șantajat la orice pas. Susține că judecătorul delegat a fraternizat cu conducerea unității, nu înfăptuiește actul de justiție, este imparțial și descurajează orice tentativă de reclamație.
Arată că îi este obstrucționat în mod constant dreptul la informații la presa scrisă și că îi este foarte grav afectat dreptul la petiționare întrucât nu-i sunt asigurate cererile tipizate special în penitenciar.
Arată reclamantul că tratatele internaționale fac parte din dreptul român.
Invocă în drept art. 16 din Constituția României, art. 20, art. 21, art. 22, art. 23, art. 24, art. 29, art. 30, art. 35, art. 131 din Constituția României, art. 215 Cod penal, art. 51, art. 52, art. 53, Tratatul Internațional pentru prevenirea tratamentelor inumane sau degradante – Strasbourg 15 sept. 1995 – semnat și de S. R., Rezoluția nr. 663 C (XXIV) din 13 iulie 1957, prin care Consiliul economic și social a aprobat un ansamblu de legi privind tratamentul deținuților.
Arată că este cazat la un loc cu deținuți cu probleme foarte grave de comportament, bolnavi psihic, care practic ar trebui să fie ținuți într-un spital.
Invocă faptul că ferestrele trebuie să fie suficient de mari pentru ca deținuții să poată citi și munci la lumina naturală, amplasarea acestor ferestre trebuie să permită pătrunderea de aer proaspăt și aceasta chiar dacă este sau nu ventilată camera. În Penitenciarul Iași ferestrele sunt blocate cu plase din coli de tablă găurite prin care aerul și lumina pătrund extrem de greu. Aceste plase au fost montate abuziv de conducerea Penitenciarului Iași. Instalațiile sanitare trebuie să-i permită deținutului să-și satisfacă nevoile naturale la momentul dorit și în condiții decente.
Susține reclamantul că potrivit art. 20 alin. 1, orice deținut trebuie să primească de la administrație, la orele obișnuite, o hrană bună și de calitate, proaspătă și servită, având o valoare nutritivă suficientă pentru menținerea sănătății și a forțelor sale.
Arată că în Penitenciarul Iași hrana este sub normele decalitate, isuficienta, stricată si in mod nelegal nu i se permite consumul alimentului O. în Penitenciarul Iași”
Invocă reclamantul faptul că pentru bolnavii care au nevoie de îngrijiri speciale trebuie să se prevadă transferul la așezămintele penitenciare specializate.
Invocă Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 2 - 3 – 30 și Convenția pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale, R. 4.11.1950, art. 2 – Dreptul la viață, art. 3 – interzicerea torturii, art. 6 – dreptul la un proces echitabil, art. 7 – nici o pedeapsă fără lege, art. 10 – libertatea de exprimare, art. 17 – interzicerea abuzului de drept, art. 18 – limitarea folosirii interzicerii unor drepturi. Toate aceste drepturi i-au fost foarte grav încălcate și îi sunt în continuare încălcate. Arată, de asemenea, că pe timpul deplasării în transfer sau tranzit nu-i este asigurată hrana adecvată și suficientă pentru fiecare zi, deși este diabetic și are 5 mese pe zi și un regim de hrană special.
A solicitat reclamantul, în cererea formulată inițial a i se acorda tratamentul gratuit pentru tot restul vieții și consultul medical, eventualele internări sau intervenții de natură medicală. Asigurarea unei pensii permanente din fondurile Ministerului de Finanțe, care să-i asigure un trai decent lui și familiei sale, întrucât a devenit inapt de muncă din punct de vedere medical,cuantumul pensiei să fie raportat la minimul pensiei unei persoane din UE.
La termenul din 10.06.2013, prin încheierea din 10.06.2013, s-a admis, în temeiul art. 6 din O.U.G. 51/2008, cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant sub forma asistenței prin avocat.
La termenul din 09.10.2013, reclamantul, prin avocatul desemnat, a formulat precizări ale motivelor de fapt și de drept ale cererii (filele 106 – 107). Structurându-și potrivit prevederilor legale cererea, reclamantul prin avocatul desemnat din oficiu ,a arătat următoarele:
S-a invocat faptul că, condițiile de detenție la care este supus aduc atingere drepturilor omului, acesta enumerând situațiile concrete reclamate ca fiind următoarele:
- deși la momentul încarcerării fișa medicală confirma starea de sănătate, de-a lungul detenției, datorită condițiilor improprii, acesta s-a îmbolnăvit de diabet și boli cardiovasculare;
- nu i-a fost asigurat în mod constant tratamentul medical și regimul alimentar prescris de medici pentru bolile sale;
- deși este condamnat pentru o infracțiune economică, a fost încarcerat alături de deținuți periculoși (condamnați pentru viol, omor, trafic de persoane, droguri etc.) ce îl supun unui tratament degradant și umilitor;
- datorită montării peste gratiile deja existente a unui sistem de tablă perforată, în celulă nu pătrunde lumina naturală și nici aerul;
- este lipsit de dreptul la informație prin imposibilitatea accesului la presa scrisă, ziarele nefiind distribuite decât personalului penitenciarului;
- îi este încălcat dreptul la petiționare prin faptul că nu sunt asigurate destule formulare tipizate specifice a fi expediate prin serviciul ANP.
Susține că art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că „nimeni nu poate fi supus torturi, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Această dispoziție are ca scop apărarea integrității fizice și morale a persoanei, demnitatea ei.
A invocat cauza Irlanda contra Royaume – din anul 1978, în care Curtea Europeană a definit pentru prima dată „tratamentele inumane” ca fiind acele acte prin care se provoacă victimei leziuni sau vii suferințe fizice și morale, susceptibile de a-i produce puternice tulburări psihice.
Pentru aceste motive, reclamantul M. D. a precizat că solicită daune materiale în cuantum de 500.000 euro și daune morale în cuantum de 1.000.000 euro.
În drept, a invocat art. 1349 Cod civil, Constituția României, art. 3 CEDO.
Pârâta Administrația Naționala a Penitenciarelor( A.N.P. )a formulat întâmpinare (filele 51 – 57) prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive în baza art. 10 din H.G. 1849/2008, arătând că Penitenciarul Iași are personalitate juridică, și excepția netimbrării cererii față de art. 1, 2 și 20 din Legea 146/1997.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii, arătând că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.Referitor la faptul că reclamantului „i se încalcă dreptul la securitate personală fiind cazat cu criminali în ., traficanți de droguri”, precizează faptul că art. 22 alineatul 3 din Legea 275/2006 privind executarea pedepselor, prevede că „persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun”.
Articolul 88 din H.G. 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/206, alin. 1 prevede că membrii comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au în vedere vârsta, durata pedepsei privative de libertate, conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detenție anterioare, riscul pe care îl prezintă pentru siguranța locului de deținere, pentru celelalte persoane private de libertate și pentru personal, abilitățile necesare includerii în diferite programe de educație și intervenție psihosocială, disponibilitatea de a presta muncă, de a urma cursuri de calificare și cursuri de școlarizare, starea de sănătate, nu natura faptei.
Cu privire la persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranța deținerii, menționează că acestea sunt analizate separat de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în funcție de alte criterii, clasificate în regimul de maximă siguranță și sunt cazate în cadrul altei secții de deținere, neavând contact cu persoanele private de libertate clasificate la regim închis, activitățile și programul zilnic desfășurându-se separat.
Referitor la faptul că „deși este bolnav – cronic, este cazat într-o celulă cu 26 de deținuți, fără aer suficient, fără lumină, cu 3 rânduri de paturi, iar peste gratii sunt montate plăci de tablă perforată”, precizează că nu are recomandare medicală de a fi cazat în cameră de infirmerie în raport de afecțiunile medicale pe care le acuză reclamantul.
Camera de deținere este prevăzută cu 3 rânduri de paturi din cauza supraaglomerării, fenomen care constituie o problemă de notorietate la nivelul întregului sistem penitenciar. În acest sens, sunt formulate periodic propuneri de transfer, dar având în vedere numărul ridicat de condamnări cu executare în regim de detenție dispuse și implicit al depunerilor la nivel național, este imposibilă descongestionarea camerelor de deținere din penitenciar.
Articolul 2 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 433/2010 pentru aprobarea Normelor obligatorii privind condițiile de cazare ale persoanelor private de libertate prevede că limita de 4 m2 pentru fiecare deținut trebuie avută în vedere la elaborarea documentației pentru obiectivele noi de investiții, la modernizarea, transformarea și extinderea acestora, urmărindu-se efectuarea demersurilor în acest sens. Unitatea are în vedere reamenajarea progresivă, pe măsura asigurării fondurilor cu această destinație, a spațiilor existente.
Pârâta susține că plasele de la ferestrele camerelor de deținere confecționate din tablă perforată sunt prevăzute ca măsură de siguranță pentru a împiedica transferul eventualelor obiecte interzise între camerele de deținere ori între acestea și exterior și nu afectează pătrunderea luminii naturale și circulația aerului în încăpere.
Cu privire la faptul că „nu li se permite consumul alimentului O. în Penitenciarul Iași”, precizează că acesta conține o anumită concentrație de alcool de până la 9, interzis a se afla în posesia deținuților, iar oțetul nu este prevăzut în Ordinul 2714/2008, care reglementează categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.
Susține că persoanei private de libertate i s-a asigurat dreptul la informație prin asigurarea unui televizor în camera de detenție, posibilitatea de a avea aparat radio, posibilitatea de a consulta info – chioșcul din cadrul secției unde a fost cazat. Se menționează că în cadrul Penitenciarului Iași sunt realizate și difuzate zilnic emisiuni de informare, inclusiv sinteza presei, prin sistemul de televiziune cu circuit închis. În ceea ce privește accesul la presa scrisă, persoana a primit la camera de deținere publicații/ziare. În concluzie, consideră că potrivit Legii 275/2006 cu modificările și completările aduse la Legea 83/2010, art. 41 alin. 4, persoanei i s-a asigurat dreptul la informație „prin publicații, emisiuni radiofonice și televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de către administrația penitenciarului”.
În sprijinul celor arătate mai sus atașează în copie acte doveditoare (o copie după programul TV cu circuit închis (26.11.2012), două copii după registrul de distribuire a publicațiilor la camerele persoanelor private de libertate. Înaintează copii ale adreselor prin care au fost înaintate cereri ale reclamantului către instanțele de judecată sau parchete.
În ceea ce privește faptul că nu a fost prezentat la Judecătoria Bistrița în dosarele nr._/190/2011, având ca obiect contopire pedepse, și nr._/190/2011, având ca obiect contestație la executare, ambele cu termen la 24.09.2012, arată că acest lucru nu a fost posibil întrucât era citat în aceeași zi la 2 organe judiciare din localități diferite, situate la o distanță de aproximativ 200 Km, iar în urma adresei formulate către Administrația Națională a Penitenciarelor s-a dispus ca persoana privată de libertate să fie transferată la Penitenciarul C. pentru a fi prezentată la Judecătoria B. în dosarul nr._/197/2012.
Arată că reclamantul beneficiază de meniu specific persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat. Norma de hrană care stă la baza întocmirii meniurilor specifice bolnavilor cu diabet zaharat de către medicul unității, este norma nr. 18 din O.M.J. 2713/2001 – „Instrucțiunile privind aplicarea normelor de hrană pe timp de pace pentru efectivele din Ministerul Justiției – Direcția Generală a Penitenciarelor”.
Pârâta susține că meniurile sunt structurate pe 5 sau 6 mese, la realizarea meniurilor se ține seama de: stocurile de produse alimentare existente în depozite, capacitatea de preparare și servire separată a hranei, posibilitățile de aprovizionare a alimentelor specifice, așa cum prevede O.M.J. nr. 2549/14.11.2006.
Astfel, s-a procedat la adaptarea meniurilor orientative exemplificate în ordin la posibilitățile reale de preparare și aprovizionare funcție de bugetul aprobat, ținându-se cont de asigurarea obligatorie a 200 – 300 glucide/om.
Pârâta susține relativ la calitatea hranei că este certificată zilnic de către persoanele prevăzute în Ordinul D.G.P. nr. 271/2004, în registrul constituit conform aceluiași ordin.
Pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice, în baza mandatului_/06.02.2013 (fila 142 dosar), a formulat întâmpinare și precizări (filele 124 și 224 dosar) prin care a solicitat respingerea cererii pentru lipsa calității procesual pasive și pe fond ca neîntemeiată.
În cauză s-a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri.
La termenul din 06.11.2013, Tribunalul a respins excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată invocată de pârâta A.N.P., constatând că cererea reclamantului este scutită de plata taxei de timbru ,în baza art. 15 lit. f și lit. j din Legea 146/1997.
Analizând ansamblul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei din perspectiva dispozițiilor legale incidente in materie, tribunalul constată următoarele:
În mod prioritar, văzând dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, tribunalul va analiza excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților, invocată prin întâmpinările formulate în cauză de fiecare dintre pârâți.
Calitatea procesuală într-un proces civil presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamantul trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv.
În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanța este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calitati.
Instanța reține că reclamantul a solicitat ,potrivit cererii ce chemare in judecată și precizărilor orale și scrise de la termenul din 09.10.2013, prin avocatul desemnat din oficiu, (filele 33, 106 – 107) obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Statului R. la plata sumei de 500.000 euro daune materiale și 1.000.000 euro daune morale, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 1349 cod civil care consacră răspunderea civilă delictuală, invocând în esență faptul că în mediul penitenciar i s-au încălcat drepturile fundamentale ale omului garantate de Constituția României, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și reglementările internaționale.
În fapt, Tribunalul reține că ,la depunerea în Penitenciarul G., pe fișa medicală de deținut, pe data de 18.10.2011, la Penitenciarul G. s-a consemnat diagnosticul distonie neuro – vegetativă obezitate și aptitudinea de muncă -Apt munci ușoare.La data de 16.01.2012, tot la Penitenciarul G., în urma unui examen clinic se constată valori mari ale glicemiei - fișa medicală de deținut la depunere și examen clinic din 16.01.2012 (fila 69 dosar), motiv pentru care pe data de 17.01.2012 a fost prezentat la Spitalul Județean Bistrița, unde a fost investigat și diagnosticat cu diabet zaharat nou și cardiopatie ischemică cronică, dislipidemie mixtă.
În data de 28.12.2012, reclamantul M. D. ,persoană privată de libertate, a fost discutat în cadrul Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Iași, care a dispus clasificarea acestuia la regim închis, iar persoana privată de libertate nu a formulat plângere împotriva acestei decizii
Reclamantul a indicat ca temei de drept, alaturat reglementarilor internaționale și art 1349 Noul Cod Civil ( NCC) invocând răspunderea civilă delictuală ca fundament al cauzei deduse judecătii, susținând în esență faptul că în mediul penitenciar i–ar fi fost încălcate drepturile civile fundamentale.
Tribunalul constata ca depunerea reclamantului în mediul penitenciar a inceput pe data de 12.10.2011( potrivit fișei pentru deținuți-fila 69 dosar) deci pretinsele fapte ilicite ale paratilor puteau fi savarsite după aceasta dată.
Tribunalul retine că Noul Cod Civil a intrat în vigoare la 01.10.2011, fiind in consecință aplicabil in cauza dedusa judecatii și fată de art 103 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare Noului Cod Civil.
Astfel, potrivit prevederilor art. 1357 din noul Cod civil, „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”, iar potrivit prevederilor art. 1349, „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.
În materia răspunderii civile delictuale in speță se impun a fi avute în vedere și prevederile cuprinse în art. 219-224 din Noul Cod civil, referitoare la răspunderea statului și a persoanelor juridice de drept public, pentru faptele licite și ilicite ale organelor de conducere în funcțiile încredințate.
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale ce trebuie întrunite cumulativ sunt urmatoarele :fapta ilicită, prejudiciul moral suferit de reclamantă, legătura de vinovăție dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția pârâtei.
Fapta ilicită este acea acțiune sau inacțiune a omului prin care se încalcă normele dreptului obiectiv și se aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane.
Tribunalul reține ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesual pasive invocată de S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași .Aceasta solutie se justifica atât timp cat reclamantul a pretins că i-au fost nesocotite drepturile civile prin fapte ilicite pretins săvârșite in unități penitenciare( autorități cu personalitate juridică), respectiv prin încalcarea de catre unitățile penitenciare unde a fost depus a normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate.
Tribunalul notează că art. 224 alin. 1 din Noul Cod civil prevede
„ (1) Dacã prin lege nu se dispune altfel, statul nu rãspunde decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autoritãților și instituțiilor publice care sunt persoane juridice și niciuna dintre aceste persoane juridice nu rãspunde pentru obligațiile statului.”
Instanța reține că S. R. nu răspunde potrivit legii, direct ,patrimonial decât pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale, potrivit art. 504 Cod procedură penală, excluzându-se implicit orice altă posibilitate de antrenare a răspunderii civile delictuale directe a statului bazată pe dispozițiile de drept comun și anume art. 1349 Cod civil.
Tribunalul reține ,de asemenea ,că Administrația Națională a Penitenciarelor nu are calitate procesual pasivă atât timp cât unitățile penitenciare, în care reclamantul a pretins că i-au fost încălcate drepturile garantate constituțional, au personalitate juridică distinctă, astfel cum rezultă din H.G. 1849/28.10.2004 modificată prin H.G. 158/10.04.2013 și din anexele la această dispoziție legală.
Astfel ,art. 10 din H.G. 1849/28.10.2004 prevede:
„(1) Pentru indeplinirea atributiilor, in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru minori si tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare, Scoala N. de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Targu Ocna, Centrul de Formare si Specializare a Ofiterilor din Administratia Penitenciara, Baza de Aprovizionare, Gospodarire si Reparatii si Subunitatea de Paza si Escortare Detinuti Transferati.
(3) Unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor se infiinteaza prin hotarare a Guvernului si au personalitate juridica. Directorii acestora sunt ordonatori tertiari de credite.
(4) Unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
Tribunalul notează că prevederile art. 221-222 din Noul Cod civil dispun
in mod expres cu privire la răspunderea persoanelor juridice de drept public. Dacã prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organele lor, în aceleași condiții ca persoanele juridice de drept privat.
De asemenea ,art. 222 Noul Cod civil statueaza că persoana juridicã având în subordine o altã persoanã juridicã nu rãspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmã și nici persoana juridicã subordonatã nu rãspunde pentru persoana juridicã fațã de care este subordonatã, dacã prin lege nu se dispune altfel.
Față de considerentele anterior expuse, Tribunalul urmează în consecință a admite excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâți și a respinge, în consecință ,cererea formulată de reclamant, pentru lipsa calității procesual pasive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratilor si in consecința:
Respinge cererea formulată de reclamantul M. D. CNP_, deținut in Penitenciarul Iasi, în contradictoriu cu pârâții Administrația Naționala a Penitenciarelor, cu sediul in Bucuresti, srt. G.,nr. 47,sector2, si S. R., prin Ministerul Finantelor Publice, prin DGRFP IASI, cu sediul in Iasi, .. 26, jud. Iasi ca fiind promovata in contradictoriu cu persoane lipsite de calitate procesuala pasiva .
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30. 04. 2014.
Președinte, E.-C. P. | ||
Grefier, I. B. |
Red. E.C.P.
Tehnored. M.M.D.
5 ex./05.09.2014
| Fond funciar. Decizia nr. 658/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
