Fond funciar. Decizia nr. 64/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 64/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 2347/307/2009
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ Nr. 64/R
Ședința publică din 11 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. T.
Judecător: A. S. T.
Judecător: M. B. P.
Grefier: M. H.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra recursului declarat de către recurentul G. I., domiciliat în ., județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 252/29.01.2014 și a încheierii din 22.01.2014, ambele pronunțate de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din 14.01.2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea la data de 21.01.2015, 28.01.2015, 4.02.2015, apoi pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 252/29.01.2014 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul G. I. în contradictoriu cu pârâtele C. L. Rona de Sus pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș și cu intervenientul ..R.L.
S-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de ..R.L.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr. 2456/C din 19.06.2009 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Maramureș respinge contestația formulată de numita G. A. împotriva propunerii de respingere a Comisie locale de stabilire a dreptului de proprietate private asupra terenurilor Rona de Sus.
În motivare, C. a arătat că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate de către numita G. A. și că, prin încheierea nr. 3584 din 21.11.2001 instanța a dispus parcelarea terenului cu număr topo. 188 înscris în CF nr. 1166 Rona de Sus în număr topo 188/1 în suprafață de 705 mp, dreptul de proprietate fiind întabulat cu titlu de uzucapiune în favoarea numitelor G. I. și T. Vasilena, iar suprafața cu număr topo 188/2 de 2384 mp rămâne în proprietatea statului român.
Instanța a reținut că potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție, se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate.
Deci, pentru ca o persoană să recurgă la calea restituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții: solicitantul să fie membru cooperator, iar terenul ce exista în CAP la sfârșitul anului 1990 să fi fost adus în cooperativă de către acesta odată cu înscrierea în cooperativă.
Instanța a reținut că mama petentului, nu a făcut dovada proprietății asupra terenului care face obiectul litigiului. Mai mult, conform declarației depusă la fila 14, aceasta a declarat că terenul nu este al antecesorilor săi, neavând nicio pretenție cu privire la acesta.
Totodată, instanța a reținut că terenul nu a fost deținut de nicio cooperativă agricolă de producție, astfel cum se prevede de art.8 din Legea 18/1991.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit de ing. exp. A. ( filele 163-170 ) a reieșit că pe suprafața de 2348 care face obiectul litigiului sunt edificate construcții, respectiv o unitate de învățământ și o brutărie aparținând .., terenul liber de construcții fiind în suprafață de 920 mp.
Cu privire la solicitarea petentului, de a se dispune anularea Hotărârii nr. 2456/C din 19 iunie 2009 în privința suprafeței libere de construcții, instanța a reținut că, din economia textului art. 41 din lege, rezultă următoarele condiții minime care trebuie îndeplinite pentru a opera o reconstituire a dreptului de proprietate: terenul să fi fost preluat de către stat, indiferent de modul sau de titlul cu care intrat în această proprietate și să se afle la data intrării în vigoare a legii fondului funciar în administrarea primăriilor, terenurile să aibă categoria de folosință terenuri agricole, astfel cum este ea evidențiată în registrele de evidență, pe terenurile solicitate să nu se afle construcții sau amenajări de interes public.
În acest sens, în practica judiciară, s-a decis că potrivit art. 41 din legea 18/1991 se restituie foștilor proprietari terenurile din intravilanul localităților, aflate în administrarea primăriilor, considerate proprietate de stat, numai dacă pe suprafața acestora nu sunt edificate construcții și nu sunt afectate de detalii de sistematizare ( decizia CSJ nr. 144/1994 )
De asemenea, s-a statuat că prevederile art. 41 din Legea 18/1991, cu privire la atribuirea unui teren arabil în echivalent, se aplică numai cu privire la terenurile agricole fără construcții și nu pot fi extinse la alte situații, reglementarea fiind de strictă interpretare ( decizia CSJ nr. 45/1994 ).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs G. I. acesta arătând că solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul de a se admite plângerea formulată împotriva Hotărârii nr. 2456/C/19._ emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate prin care s-a respins contestația numitei Gridjak A. și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2348 mp și respingerea cererii de intervenție formulată de ..
În motivarea recursului declarat, recurentul a arătat că terenul a fost preluat de statul român, preluarea fiind făcută în temeiul Decretului 712/1966, terenul având categoria de folosință teren arabil, iar condiția ca terenul respectiv să nu fie ocupat de construcții este îndeplinită cel puțin pentru 920 mp.
Recurentul a mai susținut că în cuprinsul extrasului CF depus la dosarul cauzei nu este menționată existența unei construcții, legiuitorul având în vedere doar construcțiile legale construite.
Sub un alt aspect s-a arătat că motivarea instanței este una contradictorie deoarece instanța își motivează sentința pe inaplicabilitatea art. 41 din legea 18/1991, dar și pe dispozițiile art. 8 din același act normativ.
Aspectul reținut de instanța de judecată potrivit căruia recurentul nu a făcut dovada dreptului de proprietate nu este corectă deoarece în cuprinsul extrasului de carte funciară cu privire la nr. topografic 188 la poziția 10 figurează Bojcsuk A. l. Mihaly minoră, acesta fiind antecesoarea reclamantului-recurent.
În privința cererii s-a arătat că aceasta nu este cea întocmită de antecesoarea reclamantului deoarece dacă se compară cele două semnături se poate constata că acestea nu sunt identice, astfel că s-a susținut că înscrisul respectiv este fals. Chiar dacă nu a fost înlăturat respectivul înscris, recurentul a arătat că acesta nu face dovada decât a faptului că B. A. născută la data de 30.12.1926 nu are pretenții legate de terenul respectiv, teren care a făcut obiectul sentinței civile nr. 533 din 1 martie 1994 a Judecătoriei Sighetu Marmației.
Din analiza proceselor purtate între G. A. și G. I. nu se poate reține că declarația a fost dată doar pentru suprafața de teren care a fost uzucapat de G. I., iar nu pentru întregul nr. topografic 188.
Un alt aspect invocat de recurent a fost acela că instanța de fond nu a respectat prevederile Legii 165/2013 cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de teren în natură pe un alt amplasament pentru suprafața de teren ocupată de construcții.
În privința cererii de intervenție formulată de . s-a arătat că acesta trebuia respinsă deoarece acesta nu are nici un interes legitim în condițiile în care construcțiile respective nu sunt înscrise în cartea funciară pe nr. topografic188/2, ci în CF_ a Comunei R. de Sus.
În subsidiar, s-a solicitat casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Maramureș a depus la dosarul cauzei întâmpinare în cuprinsul căreia a arătat că în măsura în care reclamantul face dovada susținerilor formulate nu se opune admiterii acțiunii.
. a depus la dosarul cauzei întâmpinare în cuprinsul căreia a arătat că solicită respingerea recursului declarat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Obiectul cererii înregistrate în prezentul dosar este reprezentat de plângerea formulată de G. I. împotriva Hotărârii nr. 2456/C din data de 19 iunie 2009 a Comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș, prin care s-a respins contestație antecesoarea reclamantului-recurent. Acesta a solicitat reconstituirea dreptului pentru suprafața de 2348 mp teren și emiterea titlului de proprietate pentru suprafața arătată, teren situat în Rona de Sus, înscris în CF 1166 Rona de Sus nr. topografic 188/2.
Dovada dreptului de proprietate, astfel cum a arătat recurentul-reclamant se face cu mențiunile din extrasul de carte funciară nr. 164 Rona de Sus unde proprietatea antecesorului B. M. a fost transmisă în anul 1935 copiilor acestuia, B. A., căsătorită G. fiind unul dintre aceștia. Ulterior terenul a fost preluat de Statul Român, la acest moment terenul având proprietar tabular Statul Român potrivit Decretului nr. 712/1966.
Analizând cuprinsul extrasului de carte funciară aflat la dosarul cauzei se constată că la data de 20 septembrie 1913, în baza Deciziei de predare a succesiunii nr. 1912.O.758/7 a Judecătoriei Sighetu Marmației, imobilul înscris în CF 164 Rona de Sus nr. topo 188, 327 și 2996 se întabulează cu titlu de moștenire în părți egale în favoarea lui Bojcsuk A. a lui A. minoră, Bojcsuk Mihaly a lui A. minor și Bojcsuk Odotya a lui A. minoră.
Din cuprinsul înscrierilor de sub B 3-5 din extrasul CF aflat în copie la filele 7-9 din dosarul Judecătoriei Sighetu Marmației Bojcsuk Mihaly ( bunicul reclamantului) deține cota de 1/3 din imobilul respectiv. Ulterior în anul 1941 cu ocazia dezbaterii succesiunii după acest defunct, sunt înscriși cei 5 moștenitori, respectiv Bojcsuk P., Bojcsuk A., Bojcsuk M., Bojcsuk L. și Bojcsuk Vaszilea.
Din cuprinsul mențiunilor din extrasul de carte funciară cât și din analiza acestora, rezultă că Bojcsuk M. a deținut cota de 1/3 din imobilele înscrise în CF, această cotă de 1/3 fiind împărțită la cei 5 copii ai săi, astfel că Bojcsuk A. a deținut proprietatea asupra cotei de 1/5 din 1/3 din imobilele înscrise în CF, respectiv 1/15 din întregul bun.
Din cuprinsul extrasului de carte funciară nu rezultă că între părți s-a realizat partajarea acestor terenuri și nici faptul că terenurile au fost preluate doar de la unii dintre proprietarii tabulari, dimpotrivă rezultă că terenul a fost preluat de stat, mențiunea fiind legată de mențiunea proprietății moștenitorilor defunctului Bojcsuk Mihaly.
Astfel, se poate reține îndreptățirea recurentului pentru reconstituirea dreptului doar după antecesoarea sa, acesta din urmă solicitând reconstituirea în nume propriu, astfel că vocația este doar pentru cota de 1/15 din imobilul înscris în CF.
În prezenta cauză s-a efectuat raportul de expertiză potrivit căruia pe terenul aferent nr. topografic 188/3 astfel cum acesta a fost anterior dezmembrat se află edificate „Grădinița” folosită de copiii din localitatea Rona de Sus, Brutăria ce aparține .. De asemenea, se constată că există teren liber în suprafață de 920 mp.
Instanța reține că în mod corect a constatat Judecătoria Sighetu Marmației faptul că pentru suprafața de teren de 1428 mp (2348-920) teren ocupat de construcția unității de învățământ și de imobilele folosite de ., nu sunt aplicabile prevederile Legii 18/1991, pentru reconstituirea dreptului pentru aceste suprafețe de teren și eventual preluarea construcțiilor fiind incidente prevederile Legii 10/2001 (art. 8 din Legea 10/2001 arată care sunt terenurile pentru care se aplică prevederea Legii 10/2001).
În prezenta cauză nu se pune în discuție analizarea unei Notificări, sau a unei plângeri împotriva Dispoziției sau Deciziei de restituirea a bunurilor, procedură reglementată de Legea 10/2001.
Având în vedere aceste aspecte, instanța consideră că doar pentru suprafața de 920 mp se poate pronunța asupra dreptului de reconstituire în baza procedurii reglemente de Legea 18/1991, iar reclamantul-recurent are posibilitatea, eventuală de a se reconstitui dreptul de proprietate, în cota deținută de antecesoarea sa, respectiv 1/15 din această suprafață.
Din cuprinsul actelor aflate la dosarul cauzei, instanța reține că antecesoarea reclamantului-recurent, defuncta Gridjak A. fiica lui Boiciuk M. și Boiciuk Odotia este persoana înscrisă în cartea funciară ca și proprietară a cotei părți din imobilul arătat anterior. Din actele de stare civilă aflate la dosarul cauzei (f.5-6) rezultă că B. M. a fost fiul lui A., iar Bojcsuk A. este moștenitoarea lui B. M..
Reținând aceste considerente, se constată că reclamantul a făcut dovada îndreptățirii la reconstituirea dreptului de proprietate pentru cota de 1/15 din suprafața de teren care poate face obiectul legilor fondului funciar, respectiv 920 mp teren care a fost identificat de expertul ing. A. A. pe aliniamentul delimitat de punctele 10-3-4-5-6-7-8-9-10 din Anexa grafică nr. 1. Instanța a reținut amplasamentul arătat doar pentru a sublinia care este suprafața de teren pentru care sunt aplicabile prevederile legilor fondului funciar.
Se reține că din această suprafață de 920 mp, recurentul are îndreptățire la reconstituire doar pentru cota de 1/15, respectiv pentru 61,33 mp..
Reținând aspectele menționate anterior, având în vedere că pentru suprafața solicitată a fi reconstituită reclamantului recurent, nu sunt aplicabile prevederile Legii 18/1991, precum și faptul că antecesoarea recurentului este coproprietar asupra suprafeței de teren de 920 mp. doar în privința acestei suprafețe fiind incidente prevederile legilor fondului funciar, (a dovedit îndreptățirea doar pentru cota de 1/15 din această suprafață), instanța va admite în parte plângerea urmând să dispună reconstituirea dreptul de proprietate pentru cota de 1/15 din suprafața de 920 mp.
Fiind îndeplinite condițiile art. 274 C.proc.civ., instanța va obliga Comisiile pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, la plata sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu partea din plângere admisă, aferentă cheltuielilor de 2000 lei justificate cu chitanțele reprezentând onorariul avocațial aflate la dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de G. I. domiciliat în Crăciunești (.. 91 jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 252 pronunțate la data de 29 ianuarie 2014 de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ pe care o modifică în sensul că:
Admite în parte plângerea formulată de G. I. împotriva Hotărârii nr. 2456/C/19.06.2009 a Comisiei Județene Maramureș pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Anulează în parte Hotărârea nr. nr. 2456/C/19.06.2009 a Comisiei Județene Maramureș pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru cota de 1/15 din suprafața de 920 mp. suprafață identificată pe amplasamentul delimitat de punctele 10-3-4-5-6-7-8-9-10 din Anexa grafică nr. 1 a Raportului de expertiză efectuat de ing. A. A..
Respinge celelalte solicitări ale petentului.
Obligă intimatele C. L. de aplicare a legii fondului funciar Rona de Sus și C. Județene Maramureș pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 februarie 2015.
Președinte Judecători Grefier
Ț. D. S. T. A., P. M. B. H. M.
Red./dact.P.M.B./24.05.2015
Tred. H.M./ - 2 ex.
Judecător la fond: C. M. S.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Succesiune. Decizia nr. 68/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
