Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 530/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 530/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 22628/245/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Aprilie 2015
Președinte - I. E. B.
Judecător - G. C.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr.530/2015
Pe rol fiind judecarea apelului promovat de reclamanta R. Națională a Pădurilor ROMSILVA prin Direcția Silvică Iași în privința sentinței civile nr._/08.12.2014 a Judecătoriei Iași, în contradictoriu cu intimatul C. N., având ca obiect cerere de valoare redusă .
La apelul nominal făcut în ședința publică și la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că este primul termen de judecată, că procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită, că apelanta a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 25 lei, că intimatul nu a formulat întâmpinare și că, prin cererea de apel s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La prima strigare a cauzei, dosarul fiind la ordine, văzând lipsa părților, instanța lasă cauza la sfârșitul ședinței pentru un nou apel.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, se constată lipsa părților.
Fiind primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită, în temeiul art. 131 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, procedând din oficiu la verificarea și stabilirea competenței, instanța stabilește că Tribunalul Iași este competent material și teritorial să judece prezentul apel.
Având în vedere că nu s-a solicitat administrarea altor probe și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr._ din 20.02.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2013 s-au dispus următoarele:
- „Admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sume mai vechi de 3 ani.
- Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI - ..2, jud. Iași, J_, CUI RO_ în contradictoriu cu pârâtul C. N. - ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei sumele de 113,18 lei reprezentând preț, 27,68 lei penalități și 50 lei cheltuieli de judecată.
Respinge celelalte cereri ale reclamantei (conform considerentelor).”
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut:
„Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la numărul de mai sus, reclamanta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI, l-a în judecată pe pârâtul C. N., solicitând obligarea acestuia să plătească suma de 195,72 lei; penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere conform art. 12 din contract și cheltuieli de judecată (taxa de timbru, în cuantum de 50 lei, conform art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013).
A arătat că, în fapt, între pârât și RNP – Romsilva, prin Direcția Silvică Iași – Ocolul Silvic Pădureni s-a încheiat contractul de prestări servicii de pază a pădurii nr. 3226/30.03.2010 pentru suprafața de 1 ha teren forestier, ca urmare a cererii din 23.05.2006, formulată în baza titlului de proprietate nr._/19.04.2014.
Avându-se în vedere faptul că pârâtul nu a achitat contravaloarea tarifului de pază, contractul a fost reziliat unilateral prin actul nr. 3790/17.05.2012, în temeiul art. 14 lit. b) din contract.
Potrivit art. 5 din contract, tariful de pază al pădurii este de 102 lei/an/ha fără TVA, iar conform fișei de calcul debitorul datorează suma de 109,6 lei pentru anul 2011 și 34,81 lei pentru anul 2012, în total de 144,41 lei reprezentând contravaloarea serviciului de pază.
În conformitate cu art. 7 din contract, ¸Plata către beneficiar a contravalorii serviciului de pază se va face semestrial, anticipat, până la data de 1 ianuarie pentru semestrul I și până la data de 1 iulie pentru semestrul II (….).
De asemenea, conform art. 12 din contract, penalitățile de întârziere sunt de 0,1 % pe zi din suma neachitată.
Pentru calculul penalităților s-a folosit formulat: valoare sold neachitat x zile penalizare x 0,1%.
Penalitățile aferente anului 2011 sunt în cuantum de 46,54 lei, iar cele aferente anului 2012, de 4,77 lei, în 51,31 lei, conform fișei de calcul anexate.
Reclamanta solicită astfel, admiterea acțiunii și obligarea pârâtului la plata sumei de 144,41 lei, reprezentând contravaloarea tarifului de pază efectuat în perioada 01.-01._12, penalități contractuale în cuantum de 51,31 lei, precum și plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 50 lei.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1028 și următoarele Noul Cod procedură civilă, art. 969, art. 970, art. 1073 Cod civil, art. 1270, art. 1516 Noul Cod Civil.
A depus copii certificate cu originalul după: contractul de prestări servicii pentru paza pădurii nr. 3226/30.03.2010; cererea din 23.05.2006; TP –_/19.04.1994; actul de reziliere nr. 3790/17.05.2012; fișa de calcul; decizia nr. 39/30.06.2010; notificare nr. 2044/10.03.2014 și confirmarea de primire.
R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI solicită respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune, întrucât pârâtul nu a invocat excepția odată cu depunerea întâmpinării, fiind decăzut din acest drept conform art. 208 alin. 2 Noul Cod procedură civilă.
În situația în care instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, solicită următoarele:
- obligarea pârâtului la plata sumei de 113,18 lei, reprezentând contravaloarea serviciului de pază efectuat în perioada 25.06.2011 – 17.05.2012, sumă compusă din 1,73 lei pentru perioada 26.06.2011 – 30.06.2011, 63,76 lei pentru perioada 01.07.2011 – 31.12.2011 și 47,69 lei pentru perioada 01.01.2012 – 17.05.2012;
- obligarea pârâtului la plata penalităților contractuale în sumă de 27,68 lei,, sumă compusă din 0,57 leu (pentru perioada 26.06.2011 – 30.06.2011), 20,53 lei (pentru perioada 01.07.2011 – 17.05.2012) și 6,58 lei (pentru perioada 01.01._12);
- plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 50 lei.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu și-a propus probe în contradovadă, achiesând astfel tacit la pretențiile reclamantei, în măsura în care au fost pretinse.
Analizând actele dosarului, instanța constată următoarele:
- Excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani este întemeiată și prin urmare instanța o va admite.
Se au în vedere anii din urmă față de momentul promovării acțiunii – 25.06.2014, precum și D. 167/1958 (întârziere la decontare, respectiv art. 1 și 3 pentru debit și accesorii și faptul că nu au intervenit cauze de suspendare și/sau întrerupere).
- Prezenta acțiune este parțial întemeiată pentru motivele care vor fi expuse mai jos.
Conform art. 969 cod civil contractele legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Art. 1025 Domeniu de aplicare:
¸¸(1) Prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
(2) Prezentul titlu nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă și nici în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice.
(3) De asemenea, prezenta procedură nu se aplică cererilor referitoare la:
a) starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice;
b) drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie;
c) moștenire;
d) insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare;
e) asigurări sociale;
f) dreptul muncii;
g) închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani;
h) arbitraj;
i) atingeri aduse dreptului la viață privată sau altor drepturi care privesc personalitatea."
Pârâtul nu a făcut dovada achitării către reclamantă a contravalorii serviciilor de pază pe care aceasta i le-a prestat (113,18 lei pentru perioada 25.06.2011 – 17.05.2012) și ca atare îi datorează și penalități de 27,68 lei conform contractului și adresei prestatoarei 1567/4.12.2014.
Față de cele reținute, instanța urmează ca, în baza art. 1025 și următoarele Noul Cod procedură civilă, art. 451-453 Noul Cod procedură civilă, contractului dintre părți și art. 969 Cod civil să admită în parte prezenta acțiune și să îl oblige pe pârât să plătească reclamantei sumele de: 113,18 lei reprezentând preț, 27,68 lei penalități și 50 lei cheltuieli de judecată (timbraj).
De asemenea, instanța va respinge celelalte cereri ale reclamantei (pentru intervenția prescrierii așa cum s-a arătat mai sus).”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamanta care a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, având în vedere că intimatul nu a invocat excepția prin întâmpinare, fiind decăzut din acest drept conform art. 208 alin. 2 N.C.p.c.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conținutul cererii de apelul și la dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce succed:
Prin cererea adresată primei instanțe reclamanta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI, l-a în judecată pe pârâtul C. N., solicitând obligarea acestuia să plătească suma de 195,72 lei; penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere conform art. 12 din contract și cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că în mod corect prima instanță a dispus admiterea în parte a acțiunii, reținând excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani față de momentul promovării acțiunii – 25.06.2014 raportat la dispozițiile decretului 167/1958.
Cu privire la legea aplicabilă fondului prezentului litigiu, Tribunalul reține incidența dispozițiilor Cod civil având în vedere prevederile 6 alin 4 din Noul Cod civil care statuează în sensul că „Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit”. Astfel, raportat la data introducerii acțiunii, respectiv, 25.06.2014 și faptul că apelanta solicită plata unei sume aferente anului 2011, modul de soluționare a excepției prescripției dreptului material la acțiune este reglement de dispozițiile decretului 167/1958, și nu de cele ale Codului civil și Noului Cod de procedură.
Conform decretului 167/1958 excepția prescripției dreptului material la acțiune este o excepție de fond absolută, care prin regimul său juridic impune analiza condițiilor de exercițiu ale acțiunii, printre care și aceea a termenului în care poate fi exercitată chiar și din oficiu.
Prescripția este definită ca fiind sancțiunea care lovește posibilitatea de exercitare a acțiunii civile prin stingerea dreptului de realizare silită a obligației civile corelative neexercitate de subiectul activ al raportului juridic în termenul de prescripție stabilit de lege, în analiza excepției invocate instanța trebuind să stabilească, pe de o parte natura dreptului exercitat și, pe de altă parte, termenul de prescripție și momentul împlinirii acestuia.
Conform art. 1 și 7 din Decretul 167/1958 dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacã nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termenul de prescripție de 3 ani începe sa curgã de la data când se naște dreptul la acțiune, în obligațiile care urmeazã sa se execute la cererea creditorului precum și în acelea al cãror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe sa curgã de la data nașterii raportului de drept.
Având în vedere că în prezenta cauză, apelanta solicită a se dispune obligarea intimatului la plata unei sume aferente anului 2011, un atare tip de acțiune se poartă asupra unui drept patrimonial de creanță, fiindu-i aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termen care începe să curgă la dat menționată mai sus ca dată a nașterii raportului de drept.
Având în vedere aceste considerente, Tribunalul reține că excepția prescripției dreptului la acțiune pentru anul 2011 nu este guvernată de regulile Codului civil și ale Noului Cod de procedură civilă, ci de legea specială, respectiv Decretul nr. 167/1958 care impune și permite ca instanța, din oficiu, să verifice termenul de prescripție și să invoce excepția, astfel cum a procedat prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind nefondat, apelul promovat de reclamanta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, prin Direcția Silvică Iași în privința sentinței civile nr._/08.12.2014 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.04.2015.
Președinte, I. E. B. | Judecător, G. C. | |
Grefier, N. E. |
Red./Tehnored.C.G.
4ex./07.06.2015
Jud. fond:P. D.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 473/2015. Tribunalul IAŞI | Uzucapiune. Decizia nr. 507/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
