Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1632/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1632/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 1632/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Iunie 2015
PREȘEDINTE – D. C.
GREFIER – I. G.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1632/2015
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâtul M. C. D. Prin Cabinet De Avocat M. Cris, având ca obiect constatare nulitate act juridic .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că acțiunea este la primul termen de judecată. Raportat la dispozițiile art. 95 și 94 lit. j) din NCPC instanța este competentă să soluționeze prezentul litigiu. acțiunea a fost legal timbrată potrivit celor stabilite prin încheierea de ședință din 26 februarie 2015 prin care s-a stabilit cuantumul taxei de timbru, taxă ce a fost achitată. Înainte de a se trece la discutarea probelor reține faptul că la fila 135 din volumul I există o modificare a acțiunii precum și faptul că există o . excepții invocate prin întâmpinare, respectiv excepția insuficientei timbrări, a lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu și a lipsei calității procesual pasive a pârâtului precum și excepția inadmisibilității dovedirii raporturilor juridice dintre pârât și reclamant.
Acordă cuvântul la excepția insuficientei timbrări.
Pârâtul Moșuți C. N., legitimat cu carte de identitate . nr._ având cuvântul, precizează că nu mai susține excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, fiind achitată în integralitate taxa de timbru.
Instanța respinge excepția insuficientei timbrări motivat de faptul că taxa de timbru a fost stabilită ca urmare a cererii de reexaminare și a fost și achitată. Acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității dovedirii raporturilor juridice dintre pârât și reclamant.
Pârâtul Moșuți C. N. având cuvântul precizează că este această excepție este mai mult invocată ca o apărare pe fond.
Instanța reține și concluziile pârâtului în ceea ce privește această excepție și apreciază că nu este o excepție procesuală ci o susținere în ceea ce privește fondul raporturilor juridice litigioase dintre pârâți. Acordă părților cuvântul cu privire la excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu ale pârâtului.
Pârâtul Moșuți C. N. având cuvântul solicită admiterea acestor excepții. Așa cum a precizat, după cum se observă din petitul acțiunii formulată de reclamant, acesta înțelege să se judece cu pârâtul avocat Moșuți prin cabinet. Or, în ordinea juridică și cercetând și legea 51/1995 a cabinetelor de avocat, așa cum este reglementată în ordinul de exercitare a profesiei, capacitatea de a sta în justiție aparține cabinetului de avocat, care este reprezentată prin organele sale de conducere, respectiv prin avocatul titular. De altfel o asemenea situație rezultă din cuprinsul contractul încheiat între părți, care este încheiat între forma de organizare reprezentată prin avocat titular și M. C., în calitate de client. Având în vedere aceste chestiuni nu avocatul este reprezentat prin cabinet ci cabinetul este reprezentat prin avocat iar reclamantul se judecă practic cu o persoană care nu are calitatea procesuală de folosință, de exercițiu și bineînțeles nici calitatea procesual pasivă de asta în această acțiune, având în vedere că acel contract a fost încheiat cu cabinetul de avocat și nu cu avocatul titular.
În aceste condiții apreciază că aceste excepții sunt întemeiate și având în vedere că până la acest termen nu s-a modificat acțiunea, reclamantul prin răspunsul la întâmpinare insistă în aceeași idee, pornind de la împrejurarea că, cabinetul a fost înființat de către avocat. Este clar că personalitatea juridică și capacitatea de a sta în proces aparține cabinetului de avocat ca formă de organizare și întrucât el nu este chemat în judecată în nume propriu ci ca reprezentant al unui avocat, prin urmare acțiunii îi lipsește unul din elementele obligatorii cerute de art. 43 NCPC. Pentru toate aceste considerente solicită admiterea excepțiilor astfel cum au fost formulate. de altfel admiterea acestor excepții este și în interesul reclamantului deoarece în ipoteza admiterii acțiunii îi va fi dificil să pună în executare hotărârea împotriva unei persoane care nu există în norma juridică, niciodată un avocat nu este reprezentat de cabinet.
Reclamantul M. C., legitimat cu carte de identitate . nr._ având cuvântul, precizează că înainte de a pune concluzii pe excepțiile invocate de către pârât, solicită a se dispune rectificarea conceptului de citat în sensul de a se înscrie numele corect al pârâtului, respectiv Moșuți C. N. în loc de Moșuți C. D.. În ceea ce privește excepțiile invocate, în conținutul contractului de asistență juridică_, dacă este studiat bine se observă exact ce vrea pârâtul. Arată că „la art. 1 din contract scrie că obiectul contractului îl reprezintă încheierea unui act adițional de modificare și completare a prevederilor contractului de asistență juridică nr. 42 din 30.09.” Consideră că pârâtul vrea să modifice și să încadreze într-un cadru juridic care de fapt este în afara legii.
Instanța aduce la cunoștința reclamantului că ceea ce susține nu are nici o legătură cu excepțiile invocate. S-a susținut că nu este corect ca reclamantul să cheme în instanță pe Moșuți C. N. prin cabinet avocat. La acest moment se discută doar cu privire la această excepție, adică cine este persoana chemată în judecată, este Moșuți C. N. prin cabinet de avocat sau Cabinet avocat prin Moșuți C. N..
Reclamantul M. C. precizează că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției.
Instanța dispune rectificarea conceptului de citat în sensul că se va consemna corect prenumele pârâtului „C.-N.” în loc de „C.-D.” și rămâne în pronunțare pe excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu și implicit a calității procesuale a pârâtului.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
La data de 2.12.2014 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâtul avocat Moșuți C. N. reprezentat prin cabinet avocat Moșuți C. N. având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de asistență juridică ./_/28.11.2013.
Motivând în fapt acțiunea reclamantul arată că prin contractul de asistență juridică menționat anterior, pârâtul a utilizat metode mai puțin reprezentative profesiei de avocat în sensul includerii unor prevederi despre care el nu a avut cunoștință. Reclamantul susține că a semnat contractul în necunoștință de cauză și a fost indus în eroare de pârât. Reclamantul menționează că nu a semnat contractul de asistență juridică .._/2013 ci doar împuternicirea avocațială nr._/2013. De fapt, reclamantul susține că pârâtul, profitând de aglomerația de pe holul instanței l-a determinat să semneze alt contract decât cel care îi fusese prezentat, mai exact a semnat fila care reprezintă contractul_ în loc de contractul_. Anterior, reclamantul arată că stabilise împreună cu pârâtul să rezilieze toate contractele încheiate după cum rezultă din contractul de reziliere din 16.10.2013. Reclamantul invocă nulitatea contractului_/2013 pentru cauză ilicită și imorală considerând că pârâtul a încercat să obțină venituri care nu i se cuvin. Se mai invocă și fraudarea legii în legătură cu același act. Reclamantul arată că pârâtul a încercat modificarea unui contract de asistență juridică preexistent( nr.42/2010) a cărui valabilitate încetase. În susținerea acțiunii a invocat disp. art. 1207, 1214, 1237, 1238 c.civil art. 178 al.1, 3, 4, 5 al.2,3,6, 7, 8, 20 c.proc.civilă. A depus la dosar acte.
La data de 12.01.2015 reclamantul a modificat acțiunea formulată inițial în sensul că a solicitat constatarea nulității relative a contractului de asistență juridică_/2013 cu aceleași motive.
Legal citat pârâtul a depus întâmpinare.
Pârâtul a arătat că a convenit cu pârâtul încheierea unui act adițional la contractul de asistență juridică 42/30.09.2010, în temeiul căruia a promovat cu succes o acțiune în revendicare în dosarul_ al Tribunalului Iași. Prin contractul_/2013, arată pârâtul, a stabilit modificarea și completarea prevederilor contractului inițial, în sensul că pe lângă onorariul fix achitat, să i se acorde un onorariu de succes în sumă de 200 000 Euro+TVA cu scadența la 15.02.2014, sub sancțiunea plății unei penalități de 1% pe zi întârziere. Pârâtul susține că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de plată, motiv pentru care s-a adresat executorului judecătoresc. Pârâtul arată că reclamantul a formulat o plângere penală împotriva sa, plângere ce se află în curs de soluționare de către P. de pe lângă Curtea de Apel Iași, mai multe cereri pe calea ordonanței președințiale și mai multe contestații la executare. Pârâtul a invocat excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu și excepția lipsei sale de calitate procesual pasivă. Pârâtul a invocat prevederile legii 51/1995, ale Statutului profesiei de avocat și a susținut că nu avocatul este persoana care are capacitate procesuală de folosință și exercițiu pentru a sta în justiție în nume propriu și care poate intra în relații contractuale cu clienții ci cabinetul de avocatură în cadrul căruia activează. Capacitatea procesuală de folosință și exercițiu, susține pârâtul aparține formei de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului de avocatură care este reprezentat în instanță și în toată activitatea juridică de avocatul titular adică persoana care activează în calitate de avocat înscris pe tabloul avocaților baroului din județul în care acesta activează. Consideră astfel pârâtul că excepția este întemeiată și a solicitat a fi admisă.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
La termenul de judecată din 30.06.2015 instanța a pus în discuția părților excepția invocată, potrivit art. 248 c.proc.civilă.
Analizând excepția lipsei calității procesual active, instanța reține că este întemeiată potrivit considerentelor ce vor fi în continuare expuse.
Art. 5 din legea 51/1995 dispune în sensul că „Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale sau societăți profesionale cu răspundere limitată.
În cabinetul individual își poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori”.
Aceeași prevedere se regăsește și în Hotărârea U.N.B.R. privind adoptarea Statutului profesiei de avocat publicată în Monitorul Oficial al României nr. 898/19.12.2011, partea I, art. 180 și 190.
Potrivit contractului de asistență juridică depus la dosar, reclamantul a încheiat un contract de asistență juridică, cu cabinetul de avocat –Moșuți C. N. reprezentat de avocat Moșuți C. N. în calitate de avocat titular. Contractul a fost încheiat în forma prevăzută de anexa XXVIII din același Statut.
Potrivit art. 212 din Statut, una dintre modalitățile de exercitare a profesiei de avocat este cea de avocat titular al cabinetului individual de avocatură. Art. 213 din Statut dispune în sensul că avocatul exercită profesia de avocat numai în una dintre modalitățile prevăzute la art. 212.
Prin urmare dispozițiile legale menționate, impun avocatului modalitatea de exercitare a profesiei. Contractul de asistență juridică încheiat în vederea exercitării profesiei de avocat se poate încheia doar cu un cabinet de avocat.
Calitatea procesual pasivă, potrivit art. 36 c.proc.civilă, presupune ca persoana chemată în judecată să aibă, în planul dreptului material, calitatea de debitor al raportului juridic existent între părți. Prin urmare, reclamantul, titular al calității procesual active, cheamă în judecată persoana despre care susține că i-a încălcat un drept derivat din raportul juridic existent între părți.
În cauza de față, reclamantul a încheiat un contract de asistență juridică cu, cabinetul de avocat Moșuți C. N. reprezentat de avocat Moșuți C. N., contract care a dat naștere unor drepturi și obligații pentru părțile contractante. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a indicat în calitate de pârât pe avocat Moșuți C. N. reprezentat de cabinetul de avocat Moșuți C. N..
Potrivit textelor legale menționate anterior, în sensul că avocatul își poate desfășura activitatea doar în cadrul cabinetului de avocatură, ținând cont și de mențiunile contractului de asistență juridică, se constată că pârâtul Moșuți C. N. în calitate de avocat, nu are calitate procesual pasivă în cauză.
În raport de aceste considerente constatăm întemeiată excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârât și urmează a fi admisă.
În ceea ce privește excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu invocate de pârât, vor fi respinse deoarece aspectele invocate în susținere, se referă indirect la modalitatea de exercitare a profesiei de avocat, aspecte ce au fost avute în vedere anterior.
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâtul Moșuți C. N. pentru lipsa calității procesual pasive a pârâtului.
Respinge excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu ale pârâtului.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 30.06.2015..
Președinte, C. D. | ||
Grefier, G. I. |
Red./Tehnoredactat D.C./I.G. 4 ex./29.12.2015
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
