Obligaţie de a face. Decizia nr. 191/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 191/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 582/182/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 191/A
Ședința publică din 26.09.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-T. A. A.
JUDECĂTOR: G. B.
GREFIER: R. M.
Pe rol este soluționarea apelului declarat de către reclamantul S. I., domiciliat în Baia M., ./A, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr._ din data de 20.12.2012, pronunțată de Judecătoria Baia M., în dosarul nr._, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul S. I., lipsă fiind intimații C. A. și Instituția Prefectului județului Maramureș-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor Maramureș.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că la dosarul cauzei, s-a depus prin registratura instanței, la data de 26.09.2013, un proces verbal de căutare din partea Poliției comunei Ardusat din care rezultă că s-a pus în executare mandatul de aducere privind pe martorul C. A., iar din investigațiile și verificările efectuate pe raza comunei Ardusat s-a constatat faptul că pe raza comunei Ardusat la nr. 194 nu există și nici nu a locuit vreodată persoana cu numele de C. A..
Apelantul S. I. arată că nu-l cunoaște pe martorul C. A. și nu poate să indice o altă adresă pentru martor. Depune la dosar un certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local. Nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul S. I. solicită admiterea apelului în sensul radierii mașinii de pe numele lui. Susține că el plătește impozit pe mașină. Solicită restituirea impozitului pe 2012 și 2013. Solicită cheltuieli în sumă de 360 lei pe cei doi ani, impozit, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/2012 din 20.12.2012, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. I., în contradictoriu cu pârâții C. A. și P. MARAMUREȘ - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată a pârâților solicitând radierea din circulație a autoturismului marca Mercedes cu număr de înmatriculare_ și cheltuieli de judecată. Reclamantul a arătat că în ianuarie 2009 a vândut autoturismul marca Mercedes cu număr de înmatriculare_ numitului C. A., ocazie cu care s-a încheiat și un contract de vânzare cumpărare tipizat și au fost predate cumpărătorului autovehiculul și toate actele mașinii, respectiv certificatul de înmatriculare și cartea de identitate. S-a convenit cu cumpărătorul să înmatriculeze autoturismul pe numele său, lucru care nu s-a întâmplat, reclamantul plătind în continuare taxele și impozitele aferente.
Prin întâmpinarea formulată de către Instituția Prefectului s-a arătat că, în principiu, acest pârât nu se opune admiterii acțiunii, dar solicită a se avea în vedere unele aspecte. Conform prevederilor legislative, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, noul proprietar este obligat, în termen de 30 zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului, să solicite transcrierea transmiterii dreptului de proprietate astfel încât datele noului proprietar vor fi înscrise în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Astfel etapa radierii nu există, ca o etapă independentă, decât în momentul retragerii definitive din circulație, la cererea proprietarului și doar în cazurile prevăzute de art. 17 alin. 1 din OUG nr. 195/2002. S-a mai arătat că transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului se efectuează în baza documentelor prevăzute de art. 8, alin 1 din O.MAI nr. 1501/2006: cartea de identitate a vehiculului, certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, certificatul de autenticitate al vehiculului, certificatul de atestare fiscală. Cu toate acestea, dacă instanța de judecată stipulează expres prin hotărârea sa obligația radierii, se procedează la radierea din circulația autovehiculelor.
Pârâtul C. A. nu a depus întâmpinare, însă s-a prezentat în fața instanței și a arătat faptul că nu îl cunoaște pe reclamant și a negat faptul că între el și reclamant s-ar fi încheiat vreun contract de vânzare cu privire la autoturismul marca Mercedes, susținând că în localitatea V. există mai multe persoane cu numele C. A..
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut că deși reclamantul a susținut inițial că s-a încheiat la momentul vânzării un contract tipizat, convenindu-se cu pârâtul ca acesta să procedeze la înmatricularea autoturismului pe numele său, ulterior nu a putut prezenta un înscris constatator al contractului de vânzare cumpărare încheiat cu pârâtul. Pe parcursul judecății, contrar celor arătate în motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că în fapt, contractul de vânzare cumpărare nu a fost încheiat personal de către acesta, ci ar fi fost încheiat în numele său de către numitul O. P. D., în baza unui contract de mandat.
Prin procura notarială din data de 19.01.2009, (f. 27) reclamantul l-a împuternicit pe numitul O. P. D., domiciliat în localitatea Sălsig nr. 462, jud. Maramureș să vândă cui va crede de cuviință și la prețul ce se va stabili în momentul vânzării autoturismul marca Mercedes având nr. de identificare WDB1240301A288697, și numărul de înmatriculare_ . Însă în speță se pune problema dovezii contractului de vânzare cumpărare preconizat și totodată dovada faptului că acest contract a fost încheiat cu pârâtul, în condițiile în care între mandatar și eventualul cumpărător nu s-a încheiat un înscris constatator din care să rezulte concret persoana cumpărătorului și realizarea acordului de voință asupra lucrului vândut și asupra prețului vânzării.
Pârâtul a negat faptul că între el și reclamant s-ar fi încheiat vreun contract de vânzare cumpărare, arătând că nu îl cunoaște pe reclamant și totodată că nu a avut niciodată un autoturism marca Mercedes.
Martorul M. S. a arătat că vânzarea autoturismului în cauză a avut loc în curtea acestuia și că acesta a fost vândut de către O. P. D., în calitate de mandatar al reclamantului, împrejurare în care mandatarul a predat autoturismul și a primit o sumă de bani, dar nu a putut preciza cuantumul acesteia. Cu privire la persoana cumpărătorului, martorul a arătat că au fost prezenți numiții C. A., din localitatea V., fără a putea preciza domiciliul exact al acestuia, și fiul său, C. A., iar autoturismul s-a predat lui acestuia din urmă. Martorul C. Z. a relevat aspecte pe care le cunoaște de la reclamant și nu personal, drept pentru care declarația acestuia nu poate fi apreciată concludentă.
Instanța a mai apreciat că declarația scrisă a numitului O. P. D. depusă de reclamant la data de 10.09.2012 (f. 28), nu poate fi luată în considerare, deoarece relatările unei terțe persoane cu privire la împrejurările pricinii nu pot avea valoare probatorie în alte condiții decât cele prevăzute de art. 188 – 200 C.proc.civ, privind administrarea probei testimoniale, ceea ce în esență presupune ascultarea acesteia în mod nemijlocit de către instanță. Deși numitul O. P. D. a fost propus inițial ca martor, la termenul din 13.12. 2012 reclamantul a renunțat la audierea acestuia, motivat de faptul ca susnumitul este plecat în străinătate.
Instanța a considerat că în baza probelor administrate reclamantul nu a făcut dovada încheierii, chiar și prin mandatar, a unui contract de vânzare cumpărare cu pârâtul. Potrivit art. 1295 C.Civ. din 1864 transferul dreptului de proprietate din patrimoniul vânzătorului în patrimoniul cumpărătorului operează la data realizării acordului de voință, respectiv de îndată ce părțile au convenit asupra lucrului și asupra prețului. Sub aspect probator însă, în cazul în care valoarea bunului vândut este mai mare de 250 lei, conform art. 1191 C.Civ, dovada contractului de vânzare cumpărare se poate face numai prin înscris sub semnătură privată sau prin înscris autentic.
În speță reclamantul nu a prezentat un înscris constatator al contractului de vânzare cumpărare sau un început de dovadă scrisă care să emane de la pârât din care să rezulte elementele esențiale ale unui contract de vânzare cumpărare și transferul dreptului de proprietate în sensul art. 1295 C.civ. Din declarația martorului M. S. nu rezultă nici identitatea dintre pârâtul din prezenta cauză și cumpărătorul autoturismului, după cum nu rezultă care dintre cele două persoane menționate era cumpărătorul autoturismului, C. A. sau C. A..
Prin acțiunea introductivă și prin concluziile pe fond reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata impozitului pentru autoturism pe anul 2012 și radierea autoturismului de pe numele său, fără a solicita înmatricularea pe numele pârâtului. Cu privire la primul aspect, de vreme ce nu s-a făcut dovada transmiterii dreptului de proprietate asupra autoturismului în favoarea pârâtului din prezenta cauza, s-a considerat că acesta nu poate fi obligat la plata impozitului, obligația de a achita impozitul revenind proprietarului, conform art. 261 C.fiscal.
În ceea ce privește capătul de cerere privind radierea autoturismului de pe numele reclamantului, instanța a reținut că operațiunea radierii nu există în mod independent decât în cazurile prevăzute de art. 17 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, în momentul retragerii definitive din circulație la cererea proprietarului, respectiv în cazul in care proprietarul dorește retragerea definitivă din circulație a vehiculului și face dovada depozitarii acestuia într-un spațiu adecvat, deținut în condițiile legii, în cazul în care proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului la unități specializate în vederea dezmembrării, la scoaterea definitivă din Romania a vehiculului respectiv precum și în cazul furtului vehiculului. Situația din prezenta cauză nu se înscrie printre cazurile enumerate mai sus în care se poate radia din circulație în mod definitiv un autoturism. Cu excepția situațiilor de mai sus, radierea unui autoturism de pe numele unei persoane este reglementată de prevederile art. 17 alin. 2 coroborat cu prevederile art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002, ca operațiune corelativă înmatriculării autoturismului pe numele noului proprietar în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra autoturismului, situație în care datele noului proprietar se înscriu în evidentele autoritatilor competente simultan cu mentionarea încetării calității de titular al înmatricularii a fostului proprietar.
Astfel cum rezultă din prevederile art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002, înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulație până la scoaterea definitivă din circulație, presupunând transcrierea în evidențele autorității competente a tuturor transmiterilor succesive ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul. Prin urmare, având în vedere caracterul permanent al înmatriculării nu se poate dispune exclusiv radierea autovehiculului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul S. I., solicitând schimbarea în tot, în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată, a se dispune radierea din circulație a autoturismului marca Mercedes cu numărul de înmatriculare_, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că în ianuarie 2009 reclamantul apelant a vândut autoturismul marca Mercedes cu număr de înmatriculare_ numitului C. A., ocazie cu care a încheiat și un contract de vânzare cumpărare tipizat și totodată a predat autovehiculul acestuia și toate actele mașinii respectiv, certificatul de înmatriculare și cartea de identitate.
Apelantul a arătat că a convenit cu cumpărătorul ca acesta să-și înmatriculeze autoturismul pe numele acestuia, sens în care a împuternicit pe un prieten al acestuia să semneze în numele apelantului contractul de vânzare-cumpărare și să efectueze transcrierea la Serviciul Înmatriculări și Administrația Finanțelor Publice Baia M., însă acesta nu a înmatriculat autoturismul pe numele său și în continuare apelantul este cel care achită taxele și impozitele aferente.
S-a susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu s-ar fi realizat vânzarea întrucât intimatul C. A. nu l-ar fi recunoscut pe apelant, dar așa cum a arătat vânzarea către intimat s-a făcut prin intermediar, respectiv împuternicitul apelantului, numitul O. P. D., aspect detaliat și susținut de către martorul audiat, M. S..
Intimatul C. A. nu a formulat întâmpinare.
Intimatul Instituția Prefectului județului Maramureș - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a formulat întâmpinare prin care a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
S-a dispus audierea martorului C. A., acesta neprezentându-se după emiterea mandatului de aducere, sens în care s-a făcut aplicarea prevederilor art. 188 alin.3 Cod procedură civilă.
Analizând sentința apelată, prin prisma motivelor invocate, Tribunalul o apreciază legală și temeinică, urmând a o păstra, pentru considerentele ce succed:
Situația de fapt și incidența normelor de drept stabilite prin dispozițiile art. 1295 Cod civil, art. 17 alin. 1 și 2, art. 11 din OUG nr. 195/2002 au fost corect reținute de prima instanță de fond. În același sens trebuie observată incidența prevederilor art.8 alin.1 din Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006.
Deși a invocat transmisiunea către pârât a dreptului de proprietate asupra autoturismului cu nr. de înmatriculare_, reclamantul-apelant nu a dovedit, în condițiile art. 1169 din Codul civil de la 1864, veridicitatea afirmației sale, contestată de către pârâtul C. A. în ședința publică din data de 22.03.2012, în fața primei instanțe.
Reclamantul nu a înfățișat nici înscrisul sub semnătură privată pretins a fi fost încheiat, iar în evidențele intimatului Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor autoturismul figurează înmatriculat pe numele său (fila 25 dosar prima instanță).
Procura acordată numitului O.-P. D. S. în vederea înstrăinării autoturismului, chiar unită cu declarația scrisă a mandatarului, depusă la dosar, contrar prevederilor art. 192-198 Cod procedură civilă, nu dovedesc transferul de proprietate, de altfel mandatarul făcând referire la vânzarea mașinii „familiei C.”, iar nu pârâtului.
Aspectele învederate de martorul C. Z. nu au fost percepute nemijlocit, acesta având cunoștință de faptul vânzării de la reclamant, iar depoziția martorului M. S. este ambiguă sub aspectul persoanei cumpărătorului (C. A., C. A.).
Întrucât reclamantul-apelant nu a dovedit transferul patrimonial având ca obiect autoturismul, acestuia îi incumbă obligațiile legale relative la achitarea impozitului aferent, capătul de cerere accesoriu fiind în mod corect respins raportat la soluția de respingere a capătului de cerere principal.
Raportat la toate aceste considerente, apelul va fi respins ca nefondat, în aplicarea dispozițiilor art. 296 teza I Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul S. I., domiciliat în Baia M., ./A, județul Maramureș, în contradictoriu cu intimații C. A., domiciliat în comuna U., ., județul Maramureș și P. Județului Maramureș - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor Maramureș, cu sediul în Baia M., ., județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr._/2012 din 20.12.2012, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
S.-T. A.-A. G. B. R. M.
Red./S.T.A./23.10.2013
Tehnred./R.M./25.10.2013/5Ex.
Red.Judecător la fond:D. E. S.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 148/2013. Tribunalul MARAMUREŞ | Fond funciar. Decizia nr. 438/2013. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
