Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 290/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 290/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 3257/336/2011
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.290/A
Ședința publică din 25.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. G.
JUDECĂTOR: A. S.-T.
GREFIER: M. R.
Pe rol este soluționarea apelului declarat de către pârâta G. I., actualmente T., domiciliată în Sighetu Marmației, Cartier 1 Mai, .. etaj 2, . procesual ales în Sighetu Marmației, ..1, județul Maramureș, precum și a apelului declarat de intervenienții T. V. și T. I., ambii domiciliați în ., județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr.1765 din data de 01.10.2014 pronunțată de Judecătoria V. de Sus, în dosarul nr._, având ca obiect partaj și a apelului declarat de către pârâta G. I., actualmente T., împotriva sentinței civile nr. 2253/2014 din 26.11.2014, având ca obiect completare dispozitiv.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 28.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru 04.06.2015, 11.06.2015, 18.06.2015 și pentru azi, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1765/2014 din 1.10.2014, pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul G. A., în contradictoriu cu pârâta G. I., născ. T., și intervenienții în interes propriu T. V. și T. I.;
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta G. I., născ. T.;
S-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții T. V. și T. I., și în consecință:
S-a constatat că, reclamantul pârât reconvențional G. A. și pârâta reclamantă reconvențional G. I., născ. T. împreună cu intervenienții în interes propriu T. V. și T. I. au dobândit dreptul de proprietate, prin edificare, asupra imobilul casă de locuit, P+M, compus din: C1- parter, 3 camere, 2 holuri, o cămară și mansardă, în curs de amenajare, în suprafață utilă de 105mp; C2, cu suprafața utilă de 124mp, la parter: garaj, baie, cămară, bucătărie, cameră iar la mansardă: 5 camere, baie, urcare pod și balcon comun peste toate camerele; C3- anexe în regim de construire parter, compus din două părți, garaj în suprafață de 24mp și lemnărie cu suprafața de 24mp, precum și împrejmuire din beton, cu stâlpi metalici și panouri din lemn, situat în ., identificat în CF_ Leordina, nr. top. 78/b, 78/a,/1, 78/a/2, având o valoare totală de 208 538 lei, reclamantul pârât reconvențional G. A. și pârâta reclamantă reconvențional G. I., născ. T. asupra cotei de ½ părți și intervenienții în interes propriu T. V. și T. I. asupra celeilalte cote părți de ½ din acesta.
S-a constatat că sub durata căsătoriei, reclamantul pârât reconvențional G. A. a dobândit împreună cu pârâta reclamantă reconvențional G. I., născută T., cu o contribuție de 60% reclamantul și 40% pârâta, următoarele
1. bunuri imobile:
- C. de ½ părți din imobilul P+M, compus din: C1- parter, 3 camere, 2 holuri, o cămară și mansardă, în curs de amenajare, în suprafață utilă de 105mp; C2, cu suprafața utilă de 124mp, la parter: garaj, baie, cămară, bucătărie, cameră iar la mansardă: 5 camere, baie, urcare pod și balcon comun peste toate camerele; C3- anexe în regim de construire parter, compus din două părți, garaj în suprafață de 24mp și lemnărie cu suprafața de 24mp, precum și împrejmuire, situată în ., identificată în CF_ Leordina, nr. top. 78/b, 78/a,/1, 78/a/2, în valoare de 104 269 lei,
-Apartamentul nr. 11, situat în orașul Sighetu Marmației, .. 9 (A3/16), ., compus din 3 camere și dependinte, cu suprafața construită de 49 mp, identificat în CF_ -C1-U5 Sighetu Marmației, nr. top. 1336/1/a/6/11 și boxa, situată la aceeași adresă, identificată în CF_ -C1-U6 Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6/11/boxa, împreună cu cota aferentă de 1/6 din părțile comune: scările, casa scărilor, uscătorie, conductele de branșament, electricitate, canal, apă, acoperiș, terasa și trotuar și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6, în valoare totală de 42.824 lei.
2. bunuri mobile situate în imobilul din ., jud. M., în valoare totală de 9420 lei
- în camera 1 - garnitură de cameră formată din 4 corpuri și masă cu 4 scaune - P. cu furnir, în valoare de 1500lei
- canapea în valoare de 400 lei,
- masă de sticlă mică, în valoare de 200lei
-În camera 2- 3 corpuri mobilă sufragerie și masă cu 4 scaune - P. cu furnir, în valoare de 1200lei
-În camera 3 - canapea în valoare de 300lei
- calculator cu monitor marca Ultra – în valoare de 500lei
- televizor diagonala 40cm- în valoare de 200lei
- dulap haine în valoare de 250lei
- în camera 4 - canapea în valoare de 400lei
- masă cu 3 scaune în valoare de 300lei
- dulap în valoare de 200lei
- TV color Platinium diagonala 40cm în valoare de 200lei
- covor în valoare de 100lei
-- în hol: - 2 fotolii în valoare de 300lei
- corp de mobilă cu oglinzi în valoare de 350lei
- 4 scaune în valoare de 320lei
-În bucătării: - Frigider cu congelator în valoare de 600lei
- Mobila bucătărie în valoare de 500lei
- 3 corpuri mobilă bucătărie în valoare de 1100lei
-În magazie- betoniera în valoare de 400lei
- roabă în valoare de 100lei
3. bunuri mobile aflate în posesia reclamantului, în valoare totală de 3480lei
- Compresor în valoare de 300lei
- P. de vopsit în valoare de 200lei
- Polizor în valoare de 100lei
- P. cuie – în valoare de 100lei
- Generator curent în valoare de 400lei
- 2 flexuri mici și unul mare – în valoare de 300lei
- 2 mașini de șlefuit în valoare de 200lei
- P. de lipit marca Bosch în valoare de 100lei
- 2 bormasini, una la curent și alta pe baterie în valoare de 200 lei
- 1 drujbă – în valoare de 200lei
- Masina de cusut în valoare de 100lei
- 2 clesti în valoare de 50lei
- F. tablă în valoare de 40lei
- Boloboc cu laser 50 lei și două boloboace în valoare de 30 lei
- Polizor electric în valoare de 70 lei
- 11 buc lopeți în valoare de 100lei
- 5buc lanturi de drujbă tip stihl 200lei și 5 pile rotunde și late în valoare de 40lei
- 2 roabe în valoare de 100lei
- 2 cuptoare cu microunde în valoare de 300lei
- robot bucătărie în valoare de 200lei
- 8 găleti în valoare de 100lei
4. bunuri mobile aflate în imobilul apartament nr. 11, situat în orașul Sighetul Marmației, în valoare de 3100 lei
- mobilă tineret în valoare de 800 lei
- 2 paturi, masă și dulap – în valoare de 600lei
- mobilă bucătărie în valoare de 800lei
- frigider Arktic K 245- în valoare de 500lei
- plită ceramică electrica cu 4 ochiuri în valoare de 400 lei;
S-a dispus sistarea stării de codevălmășie cu privire la bunurile dobândite sub durata căsătoriei, enumerate mai sus, în sensul că
- atribuie reclamantului – pârât reconvențional, în natură, imobilul apartament nr. 11, situat în orașul Sighetu Marmației, .. 9 (A3/16), . și boxa situată la aceeași adresă, împreună cu cota de 1/6 din părțile comune indivize și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6, în valoare 42.824lei ; bunurile mobile situate în apartamentul de mai sus, enumerate la pct. 4 în valoare de 3100lei și bunurile mobile aflate în folosința sa, enumerate la pct. 3, in valoare de 3480 lei, bunuri în valoare totală de 49 404 lei;
- atribuie pârâtei reclamant reconvențional, în natură, cota de ½ părți din imobilul P+M, compus din: C1- parter, 3 camere, 2 holuri, o cămară și mansardă, în curs de amenajare, în suprafață utilă de 105mp; C2, cu suprafața utilă de 124mp, la parter: garaj, baie, cămară, bucătărie, cameră iar la mansardă: 5 camere, baie, urcare pod și balcon comun peste toate camerele; C3- anexe în regim de construire parter, compus din două părți, garaj în suprafață de 24mp și lemnărie cu suprafața de 24mp, precum și împrejmuire, situată în ., identificată în CF_ Leordina, nr. top. 78/b, 78/a,/1, 78/a/2, în valoare de 104 269 lei, precum și bunurile mobile aflate în acesta, enumerate la pct. 2, în valoare de 9420 lei, bunuri în valoare totală de 113 689 lei.
A fost obligă pârâta reclamantă reconvențional G. I., născ. T. să achite sultă reclamantului G. A., în cuantum de 48 451 lei, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
S-a dispus întabularea în cartea funciară a reclamantului G. A. asupra imobilului apartament nr. 11, situat în orașul Sighetu Marmației, .. 9 (A3/16), . și boxa situată la aceeași adresă, împreună cu cota de 1/6 din părțile comune indivize și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6, dobândit cu titlu de partaj.
S-a respins cererea de întabulare a intervenienților în interes propriu T. V. și T. I. asupra imobilului dobândit în coproprietate cu pârâta G. I., născ. T..
S-a respins cererea intervenienților în interes propriu de a se constata dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile aflate în imobilul situat în ., jud. Maramureș. S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă, astfel cum a fost precizată ulterior, disjunsă din dosarul nr._, obiect al prezentului dosar, reclamantul G. A., a solicitat în contradictoriu cu pârâta G. I., născ. T., domiciliată în Sighetu Marmației, ./11, jud. Maramureș să se constate că, sub durata căsătoriei a dobândit împreună cu pârâta, cu o contribuție proprie de 70-80 % bunurile enumerate în petit, să se dispună sistarea stării de codevălmășie matrimonială cu privire la bunurile dobândite sub durata căsătoriei, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta a depus inițial note scrise, prin care a arătat că este de acord cu admiterea în parte a acțiunii introductive, ulterior a formulat cerere reconvențională, prin care solicită includerea în masa bunurilor comune și imobilul în natură boxă, situat în Sighetu Marmației, .. 9, cu părțile comune: scările, casa scărilor, uscătorie, conductele de branșament, electricitate, canal, apă, acoperiș, terasa și trotuar și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6, solicită atribuirea lui în natură, împreună cu apartamentul situat la aceeași adresă, motivat de faptul că nu dispune de locuință, domiciliul minorilor este stabilit la aceasta, copiii frecventează cursurile școlare în acest oraș, iar reclamantul locuiește cu părinții săi.
La data de 14.05.2012, T. V. și T. I., părinții pârâtei, au formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând instanței să constate dreptul lor de proprietate asupra imobilelor de natură casă P+M, compuse din mai multe încăperi, dependințe și anexe gospodărești, garaj, boxă, grajd, construcții noi, situate în Leordina, nr. 351, jud. Maramureș, precum și calitatea lor de proprietari asupra bunurilor mobile situate în acestea, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele dosarului și probele administrate, raportat la temeiurile legale incidente, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit probatoriului administrat în cauză, părțile s-au căsătorit la data de 16 august 1992, divorțul pronunțându-se prin Sentința Civilă nr. 3103/2011 pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului prin Decizia Civilă nr. 13/A pronunțată de Tribunalul Maramureș, la data de 17 ianuarie 2013, nerecurată.
Contrar celor susținute de pârâta reclamant reconvențional G. I. și intervenienții în interes propriu, conform probatoriului administrat în dosarul de divorț și cele reținute de instanță în sentința respectivă, separarea lor în fapt a avut loc în primăvara anului 2011, mai precis în luna mai a acelui an, incidentul pentru care s-a pronunțat Sentința din data de 30 mai 2011 de către Judecătoria pentru violență asupra femeilor nr. 1 Coslada, Spania, fila 21-24, dosar atașat, confirmând faptul că la acea dată părțile mai locuiau împreună.
Martorii audiați în cauză, Tirean V., f.37 vol I, P. A. f. 342 vol I, B. V., f. 344, vol I, au relatat că, după încheierea căsătoriei reclamantul și pârâta au locuit și s-au gospodărit împreună cu părinții acesteia, intervenienți în interes propriu în cauză, în localitatea Leordina nr. 351, județul Maramureș, cei doi locuind inițial împreună cu bunicii pârâtei într-o casă veche situată la același număr administrativ. Astfel, martorul Tirean V., f. 37, propus de reclamant a declarat faptul că la data când a efectuat lucrările pentru părți, respectiv la aproximativ doi ani după încheierea căsătoriei, „acestea se gospodăreau împreună cu părinții pârâtei” și că „ după ce s-a construit casa nouă în aceasta s-au mutat soții și părinții pârâtei”. Martorul B. V., f. 344 vol I cel care a efectuat executarea lucrării de construire, a declarat că, la efectuarea acestei lucrări a fost ajutat efectiv atât de reclamantă cât și de interveninți, care se gospodăreau împreună.
Necontestat de niciuna din părți este faptul că, în anul 1992 au început lucrările de construire la imobilul situat la această adresă, edificarea lui parcurgând mai multe etape.
Edificarea lucrării de construire s-a realizat pe terenul ce constituie proprietatea tabulară a intervenienților, înscris în CF_ Leordina, nr. top. 78/b, 78/a/1, 78/a/2, în suprafață de 1439mp, fila 53, din care ocupă efectiv o suprafață de 555mp, potrivit raportului de expertiză tehnică de identificare, fila 54-55, vol II.
Potrivit raportului de expertiză tehnică de evaluare, filele 233-248 vol I, între anii 1992-1996 s-a realizat construcția din cărămidă – blocuri ceramice, beton la subsol, planșeu placă beton peste subsol, planșeu de lemn peste parter, acoperiș tip șarpantă de lemn cu învelitoare de azbociment ondulat.
În perioada 2007-2008 peste anexele gospodărești din curtea casei a fost începută extinderea casei, în aceeași soluție structurală, zidăria fiind executată parțial din blocuri de beton în zona anexelor și garajului și blocuri BCA în restul extinderii, acoperișul tip șarpantă fiind realizat din lemn, cu învelitoare din tablă, tip Lindab.
În anul 2011 a fost demolat acoperișul de pe zona anterioară a casei, dinspre drum, aceasta fiind mansardată, lucrare în curs de execuție, la stadiul fizic de compartimentări interioare, fără tencuieli de protecție și finisaje. Acoperișul vechi a fost înlocuit cu unul tip șarpantă, din lemn, cu învelitoare din tablă tip Lindab.
Valoarea construcției descrise mai sus a fost stabilită la suma de 204 806 lei iar a împrejmuirii și a gardului proprietății la 3732 lei.
Declarațiile testimoniale confirmă faptul că lucrările de construire au fost realizate de foștii soți, împreună cu părinții pârâtei, aspect confirmat și de chitanțele aflate la dosarul cauzei, ce atestă achiziționarea unor materiale de construire de către intervenienții în interes propriu, f. 127-141, 149-166, f.170, 171, vol I. Achiziționarea unor materiale de construire de către intervenienți a fost confirmată și de martorii P. G., fila 94 (grinzi și corni), T. I., f. 102 și B. A. V., f. 324( boltari), material folosit la construcție potrivit constatărilor expertului evaluator. O contribuție importantă, au avut-o aceștia din urmă la realizare lucrării de mansardare a întregului imobil, identificat în raportul de expertiză topografică, filele 51-57, vol II cu C1, C2 și C3, aceștia fiind cei care au încheiat contractul de lucrări cu . SRL, filele 141-142, au achitat contravaloarea acestora, dar și a geamurilor termopan, la extinderea de la etaj, f. 93, participând la finisajele exterioare (C. V., fila 322 vol I). Realizarea acestor lucrări a fost confirmată de probatoriul testimonial cu martorii, Tirean V. f. 37 vol I, Tămas I., f.39 vol I, „casa mansardată de un cumnat al pârâtei”, U. I., f. 21.vol II și Zerni G., f. 23 vol II, lucrările de supraetajare fiind efectuate de ginerele intervenienților S. I..
În egală măsură la edificarea lucrărilor de construire au participat și cei doi foști soți atât financiar cât și cu munca proprie, potrivit probatoriul testimonial administrat. Astfel, martorul P. I. a declarat că, după încheierea căsătoriei reclamantul a lucrat 4 ani în București realizând venituri destul de bune și cu acei bani părțile s-au apucat de construcția unei case cu 5 camere (f.35/36 vol I); martorul Tirean V. f. 37 a declarat că a fost angajat să efectueze lucrări de cărăușie de către cei doi soți, care l-au și plătit, deducând că aceștia au ridicat construcția pentru ei deoarece l-au angajat și au lucrat la ea; martorul T. I., fila 38 vol I, „știu că părțile au construit această casă, întrucât ambele părți m-au angajat și m-au plătit”; Tămas I., f.39 vol I, în 2009 a arătat că reclamantul lucra in Spania, unde câștiga foarte bine, banii fiind folosiți la ridicarea casei; martorul Senuca Ș., fila 90 vol II a declarat că, reclamantul l-a ajutat la montatul ultimei părți din tâmplărie.
Înscrisurile de la filele 60-85 confirmă faptul că reclamantul a lucrat între anii 2005-2010 în Spania, având un venit mediul de 1200-1300 euro pe lună. Cartea de muncă a reclamantului, aflată la filele 193-197, atestă că acesta a fost angajat în perioada 2000-2003 al . care au fost veniturile sale. Având în vedere administrarea probei cu înscrisuri, potrivit art. 1191-1192 C civ de la 1864, instanța urmează să înlăture declarațiile martorilor T. I., f. 39, P. A., f.342 și Sofronici A. I., f. 343, sub aspectul cuantumului veniturilor realizate de reclamant. Importantă însă, rămâne declarația ultimului martor, care se coroborează și cu celelalte declarații testimoniale aflate la dosar, potrivit căreia banii obținuți de către reclamant în Spania au fost trimiși în țară, în scopul construirii imobilului în discuție. Toți martorii audiați au relatat faptul că la momentul efectuării lucrărilor de construire, cei doi foști soți erau la muncă în Spania. Astfel, chiar dacă plățile au fost efectuate de către intervenienți, achitarea lor s-a făcut și cu banii obținuți și de către cei doi foști soți din munca prestată în străinătate. În acest sens relevante sunt declarațiile martorei T. M., fila 345, potrivit căreia, materialul lemnos a fost achitat de către intervenienți, însă din discuțiile ce au avut loc atunci, a reținut că imobilul ce se construia era pentru fiica lor. De asemenea, Beuca M., fila 190 vol II, a declarat că intervenienta i-a comunicat că achiziționarea materialului lemnos o face pentru construcția casei fiicei sale.
Astfel, din întregul material probator, inclusiv răspunsurile reclamantului pârât reconvențional la interogatoriu, f. 317, rezultă în mod evident, că banii obținuți de cei doi fost soți în străinătate, au fost investiți în acest imobil, apartamentul situat în Sighetul Marmației fiind achitat cu banii obținuți printr-un împrumut (filele 152-172, vol II).
D. urmare, instanța a constatat, că, în temeiul disp. art. 111 C pr civ, art. 488 și 489, art. 492 C civ de la 1864 reclamantul pârât reconvențional G. A. și pârâta reclamantă reconvențional T. I., fostă G. împreună cu intervenienții T. V. și T. I. au dobândit în coproprietate, prin edificare, imobilul, precum și împrejmuire, situat în ., fiecare familie în cotă parte de ½.
Pentru dotarea corespunzătoare a imobilului situat în Leordina, cei doi foști soți au achiziționat și mobilierul și aparatura electrocasnică necesară, din bunurile mobile enumerate în acțiunea introductivă de către reclamant, intervenienții făcând dovada proprietății doar pentru lada frigorifică, evaluată de expert la suma de 500lei și aragazul marca Zanussi, cu butelie, în valoare de 700lei, bunuri ce au fost achiziționate în anul 2005 (filele 211 și 213), bunuri ce vor fi excluse din masa bunurilor comune a foștilor soți, stabilită potrivit art. 30 C fam.
Chitanțele depuse de către intervenienți la dosar, fie privesc alte bunuri ce nu au fost solicitate prin acțiunea introductivă (aspirator R190, foen, cuptor electric și hotă Albatros), fie au fost cumpărate de aceștia pentru imobilul lor din P., în factura fiscală fiind menționat locul livrării – localitatea P. nr. 561 (ex. Frigider Indesit, f. 174 vol I, cuptor fila 265, vol I, Albatros Saturn ff Mo5 BC nr._/05.08.2011).
Având în vedere cele de mai sus, faptul că pentru constatarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile nu este necesară pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, dar și faptul că nu suntem în prezența unei situații speciale de constatare a caracterului de bunuri comune a intervenienților în interes propriu asupra acestora, cum ar fi aceea prevăzută de art. 31 C fam, instanța va respinge cererea intervenienților de a se constata dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile aflate în imobilul situat în ., jud. Maramureș.
Potrivit aceluiași probatoriu administrat în cauză și a probei cu înscrisurile de la filele 89-90, vol I coroborat cu existența contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 2610/11.08.2006, fila 52 vol I, cei doi foști soți au dobândit sub durata căsătoriei și imobilul apartamentul nr. 11, situat în orașul Sighetu Marmației, .. 9 (A3/16), ., compus din 3 camere și dependinte, cu suprafața construită de 49 mp, identificat în CF_ -C1-U5 Sighetu Marmației, nr. top. 1336/1/a/6/11 și boxa, situată la aceeași adresă, identificată în CF_ -C1-U6 Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6/11/boxa, împreună cu cota aferentă de 1/6 din părțile comune: scările, casa scărilor, uscătorie, conductele de branșament, electricitate, canal, apă, acoperiș, terasa și trotuar și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6.
Tot sub durata căsătoriei, cei doi foști soți au dobândit și bunurile mobile cu care au dotat acest apartament, în valoare totală de 3100lei, respectiv mobilă tineret în valoare de 800 lei, 2 paturi, masă și dulap, in valoare de 600lei, mobilă bucătărie in valoare de 800lei, Frigider Arktic K 245, in valoare de 500lei și plită ceramică electrica cu 4 ochiuri, in valoare de 400 lei.
Bunurile mobile dobândite de părți, au fost inventariate de către executorul judecătoresc, prin procesul verbal de la fila 209, vol II și evaluate de către expert tehnic Liuba B., filele 258-262, vol II. Conform procesului verbal întocmit de executorul judecătoresc, ultimele bunuri mobile enumerate de către reclamant în acțiunea introductivă, neidentificate în imobilul situat în Leordina nr. 351 au fost ridicate de acesta, aspect confirmat și de către intervenienți prin același proces verbal. Valoarea lor totală de 3480 lei nu a fost contestată de către pârâtă, motiv pentru care ele vor fi incluse în masa bunurilor comune la valoarea indicată în acțiunea introductivă și atribuite în natură reclamantului, aflându-se în posesia lor. În ceea ce privește celelalte bunuri mobile, aflate în imobilul din localitatea Leordina nr. 351 și Sighetul Marmației, potrivit raportului tehnic de evaluare întocmit de expert B. Liuba, acestea au o valoare totală de 1235,04lei. Dintre bunurile mobile situate în primul imobil, instanța urmează să le excludă pe cele în valoare de 1200lei, ladă frigorifică și aragaz Zanussi cu butelie, potrivit celor arătate mai sus.
Deși, prin acțiunea introductivă s-a solicitat includerea în masa bunurilor mobile comune și cele două sobe de teracotă, mansardă, baie finisată, instanța reține că, potrivit aceluiași raport tehnic de evaluare, valoarea acestora a fost avută în vedere de către expertul tehnic evaluator imobiliar, la stabilirea valorii totale a bunului imobil.
Totodată, nu au fost incluse în masa bunurilor comune mobile biroul cu patru scaune, neidentificat de expertul evaluator și prin procesul verbal de fila 209.
D. urmare, în temeiul art. 673 ind.5 Cod proc. Civ de la 1865, instanța a stabilit că sub durata căsătoriei cei doi foști soți au dobândit cota de ½ părți din imobilul P+M, precum și împrejmuire, situată în ., identificată în CF_ Leordina, nr. top. 78/b, 78/a,/1, 78/a/2, în valoare de 104 269 lei, apartamentul nr. 11, situat în orașul Sighetu Marmației, .. 9 (A3/16), ., situată la aceeași adresă, împreună cu cota aferentă de 1/6 din părțile comune și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6, în valoare totală de 42.824 lei, împreună cu bunurile mobile situate în acestea și cele care se află în posesia reclamantului, în valoare de 3480 lei, enumerate în procesul verbal al B. A. D. din data de 21.11.2011, fila 215, vol II, bunuri comune în sensul prevederilor art. 30 C fam.
Calitatea de coproprietari asupra bunurilor mai sus menționate o au reclamantul pârât recovnețional G. A. și pârâta, reclamant reconvențional G. I., născ. T..
În ceea ce privește contribuția la dobândirea bunurilor comune, instanța a reținut că pârâta reclamant reconvențional a prestat activități lucrative în Spania, însă nu a dovedit cuantumul lor. Înregistrarea ei la serviciile sociale din acest stat, respectiv în sistemul special al angajaților casnici este dovedită cu înscrisurile de la file 19-20, vol II, însă începând cu data de 1.02.2012.
Având în vedere că din căsătoria părților au rezultat doi copii, pârâta fiind cea care s-a ocupat de creșterea și educarea acestora în perioada cât reclamantul se afla la muncă în străinătate, dar și munca prestată de aceasta în gospodărie, corelată cu veniturile obținute din muncă de către reclamant, angajat cu contract individual de muncă în cea mai mare parte a timpului cât au fost căsătoriți, coroborate cu lipsa nejustificată a pârâtei G. I., de la administrarea probei cu interogatoriul, încuviințată reclamantului pârât reconvențional, în temeiul disp. art.29 și 36 C fam., instanța a reținut o contribuție a acestuia din urmă, la dobândirea bunurilor comune în proporție de 60% și a pârâtei de 40%.
În consecință, instanța constatând că bunurile imobile ce fac obiectul prezentului partaj nu pot fi împărțite comod în natură, faptul că intervenienților în interes propriu care sunt părinții pârâtei li s-a constatat dobândirea dreptului de proprietate asupra unei cote de ½ părți din imobilul casă de locuit situat în Leordina nr. 351, faptul că pârâta reclamantă reconvențional se află în posesia acestui imobil și ținând cont și de poziția părților, inclusiv cu privire la bunurile mobile, a atribuit, în temeiul art. 673 ind5 alin.2 și 673 ind.9 Cod proc. civ. bunurile conform dispozitivului și în vederea egalizării loturilor, în temeiul dispozițiilor legale precitate și a art. 673 ind 10 alin. 4 C pr civ., a obligat pârâta reclamantă reconvențional G. I., născ. T. să achite sultă reclamantului în cuantum de 48 451 lei, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Totodată, în temeiul disp. art. 28 și urm. din Legea nr. 7/1996, rep. a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului pârât reconvențional, asupra imobilului dobândit cu titlu de partaj judiciar.
În ceea ce privește cererea intervenienților în interes propriu privind intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Leordina nr. 351, județul Maramureș, instanța a respins-o având în vedere starea de coproprietate dintre aceștia și pârâta reclamant reconvențional G. I. asupra bunului imobil în cauză și faptul că, nu a fost investită și cu o acțiune de partaj între aceștia, precum și cu o cerere în constatarea dobândirii unei drept de superficie al pârâtei asupra cotei părți din terenul aferent construcției edificate.
În temeiul disp. art. 274 Cod procedură civilă, având în vedere soluția pronunțată în cauză și faptul că niciuna dintre părțile litigante nu a căzut în pretenții, precum și faptul că, cheltuielile avansate de fiecare din ele au fost similare, instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.2253/2014 din 26.11.2014, pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiată cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr.1765/2014, instanța reținând că pârâta reclamantă reconvențional G. I., născ. T., în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional G. A. și intervenienții în interes propriu T. V. și T. I., au solicitat completarea Sentinței Civile nr. 1765/01.10.2014 pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._, în sensul de a-i fi atribuit apartamentul nr. 11 situat în localitatea Sighetu Marmației, .. 9 (A3/16), . jud. Maramureș, cu părțile comune a boxei de la accesași adresă și a dreptului de folosință asupra acestuia în cotă de 43/624 parte din terenul, situat în Sighetu Marmației, .. 9 A3/16 precum și intabularea dreptului de proprietate asupra acestora în cartea funciară cu titlu de partaj.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că aceste petite au fost formulate prin cererea reconvențional, iar instanța a admis în parte cererea cu referire la constatarea calității de bun comun a boxei și a dreptului de folosință privind terenul însă nu s-a pronunțat în mod explicit cu privire la celelalte cereri.
Instanța a reținut că prin Sentința Civilă nr. 1765/01.10.2014 pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul G. A., pârât în prezenta cauză, în contradictoriu cu pârâta T. I., fostă G. (reclamantă, în cauza pendinte) și intervenienții T. V. și I., a admis în parte cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții T. V. și T. I., și în consecință, între altele, în speță interesând doar această parte din sentință, a constatat calitatea de bun comun a soților asupra apartamentului nr. 11, situat în orașul Sighetu Marmației, .. 9 (A3/16), . 3 camere și dependinte, cu suprafața construită de 49 mp, identificat în CF_ -C1-U5 Sighetu Marmației, nr. top. 1336/1/a/6/11 și boxa, situată la aceeași adresă,identificată în CF_ -C1-U6 Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6/11/boxa, împreună cu cota aferentă de 1/6 din părțile comune: scările, casa scărilor, uscătorie, conductele de branșament, electricitate, canal, apă, acoperiș, terasa și trotuar și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. top. 1336/1/a/6, în valoare totală de 42.824lei.
Apartamentul susmenționat a fost atribuit reclamantului–pârât reconvențional, G. A., în natură, împreună cu boxa situată la aceeași adresă, cu cota de 1/6 din părțile comune indivize și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp, cu bunurile mobile situate în acesta și bunurile mobile aflate în folosința sa, pârâta reclamantă reconvențional G. I., născ. T. fiind obligată să-i achite sultă, în cuantum de 48 451 lei, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Admiterea în parte a cererii reconvenționale s-a dispus sub aspectul includerii în masa bunurilor comune și a partajului și a boxei situate în orașul Sighetu Marmației, .. 9 (A3/16), . cotei de 1/6 din părțile comune indivize și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624mp,situat la aceeași adresă, bunuri ce nu au fost cuprinse în acțiunea introductivă.
Asupra modalității de partajare, prin atribuirea către pârâtul G. A., a apartamentului nr. 11 și boxei, împreună cu cota aferentă de 1/6 din părțile comune și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din teren, instanța a dispus prin Sentința Civilă nr. 1765/01.10.2014, motiv pentru care completarea acesteia, prin atribuirea imobilului către reclamanta G. I., actualmente T. ar însemna practic modificarea hotărârii judecătorești, ceea ce este imposibil pe calea completării hotărârii, întemeiată pe disp. art. 281 ind. 2 și 281 ind. 2a din C de pr civ de la 1865.
Uzând de procedura de completare a hotărârii, partea interesată nu poate solicita rejudecarea în fond a pricinii, cererea de completare a unei hotărâri fiind admisibilă doar atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor ori capetelor de cerere, ceea ce nu este cazul în speță.
Având în vedere cele de mai sus, instanța a respins cererea de completare a Sentinței Civile nr. 1765/01.10.2014 pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr.1765/2014 din 1.10.2014 a declarat apel pârâta-reclamantă T. I. (fostă G.) solicitând a se dispune schimbarea în partea a acestei hotărâri, în sensul respingerii acțiunii reclamantului privind constatarea că reclamantul, pârâta-reclamantă și intervenienții T. V. și T. I. au dobândit dreptul de proprietate prin edificare, asupra imobilului casă de locuit P+M compusă din: C!-parter, 3 camere, 2 holuri, o cămară și mansardă, în curs de amenajare, în suprafață utilă de 105 m.p; C2, cu suprafață utilă de 124 m.p. la parter: garaj, baie, cămară, bucătărie, cameră, iar la mansardă 5 camere, baie, urcare în pod, balcon comun peste toate camerele; C3-anexe în regim de construire parter, compus din două părți, garaj în suprafață de 24 m.p. și lemnărie cu suprafața de 24. m.p, precum și împrejmuirea din beton, cu stâlpi metalici și panouri din lemn, situate în ., județul Maramureș, identificate în CF nr._ Leordina, nr. topo 78/b, 78/a/1, 78/a/2, având valoarea totală de 208.538 lei, reclamantul pârât reconvențional G. A. și pârâta reclamantă reconvențional T. I., fostă G. asupra cotei de ½ părți și intervenienții în interes propriu T. V. și T. I., asupra celeilalte cote părți de ½ parte din acestea; respingerea acțiunii reclamantului-pârât-reconvențional G. A. în constatare că sub durata căsătoriei cu pârâta-reclamantă reconvențional T. I., fostă G. au dobândit cu o contribuție de 60% reclamantul și 40% pârâta următoarele: cota de ½ părți din imobilul P+M, apartamentul nr.11, situat în orașul Sighetu Marmației, ..9 (A3/16), . și boxa situată la aceeași adresă, împreună cu cota aferentă de 1/6 din părțile comune; bunuri mobile situate în imobilul din ., județul Maramureș, în valoare totală de 9420 lei. bunuri mobile aflate în posesia reclamantului, în valoare totală de 3480 lei, bunuri mobile aflate în imobilul apartament nr.11, situat în orașul Sighetu Marmației, în valoare de 3100 lei, sistarea stării de codevălmășie, cu privire la bunurile enumerate mai sus, cu excepția apartamentului nr.11 și a bunurilor mobile aflate în imobilul apartament nr.11, situat în Sighetu Marmației, în valoare de 3100 lei.
Solicită a se constata că în perioada căsătoriei reclamantul pârât reconvențional G. A. cu pârâta-reclamantă reconvențional T. I. fostă G., au dobândit prin contribuție egală de ½ parte apartamentul nr.11, situat în Sighetu Marmației, ..9 (A3/16), scara A, etaj II, cu părți comune, precum și bunurile mobile aflate în acesta, a se atribui pârâtei-apelante T. I., fostă G., toate bunurile anterior arătate, cu obligarea de a achita cu titlu de sultă apelantului reclamant G. A., suma de_ lei.
De asemenea apelanta a mai solicitat a se înlătura dispoziția de intabulare în cartea funciară a reclamantului G. A., asupra imobilului apartament, a se dispune întabularea dreptului de proprietate pe seama apelantei-pârâte T. I., în cota de 1/1 asupra apartamentului nr.11, cu obligarea apelantului reclamant la cheltuieli de judecată, la fond și în apel.
În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că instanța a reținut o contribuție pentru reclamant la dobândirea bunurilor comune, mai mare decât a pârâtei motivat de faptul că în cea mai mare parte a timpului, reclamantul a fost angajat în muncă, iar în perioada 2005-2010, a lucrat în străinătate, realizând venituri medii în cuantum de 1200-1300 lei, dar această apreciere a instanței nu este susținută de ansamblul probelor administrate.
Apelanta a susținut că până în anul 2000, reclamantul n-a fost încadrat cu contract de muncă, desfășurând sporadic diferite munci prin țară, așa cum recunoaște la interogator. Datorită insuficienței veniturilor necesare întreținerii copiilor și familiei în general, în anul 2002 pârâta a plecat la muncă în străinătate, unde se află și la ora actuală. În anul 2004, la muncă în străinătate a venit și reclamantul, o perioadă fiind întreținut de pârâtă, el fiind angajat numai din anul 2005. În luna octombrie 2008, până în luna octombrie 2009, reclamantul s-a aflat în țară, fiind bolnav, perioadă în care nu a realizat venituri. În această perioadă, susținerea materială a familiei s-a făcut aproape în exclusivitate de pârâtă. Încă din anul 2008 între părți s-au ivit neînțelegeri datorate comportamentului, materializat în relații cu alte femei, de unde și boala pe care a contactat-o, el nemaicontribuind la menajul comun.
Apelanta a susținut că veniturile sale s-au ridicat lunar la suma de 1400-1500 euro, desfășurând activități de curățenie și menaj, la diferite familii, fără a fi încheiate contracte de muncă, ținându-se seama de specificul muncii desfășurate. În toată perioada căsătoriei, reclamantul nu s-a ocupat de copii, pârâta-apelantă fiind cea care s-a preocupat de aceștia, ajutată fiind de părinții ei. Ținându-se seama de toată perioada de căsătorie, de munca desfășurată de pârâta-apelantă în gospodărie, în întreținerea, creșterea și educarea copiilor, de ansamblul probelor administrate, apreciază că reținerea unui procent de 60% pentru reclamant la dobândirea bunurilor comune, este neîntemeiat, apreciind o contribuție a părților egală, de câtre ½ parte.
Apelanta a mai susținut că, construcțiile noi din localitatea Leordina, nr. 351, au fost ridicate de către intervenienții în interes propriu, fiind demarate aceste lucrări de construire încă din anul 1992, pârâta și soțul, căsătoriți din 16.08.1992, nedispunând de sumele de bani necesare pentru ridicarea construcției. Construcțiile s-au ridicat pe terenul proprietatea acestora, situație juridică în care, prin accesiune, acestea sunt proprietatea acestora. În lipsa unui titlu care să ateste proprietatea reclamantului și pârâtei asupra construcțiilor acestea nu puteau fi supuse partajului.
S-a mai precizat că reclamantul a solicitat prin acțiune doar sistarea stării de codevălmășie asupra construcțiilor din Leordina nr. 351, județul Maramureș, susținând că acestea au fost ridicate împreună cu pârâta, fără a solicita recunoașterea asupra acestor construcții a unui drept de proprietate, în contradictoriu cu proprietarii terenului, a unui drept de folosință privind terenul și înscrierea proprietății în cartea funciară, în contradictoriu cu proprietarii terenului, după care să se procedeze la partajul acestora, iar admiterea în parte a acțiunii și a cererii de intervenție, în sensul constatării dobândirii dreptului de proprietate prin edificare asupra construcțiilor s-a făcut nelegal, avându-se în vedere dispozițiile art.129 alin.6 din Cod procedură civilă 1865.
Apelanta a mai arătat că bunurile mobile situate în ., județul Maramureș, enumerate în hotărâre, în valoare de 9420 lei, nu au fost dobândite de reclamant și pârâtă, reclamantul în condițiile de nerecunoaștere a pârâtei și a intervenienților neprobând dobândirea acestor bunuri în perioada căsătoriei, aceste bunuri s-au aflat și se află în posesia intervenienților.
S-a precizat că părțile au dobândit numai bunurile mobile aflate în apartamentul din Sighetu Marmației, dar cu încălcarea dispozițiilor legale instanța a dispus intabularea în cartea funciară a reclamantului asupra apartamentului, boxei și cotei de folosință din teren, situate în Sighetu Marmației, fără a exista o cerere în acest sens din partea reclamantului.
Apelanta apreciază hotărârea instanței de fond nelegală și în ce privește atribuirea apartamentului din Sighetu Marmației, a boxei și dreptului de folosință asupra terenului pe seama reclamantului, solicitând a i se atribui ei, cu plata de sultă de către reclamant și intabularea dreptului de proprietate pe seama acestuia, motivat de următoarele: pârâta-reclamantă nu dispune de spațiu de locuit, reclamantul locuind cu o altă femei, în concubinaj, la domiciliul acesteia; în apartament locuiește pârâta-reclamantă, împreună cu copiii rezultați din căsătorie, minorul G. D. S., fiind elev la Școala Gimnazială „I. Mihalyi de Apșa”Sighetu Marmației; între reclamant și copiii rezultați din căsătorie există divergențe, ceea ce ar determina imposibilitatea folosirii împreună a apartamentului; impozitul de apartament și toate cheltuielile aferente folosirii acestuia, sunt suportate de pârâtă, reclamantul neachitând cu regularitate nici pensiile stabilite prin sentința de divorț.
De asemenea, sentința civilă nr. 1765/2014 a fost apelată de către intervenienții T. V. și T. I. care au solicitat schimbarea parțială a acesteia, în sensul respingerii acțiunii reclamantului în partea privind constatarea că reclamantul, pârâta și intervenienții T. V. și T. I. au dobândit dreptul de proprietate prin edificare asupra imobilului casă de locuit P+M, precum și împrejmuirea din beton, cu stâlpi metalici și panouri de lemn, situate în ., județul Maramureș, reclamantul pârât reconvențional G. A. și pârâta reclamantă reconvențional T. I., fostă G. asupra cotei de ½ părți și intervenienții în interes propriu T. V. și T. I., asupra celeilalte cote părți de ½ parte din acestea.
Intervenienții apelanți au solicitat admiterea cererii de intervenție așa cum a fost formulată și precizată în sensul a se constata dreptul lor de proprietate asupra imobilelor în natură casă, dependințe și anexe gospodărești situate în satul Leordina nr.351, ., prin accesiune; a se dispune înscrierea construcțiilor în CF nr._ Leordina nr. CF vechi 960 Leordina nr. topografic 78/b, 78/a/1, 78/a/2, ținându-se seama și de expertiza topografică și întabularea dreptului de proprietate al intervenienților cu titlu de construire (în subsidiar cu titlu de accesiune), precum și cu privire la gardurile împrejmuitoare; a se constata proprietatea intervenienților și asupra bunurilor mobile, arătate în acțiune ca aflându-se în construcțiile noi din satul Leordina, nr. 351, . (valoarea 12.250 lei); constatarea dreptului de proprietate al intervenienților în interes propriu și asupra construcțiilor în natură, gard împrejumuitor, la imobilul din satul Leordina nr.351, .; a se dispune înscrierea gardurilor împrejumuitoare în CF nr._ Leordina nr.CF vechi 960 Leordina nr. topografic 78/b, 78/a/1, 78/a/2 și reînscris în CF nr._ cu titlu de drept construire, în subsidiar prin accesiune; obligarea apelantului reclamant G. A. la cheltuieli de judecată, la fond și în apel.
În motivare, apelanții au învederat că construcțiile noi, din localitatea Leordina nr.351 au fost ridicate de către ei, fiind demarate aceste lucrări încă din anul 1992, pârâta și soțul, căsătoriți din 16 august 1992, nedispunând de sumele de bani nedesare pentru ridicarea construcției. Construcțiile s-au ridicat pe terenul proprietatea lor, situație juridică în care, prin accesiune, acestea sunt proprietatea lor. În lipsa unui titlu care să ateste proprietatea reclamantului și pârâtei asupra construcțiilor din Leordina, nr. 351, acestea nu puteau fi supuse partajului.
Și apelanții au arătat că reclamantul a solicitat prin acțiune doar sistarea stării de codevălmășie asupra construcțiilor susținând că acestea au fost ridicate împreună cu pârâta, fără a solicita recunoașterea asupra acestor construcții a unui drept de proprietate, în contradictoriu cu proprietarii terenului, a unui drept de folosință privind terenul și înscrierea proprietății în cartea funciară, în contradictoriu cu proprietarii terenului, după care să se procedeze la partajul acestora. O dobândire a proprietății în sensul dispozițiilor evocate trebuia solicitată de reclamant, ceea ce acesta nu a făcut.
Apelanții au contestat că bunurile mobile aflate în această casă ar fi fost dobândite de reclamant și pârâtă, reclamantul, în condițiile de nerecunoaștere a pârâtei și a intervenienților, neprobând dobândirea lor în perioada căsătoriei, iar aceste bunuri s-au aflat și se află în posesia intervenienților.
S-a precizat că, casa din Leordina s-a făcut de către intervenienți, doar din veniturile obținute de aceștia, sens în care a rezultat din depoziția martorului T. I. (fila 102), faptul că de la acesta intervenienții au cumpărat un vagon de cărămidă mare, tip bolțar, cam 5000 lei, cantitate suficientă pentru construirea unei case. De asemenea, din declarația martorei P. M. (fila 101) rezultă că imobilul casă s-a construit de părinții pârâtei. La fel martorul V. G. arată că cea care a contactat pe martor pentru efectuarea transportului de balastru și piatră a fost intervenienta. Mai mult și martorul A. V. T. (fila 93) arată că lucrarea pentru executarea și montarea geamurilor și ușile termopan și pervazele au fost plătite tot de mama pârâtei, în valoare de 12.000 lei. Instanța fondului fără a motiva într-un vreun mod, înlătura dispozițiile martorilor intervenienților preferând martorii reclamantului.
Apreciază apelanții că instanța în mod greșit le-a respins cererea de a li se constata dreptul de proprietate cu privire la construcții, prin accesiune, fiind dovedită împrejurarea că ei au construit casa, anexele și împrejmuirile, fiind de observat că reclamantul nici nu a chemat în judecată pe proprietarii terenului pe care se afla construcția, pe intervenienți, reclamantul ignorând dreptul acestora cu privire la construcție. Conform extrasului de CF nr._ Leordina, CF vechi 960 Leordina nr. top78/b, 78/a/1, 78/a/2 proprietari ai terenului pe care sunt amplasate construcțiile din Leordina nr. 351, sunt intervenienții T. V. și T. I., situație confirmată prin expertiza ing. S. E. M.. Or, în lipsa unui titlu care să fie confirmat, în raport de proprietarii terenului sau a unor cereri formulate, în raport de aceiași proprietari ai terenului, cererea reclamantului, pentru partajarea construcțiilor noi din Leordina nr. 51 este neîntemeiată.
S-a mai arătat că la ora actuală casa este folosită de intervenienți, un nepot al acestora, tatăl intervenientei, iar până la deces în casă a locuit și mama intervenientei, aceștia nedispunând de o altă casă de locuit. Casa veche, datorită stării de uzură nu mai este folosită pentru a locui în aceasta, ci a fost transformată în grajd pentru animale și depozitat fânul. Faptul investirii de către reclamant și soție a unor sume în noua construcție nu a fost probat, foștii soți au dobândit apartamentul din Sighetu Marmației prin cumpărare, având în întreținere și doi copii, din care fetița a urmat liceul în Sighetu Marmației, locuind în apartamentul cumpărat de părți. Apartamentul din Sighetu Marmației, este folosit de pârâta-reclamantă împreună cu copiii, numitul G. D. S., fiind în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială Dr.I. Mihalyi de Apsa, iar celălalt copil al părților este student.
Intimatul G. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelurilor declarate, precizând că s-a reținut în baza probelor o contribuție personală de 60%, actele prin care a făcut dovada veniturilor realizate atât pentru perioada în care a lucrat în țară, cât și pentru perioada cât a lucrat în Spania fiind edificatoare, apelanta nedepunând nici un act până la data despărțirii (2011) prin care să facă dovada veniturilor realizate. Imobilul situat în . a fost construit sub durata căsătoriei începând cu anul 1992 și banii câștigați i-a investit în acest imobil, aceeași situație regăsindu-se și în privința imobilului de natură apartament situat în municipiul Sighetu Marmației.
Cu privire la bunurile mobile, s-a arătat că acestea u fost evidențiate și identificate cu ocazia deplasării executorului judecătoresc la fața locului, orice comentariu suplimentar fiind inutil, fiind de înlăturat și susținerea potrivit căreia fosta soție nu deține de spațiu de locuit (imobilul din . are 9 camere), iar intimatul locuind cu o altă femeie în concubinaj nu ar mai avea nevoie de locuința din municipiul Sighetu Marmației și că nu achită pensia de întreținere pentru copii. D. fiul lor locuiește în apartament și că alături de el mai locuiesc încă trei persoane, apelanta încasând sume de bani importante cu titlu de chirie începând cu anul 2011.
S-a mai învederat că solicitarea de a se constata dreptul de proprietate al apelanților asupra imobilului situat în ., a anexelor gospodărești, cât și a gardului împrejmuitor este nelegală în condițiile în care s-a reținut de către instanța fondului contribuția personală a sa și a fostei soții la edificarea acestui imobil. Imobilul a fost edificat cu banii pe care i-a câștigat, iar martorii audiați în cauză au cunoscut că a contribuit cu bani trimiși din Spania, apelanții contribuind la construcția imobilului doar prin supravegherea muncitorilor sau achiziționarea de materiale din banii foștilor soți și nicidecum din resursele lor financiare. Actele (chitanțe, facturi) prin care au încercat să facă dovada achiziționării unor bunuri mobile (mobilier și aparatură electrocasnică) privesc bunuri ce au fost cumpărate pentru locuința apelanților din . pentru intimat și fosta soție.
S-a mai susținut că în mod corect instanța fondului a respins cererea de intervenție în interes propriu a actualilor apelanți atâta timp cât a rezultat și a fost constatată starea de coproprietate dintre intimat și fosta soție.
De asemenea, împotriva sentinței civile nr.2253/2014 (de completare a dispozitivului) a declarat apel pârâta-reclamantă T. I., fostă G., solicitând a se dispune admiterea cererii de completare a dispozitivului și admiterea cererilor din acțiunea reconvențională referitoare la atribuirea către apelantă a apartamentului nr.11 situat în Sighetu Marmației, ..9 (A3/16) scara A etaj II cu părțile comune și intabularea dreptului de proprietate asupra acestuia.
În motivare, apelanta a susținut că soluția instanței de respingere a cererii în completare cu motivarea că aceste cereri nu pot admise deoarece au fost admise cererile similare ale reclamantului, excede cerințelor impuse de dispozițiile art. 281 alin2 Cod procedură civilă, soluția corectă, față de motivarea instanței, fiind aceea de admitere a cererii de completare a dispozitivului sentinței civile nr.1756/2014 din 01.10.2014.
Apelanta a precizat că a cerut doar ca instanța să se pronunțe asupra cererilor de completare, motivarea în fond în privința acestor cereri făcând-o în apelul formulat împotriva sentinței civile nr.1765/2014 din 01 octombrie 2014.
Prin încheierea nr.142/A din 02.04.2015 s-a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ .
La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri.
Au fost audiați sub prestare de jurământ martorii U. L., T. M., M. I., P. I., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând apelurile promovate, Tribunalul reține următoarele:
În ce privește natura dreptului părților din proces asupra casei de locuit situate în localitatea Leordina nr. 351 județul Maramureș, în mod corect prima instanță a apreciat că dreptul este unul de proprietate pe cote-părți, determinat printr-o cotă de ½ în favoarea celor doi intervenienți, părinții apelantei și o cotă de ½ în favoarea reclamantului și a pârâtei, fosta sa soție.
Sub acest aspect se reține că reclamantul a solicitat a se dispune sistarea stării de codevălmășie matrimonială inclusiv cu privire la acest supraedificat, amplasat pe terenul proprietatea celor doi intervenienți, ceea ce presupune, independent de formularea altor petite, verificarea judiciară a existenței dreptului de proprietate în patrimoniul celor doi foști soți, care să legitimeze partajarea bunului. A aprecia că o atare verificare nu se poate efectua întrucât, formal, reclamantul nu a solicitat expres în prealabil a se constata dreptul de proprietate asupra construcției (în contextul în care proprietarii terenului au intervenit în proces, invocând drepturi conform prevederilor art. 49 alin. 2 Cod procedură civilă 1865, deci cadrul procesual exista) ar fi, în aprecierea instanței de apel, excesiv, reținându-se că situația de fapt a fost expusă de către reclamant în sensul că edificarea construcției s-a realizat de cei doi foști soți sub durata căsătoriei.
Ipoteza juridică a speței este cea a construcției edificate de soți, împreună (inclusiv cu intervenienții), pe terenul actualmente proprietatea terților, părinții pârâtei. Dreptul de proprietate asupra terenului subzistă în patrimoniul celor doi intervenienți (care l-au dobândit însă doar în anul 2011, de la G. I., după cum a relevat raportul de expertiză în specialitatea topografie-cadastru efectuat în cauză); dreptul de proprietate asupra construcției revine însă în cote egale intervenienților (1/2) respectiv foștilor soți (1/2) deoarece această edificare s-a realizat în comun, cu acordul proprietarilor terenului, astfel cum aceștia s-au succedat de la începerea construcției.
În acest sens, se apreciază că în cauză s-a făcut dovada “din contră”, conform prevederilor art. 492 cod civil 1864, ținând seama în mod evident de specificul relațiilor dintre părți, intimatul fiind fostul soț respectiv fostul ginere al apelanților, timp de aproape 20 de ani.
Edificarea casei de locuit situate la adresa din Leordina nr.351 județul Maramureș s-a realizat prin contribuția celor doi foști soți, precum și a părinților pârâtei, care de altfel s-au și mutat în imobil, având grijă de copiii rezultați din căsătorie, în contextul plecării în străinătate a reclamantului și a pârâtei. Aceste aspecte rezultă din declarațiile martorilor Tirea V., T. I.. Martorul B. V., care a ridicat efectiv casa, a arătat că a fost ajutat de reclamant, pârâtă și intervenienți, cu toții locuind și gospodărindu-se împreună în anul 1996.
Aportul efectiv al celor doi foști soți a fost unul mai redus în muncă (fiind de la un moment dat plecați în străinătate, dar totuși martorul B. V. a relevat că la anumite lucrări au participat și aceștia) și mai substanțial financiar, banii câștigați în Spania fiind trimiși intervenienților pentru finanțarea cel puțin pro parte a lucrărilor efectuate până la data separării în fapt; de altfel, se reține că intervenientul T. V. este pensionar, intervenienta T. I. creștea animale în gospodărie, dar nu s-a dovedit că vreunul dintre aceștia ar fi dispus de mijloacele financiare necesare și suficiente pentru susținerea unui demers material atât de semnificativ și costisitor cum este edificarea imobilului în litigiu. Foștii soți trimiteau bani în țară, iar aceste sume au fost folosite de intervenienți (care coordonau lucrările) atât pentru edificarea casei noi (în stadiul existent la data separării în fapt) cât și pentru dotarea acesteia cu bunurile mobile necesare. Faptul că sumele de bani pentru material sau/și manoperă au fost remise meșterilor de către intervenienți (declarația martorilor T. G., B. A., B. V., M. I., P. I.) sau că actele atestând achiziționarea unor produse au fost întocmite pe numele apelanților, părinții pârâtei, nu probează, prin prisma situației de fapt așa cum a fost conturată de dovezile testimoniale, că supraedificatul în litigiu ar fi fost construit exclusiv din resursele proprii ale intervenienților.
De altfel, chiar martora U. L., propusă de apelanți, a relevat prin depoziția dată la instanța de control judiciar că G. I. “trimitea banii acasă părinților ei, economiile erau bine destinate, pentru terminat casa, camerele”. De asemenea, martora T. M. a relevat că intimatul, când câștiga, îi dădea bani fostei soții să trimită acasă, iar socrii intimatului s-au mutat din P. în Leordina când cei doi soți au plecat în Spania, pentru a avea grijă de copii și de gospodărie. Depoziția acesteia se coroborează cu cea a martorei U. I., astfel că situația locativă este clară, independent de operarea schimbării domiciliului în actele de identitate. A existat astfel o înțelegere între părți în ce privește edificarea casei de locuit în locația anterior amintită.
Ținând seama de aportul fiecărei familii la ridicarea și utilarea locuinței, de stadiul de finisare existent la data separării în fapt a celor doi foști soți, cota de contribuție generică de 1/2 a fiecărei familii la edificarea imobilului, reflectată procentual prin raportare la dreptul de proprietate asupra acestuia a fost în mod corect determinată de prima instanță. Aceeași este și situația gardurilor împrejmuitoare, obiect al completării cererii de intervenție.
Pe cale de consecință, sub acest aspect apelurile promovate nu sunt fondate.
Se mai reține că părțile s-au căsătorit în data de 16.08.1992 și după aceea au demarat lucrările de edificare a unei case noi la adresa din localitatea Leordina nr.351, județul Maramureș, pentru terenul (actualmente) proprietatea apelanților-intervenienți, T. I. și T. V., înscris în CF nr._ Leordina nr. topo 78/b; 78/a/1 (fila 53 vol I), fiind efectuată în anul 2007 o extindere a casei, iar ulterior în 2011, mansardarea acesteia. La data efectuării expertizei în construcții extinderea și mansardarea erau în curs de execuție.
În fapt, părțile s-au separat în anul 2011, ulterior incidentului petrecut în Spania și care a generat formularea unei plângeri penale de către pârâtă, aspect ce rezultă din chiar declarația dată de mama apelantei în dosarul de divorț “din luna mai 2011 părțile nu mai locuiesc întrucât pârâtul i-a pus într-o pastilă otravă, lucru descoperit de reclamantă”.
Ansamblul probațiunii administrate în cauză, interpretat coroborat, a confirmat că la dobândirea și conservarea bunurilor comune cota de contribuție a foștilor soți a fost egală, iar nu de 60% pentru reclamant și 40% pentru pârâtă, astfel cum a reținut prima instanță.
Este adevărat că reclamantul a muncit mai mulți ani în București și Reghin, după cum relevă depoziția martorilor P. I., T. I., coroborate cu fotocopia carnetului de muncă depusă la filele 193-197 vol.I dosar și cu răspunsul reclamantului la interogatoriul administrat.
Ulterior reclamantul a muncit în Spania, obținând aproximativ 2-3000 Euro lunar (depoziția martorilor T. I., P. I., Șofronici A. I., chiar și T. M.), o perioadă îndelungată, începând din anii 2004-2005 până prin 2010 (fila 58 vol.I, filele 61,63, 65-86 Vol.I dosar). Actele depuse la dosar relevă însă venituri fiscalizate mai reduse, de exemplu 4108,84 E pentru anul 2008 (fila 165 Vol.II dosar).
Apelanta G., actualmente T. I. s-a deplasat la rândul său în Spania unde a muncit. Chiar reclamantul a arătat prin răspunsurile la întrebările nr.13 și 14 din interogatoriu că fosta sa soție câștiga lunar 600 euro, cheltuielile lor comune de întreținere în Spania cifrându-se la aceeași sumă, copiii fiind îngrijiți în țară de fosta soacră.
Martora U. L., audiată în apel, a confirmat însă că și apelanta câștiga în Spania aproximativ 2000 E lunar (fără a fi inițial angajată cu forme legale), sumă din care trimitea acasă părinților, pentru școala copiilor,”pentru terminat casa”. Martora T. M. a arătat că apelanta câștiga 10 Euro pe oră și lucra 8-9 ore pe zi. Veniturile obținute de apelanta T. (fostă G.) I. erau afectate întreținerii celor doi copii, susținerii lucrărilor desfășurate la casa de locuit din Leordina, achiziționării dotărilor necesare, astfel încât Tribunalul apreciază că finalmente, cu luarea în considerare a perioadelor în care, ocazional reclamantul nu a lucrat, foștii soți au avut o contribuție egală la dobândirea și conservarea bunurilor comune.
În ce privește bunurile mobile care se găsesc în casa din localitatea Leordina nr.351 județul Maramureș, obiect la procesului, Tribunalul apreciază că se impune a se avea în vedere cotele de contribuție ale fiecărei familii, reținute pentru imobil, din considerente de echitate, dar și pentru următoarele argumente:
În imobilul respectiv cei doi intervenienți locuiesc efectiv, dar împreună cu copiii părților, astfel încât bunurile mobile relevate în cuprinsul dispozitivului prezentei decizii (în valoare de 4710 lei, aferentă cotei de 1/2) se află în posesia și folosința acestora, ceea ce ar genera o prezumție simplă de proprietate. Probațiunea testimonială a relevat însă contribuția semnificativă a soților la edificarea și implicit dotarea casei de locuit în care, alături de bunici, au stat și copiii părților. Casa a fost ridicată și pentru cei doi foști soți, ca locuință a familiei, fiind firesc așadar ca și dotarea ei cu cele necesare să se realizeze împreună de beneficiarii proprietari ai imobilului. Martora U. L. a relatat de altfel că apelanta trimitea banii acasă părinților ei pentru terminat casa, camerele. Bunurile sunt în principal mobilier și electrocasnice.
După cum a reținut și prima instanță, chitanțele depuse de către intervenienți la dosar fie privesc alte bunuri ce nu au fost solicitate prin acțiune (aspirator R190, foen, cuptor electric și hotă Albatros), fie au fost cumpărate pentru imobilul lor din P., în factura fiscală fiind menționat locul livrării – localitatea P. nr. 561 (ex. Frigider Indesit, f. 174 vol I, cuptor fila 265, vol I, Albatros Saturn ff Mo5 BC nr._/05.08.2011).
Bunurile mobile dobândite de părți au fost inventariate de către executorul judecătoresc, prin procesul verbal de la fila 209, vol II dosar. Intervenienții au permis reclamantului să ridice de la adresa din Leordina nr. 351 județul Maramureș bunuri considerate a fi proprietatea exclusivă a soților, însă celelalte bunuri mobile, destinate uzului și utilității casei de locuit aparțin, în aprecierea Tribunalului, în coproprietate foștilor soți cu părinții pârâtei, în aceeași măsură ca imobilul, sens în care trebuie supuse partajului doar în limita valorică a acestei cote de 1/2.
De altfel, se remarcă împrejurarea că deși intervenienții au invocat prin motivele de apel dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în valoare de_ lei, care se găsesc în casa din Leordina nr.351, județul Maramureș, prima instanță a avut în vedere la pronunțarea hotărârii doar bunuri în valoare de 9420 lei, iar motivele de apel nu cuprind critici concrete în ce privește diferența de valoare invocată.
În ce privește modalitatea de atribuire a bunurilor supuse partajului, cu referire directă la apartamentul nr.11 situat în Sighetu Marmației, . nr.9, scara 1, etaj 2, precum și a bunurilor mobile care se găsesc în acesta, hotărârea primei instanțe urmează a fi păstrată.
Dintre criteriile de atribuire reglementate exhaustiv, dar nelimitativ prin dispozițiile art.673 indice 9 Cod procedură civilă 1865, Tribunalul îl va reține pe cel vizând domiciliul părților, în interpretarea de locuință, spațiu necesar satisfacerii nevoilor de locuit ale persoanei, dar și faptul că locuința din Leordina nr.351 județul Maramureș a fost atribuită în măsura cotei de proprietate deținute, pârâtei.
Astfel, se reține că reclamantul nu dispune de o altă locuință, s-a stabilit în țară, în timp ce pârâta muncește în continuare în Spania, are condiții locative optime în Leordina nr.351, iar relația pretins conflictuală a tatălui cu copiii rezultați din căsătorie nu a fost dovedită. Apelanta a mai invocat fără însă a proba, suportarea cheltuielilor aferente apartamentului și impozitul, aspecte care țin însă eventual de sfera dreptului de creanță, iar nu a modalității efective de atribuire.
Pe cale de consecință, consecutiv sistării comunității matrimoniale, se va dispune partajarea masei de bunuri comunitare, în sensul că se va atribui reclamantului-pârât reconvențional G. A., în deplină proprietate, imobilul apartament nr.11, situat în Sighetu Marmației și boxa situată la aceeași adresă, împreună cu cota de 1/6 din părțile comune indivize și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren în suprafață totală de 624 mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. topo 1336/1/a/6, în valoare de_ lei, bunurile mobile situate în acest apartament, în valoare de 3100 lei și bunurile mobile aflate în folosința sa, în valoare de 3480 lei.
De asemenea, se va atribui pârâtei-reclamante reconvențional cota de 1/2 părți din imobilul P+M, precum și din împrejmuire, situate în ., județul Maramureș, în valoare de_ lei, precum și cota de 1/2 părți din bunurile mobile aflate în acest imobil, corespondentul valoric al cotei fiind de 4710 lei.
Cumulând valoarea de_ lei pentru apartament cu suma de_ lei, (cotă casă), cu suma de 4710 lei (cota soților din bunurile mobile aflate în casă), cu suma de 3480 lei, reprezentând bunuri mobile preluate de reclamant și cu suma de 3100 lei, contravaloarea bunurilor mobile aflate în apartamentul din Sighetu Marmației, rezultă o valoare totală de_ lei, din care fiecare fost soț este legitimat să primească bunuri în valoare de_,5 lei. Întrucât bunurile atribuite pârâtei au o valoare de_ lei, rezultă că aceasta trebuie să achite reclamantului o sultă de_,5 lei.
În ce privește intabularea dreptului de proprietate, se constată că nici prin cererea inițială, nici prin cea completată și nici prin scriptele depuse la filele 195 respectiv 306 Vol.II din dosarul primei instanțe reclamantul G. A. nu a solicitat intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, astfel încât dispoziția primei instanțe în sensul intabulării dreptului de proprietate al reclamantului în CF_ Sighetu Marmației, nr. topo 1336/1/1/6 reprezintă plus petita, fiind încălcate prevederile art.129 alin.6 Cod procedură civilă 1865, urmând a fi pe cale de consecință înlăturată.
În schimb, intabularea dreptului de proprietate asupra casei de locuit exclusiv în favoarea celor doi intervenienți nu se poate dispune, în contextul în care aceștia sunt urmare a partajului doar coproprietari asupra imobilului împreună cu fiica lor, pârâtă în cauză, înscrierile nefiind nici succesive.
În mod corect s-a procedat la compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți la prima instanță de fond, în aplicarea dispozițiilor art.274, 276 Cod procedură civilă 1865, întrucât pretențiile fiecărei părți au fost doar în parte încuviințate.
Pe cale de consecință, sentința apelată urmează a fi schimbată în parte, potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Apelul declarat împotriva sentinței civile nr.2253/2014 din 26.11.2014 urmează a fi respins, în mod corect prima instanță apreciind neîntrunite cerințele prevăzute de art.281 indice 2 Cod procedură civilă 1865. Completarea hotărârii se poate solicita, în litera textului anterior evocat, doar atunci când instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, iar nu atunci când a soluționat respectiva pretenție într-o altă modalitate decât cea solicitată de partea interesată (admițând, în speță pretenția formulată de reclamant).
În ce privește cheltuielile de judecată în apel, se rețin următoarele:
Apelanta T. I. (fostă G.) a efectuat cheltuieli de judecată în apel dovedite, de 2403 lei taxă judiciară de timbru (fila 35, fila 72) și 5 lei timbru judiciar.
Intervenienții au efectuat cheltuieli de judecată dovedite, de 2190 lei taxă judiciară de timbru (fila 74) și 5 lei timbru judiciar.
Cheltuielile constând în onorariu avocat nu au fost dovedite prin depunerea la dosar a chitanțelor aferente.
Din cuantumul acestor cheltuieli avansate de apelanta G. I. poate fi pusă în sarcina intimatului doar suma de 551 lei compusă din 338 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar, suma de 203 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar, 4 lei taxă judiciară de timbru pentru petitele de contestare a cotei de contribuție și a cotei majoritare din bunurile mobile și apartament, precum și de intabulare în cartea funciară. Taxa judiciară de timbru de 1848 lei, calculată conform încheierii de ședință din data de 21.01.2015 pentru contestarea cotei de ½ din imobilul casă de locuit situat în Leordina nr.351 județul Maramureș va rămâne în sarcina apelantei, care a căzut în pretenții sub acest aspect.
Pentru aceleași motive nu va fi acordată nici apelanților T. suma de 1848 lei, urmând a se reține doar suma de 338 lei taxă judiciară de timbru pentru contestarea cotei din bunurile mobile, 4 lei taxă judiciară de timbru pentru petitul de intabulare și 3 lei timbru judiciar.
Intimatul G. A. a efectuat cheltuieli de 2000 lei onorariu avocat (fila 69) și în raport de soluția de admitere doar în parte a apelului, ar fi legitimat să recupereze de la apelanți o parte din aceste cheltuieli (câte 500 lei de la pârâtă respectiv de la intervenienți).
În temeiul prevederilor art. 298 raportate la art. 276 Cod procedură civilă 1865 se va proceda la compensarea parțială a acestor cheltuieli de judecată, iar intimatul G. A. va fi obligat să achite apelantei T. I. (fostă G.) suma de 51 lei, cheltuieli de judecată și apelanții T. V. și T. I. vor fi obligați să achite intimatului G. A. suma de 155 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de apelanta G. I., actualmente T., domiciliată în Sighetu Marmației, cartier 1 Mai ., județul Maramureș, cu domiciliul ales în Sighetu Marmației, ..1, județul Maramureș (Cabinet avocat A. T.), precum și apelul declarat de apelanții T. V. și T. I., ambii domiciliați în Leordina nr.351, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 1765/2014 din 1.10.2014, pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Constată că sub durata căsătoriei reclamantul pârât reconvențional G. A. a dobândit împreună cu pârâta-reclamantă reconvențional G. I., născută T., cu o contribuție egală de 50% fiecare, următoarele bunuri:
-imobile
-cota de ½ parte din imobilul P+M, compus din C1-parter-3 camere, 2 holuri, o cămară și o mansardă, în curs de amenajare, în suprafață utilă de 105 mp; C2, cu suprafața utilă de 124 mp, la parter: garaj, baie, cămară, bucătărie, cameră, iar la mansardă: 5 camere, baie, urcare pod și balcon comun peste toate camerele: C3 anexe în regim de construire parter, compus din două părți, garaj în suprafață de 24 mp și lemnărie cu suprafața de 24 mp precum și împrejumuire, situată în ., județul Maramureș, identificat în CF_ Leordina, pe nr. topo 78/b, 78/a/1, 78/a/2, în valoare de 104.269 lei;
-apartamentul nr.11 situat în Sighetu Marmației, ..9 (A 3/16), ., compus din 3 camere și dependințe, cu suprafața construită de 49 mp, identificat în CF_ –C1-U5 Sighetu Marmației, nr. topo 1336/1/a/6/11 și boxa, situată la aceeași adresă, identificată în CF_-C1-U6 Sighetu Marmației, nr. topo 1336/1/a/6/11/boxa, împreună cu cota aferentă de 1/6 din părțile comune: scările, casa scărilor, uscătorie, conductele de branșament, electricitate, canal, apă, acoperiș, terasă și trotuar și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren, în suprafață totală de 624 mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. topo 1336/1/a/6, în valoare de_ lei
-mobile:
- cota de ½ din bunurile mobile situate în imobilul din ., județul Maramureș, în valoare de 4710 lei astfel:
-în camera 1 –garnitură de cameră formată din 4 corpuri și masă cu 4 scaune, pal cu furnir, în valoare de 1500 lei;
-canapea în valoare de 400 lei
- masă de sticlă mică, în valoare de 200 lei
-în camera 2 – 3 corpuri de mobilă sufragerie și masă cu 4 scaune, pal cu furnir, în valoare de 1200 lei
-în camera 3- canapea în valoare de 300 lei;
- calculator cu monitor marca Ultra în valoare de 500 lei;
- televizor diagonala 40 cm, în valoare de 200 lei;
- dulap haine în valoare de 250 lei;
-camera 4 – canapea în valoare de 400 lei
- masă cu 3 scaune în valoare de 300 lei;
- dulap în valoare de 200 lei;
- TV color Platinium diagonala 40 cm în valoare de 200 lei; - covor în valoare de 100 lei;
- în hol- 2 fotolii în valoare de 300 lei;
- corp de mobilă cu oglinzi în valoare de 350 lei;
- 4 scaune în valoare de 320 lei;
- în bucătărie- frigider cu congelator în valoare de 600 lei;
-mobilă bucătărie în valoare de 500 lei;
- 3 corpuri mobilă bucătărie în valoare de 1100 lei;
- în magazie- betonieră în valoare de 400 lei
- roabă în valoare de 100 lei
- cota de 1/1 din bunurile mobile aflate în posesia reclamantului, în valoare de 3480 lei;
- compresor în valoare de 300 lei;
- pistol de vopsit în valoare de 200 lei;
- polizor în valoare de 100 lei;
- pistol cuie în valoare de 100 lei;
-generator curent în valoare de 400 lei;
- 2 flexuri mici și unul mare, în valoare de 300 lei;
- 2 mașini de șlefuit în valoare de 200 lei;
- pistol de lipit marca Bosch în valoare de 100 lei;
- 2 bormașini una la curent și alta pe baterie, în valoare de 200 lei;
- o drujbă în valoare de 200 lei;
- mașina de cusut în valoare de 100 lei
- 2 clești în valoare de 50 lei;
- foarfecă tablă în valoare de 40 lei;
- boloboc cu laser în valoare de 50 lei și două boloboace în valoare de 30 lei;
- polizor electric în valoare de 70 lei;
- 11 bucăți lopeți în valoare de 100 lei;
- 5 bucăți lanțuri de drujbă tip stihl în valoare de 200 lei;
- 5 pile rotunde și late în valoare de 40 lei;
- 2 roabe în valoare de 100 lei;
- 2 cuptoare cu microunde în valoare de 300 lei;
- robot de bucătărie în valoare de 200 lei;
- 8 găleți în valoare de 100 lei;
- cota de 1/1 din bunurile mobile aflate în apartamentul nr.11, situat în orașul Sighetu Marmației, ..9 ., bunuri în valoare de 3100 lei;
- mobilă tineret în valoare de 800 lei;
- 2 paturi, masă și dulap în valoare de 600 lei;
- mobilă bucătărie în valoare de 800 lei;
- frigider Arktic K 245 în valoare de 500 lei;
- plită ceramică electrică cu 4 ochiuri, în valoare de 400 lei.
Sistează starea de codevălmășie cu privire la bunurile dobândite sub durata căsătoriei, astfel:
Atribuie reclamantului-pârât reconvențional G. A., în deplină proprietate, imobilul apartament nr.11, situat în Sighetu Marmației, ..9 (A 3/16) . situată la aceeași adresă, împreună cu cota de 1/6 din părțile comune indivize și dreptul de folosință asupra cotei de 43/624 părți din imobilul teren în suprafață totală de 624 mp, identificat în CF_ Sighetu Marmației nr. topo 1336/1/a/6, în valoare de_ lei; bunurile mobile situate în acest apartament, anterior enumerate, în valoare de 3100 lei și bunurile mobile aflate în folosința sa, anterior enumerate, în valoare de 3480 lei.
Valoarea totală a bunurilor atribuite reclamantului-pârât este de_ lei.
Atribuie pârâtei-reclamante reconvențional cota de 1/2 părți din imobilul P+M anterior identificat, precum și din împrejmuire, situate în ., județul Maramureș, în valoare de_ lei, precum și cota de 1/2 părți din bunurile mobile aflate în acest imobil, anterior enumerate, în valoare de 4710 lei.
Totalul valoric pentru pârâta-reclamantă este de_ lei.
Obligă pe pârâta-reclamantă G. I. (actualmente T.) să achite reclamantului-pârât G. A. sultă în cuantum de_,5 lei, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Înlătură dispoziția de intabulare în cartea funciară a reclamantului G. A. asupra apartamentului nr.11, situat în Sighetu Marmației, ..9 (A3/16), ., cu boxa aferentă, cota de 1/6 din părțile comune și dreptul de folosință.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge apelul declarat de apelanta T. I., fostă G., împotriva sentinței civile nr.2253/2014 din 26.11.2014, pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ .
Compensează parțial cheltuielile de judecată efectuate de părți în apel și obligă pe intimatul G. A. să achite apelantei T. I. (fostă G.) suma de 51 lei, cheltuieli de judecată.
Obligă pe apelanții T. V. și T. I. să achite intimatului G. A. suma de 155 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 iunie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
G. B. S.-T. A.-A. R. M.
Red./S.T.A./07.09.2015
Tehnred./11.09.2015/6ex.
Red./Judecător fond:M. D. M.
| ← Sechestru judiciar. Decizia nr. 331/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 144/2015.... → |
|---|
