Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 209/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 209/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 3270/307/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 209/A
Ședința publică din data de 7 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. - T. A. A.
Judecător: P. G. – Vicepreședinte Tribunalul Maramureș
Grefier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra apelului declarat de petentul H. Viorel, CNP_, domiciliat în . L. V., nr. 192, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 50 din 14.01.2015, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr. 7/1996)
Se constată că la data de 05.05.2015, prin serviciul registratură al instanței apelantul H. V. a depus concluzii scrise.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc la data de 23 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 396 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 7 mai 2015, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 50 din 14.01.2015, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ s-a respins plângerea formulată de petentul H. V. împotriva încheierii nr. 5021/11.08.2014 dată de Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sighetu Marmației.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin plângerea înregistrată sub dosar nr._ /02.12.2014, petentul H. Viorel a solicitat instanței anularea încheierii nr. 5021/11.08.2014 dată de Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sighetu Marmației, prin care i-a fost respinsă cererea de intabulare a suprafeței de 2.049 mp teren dobândit prin sentința civilă nr. 2985/2011 a Judecătoriei Sighetu Marmației și obligarea Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sighetu Marmației la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 3.872 mp situat în localitatea Desești, aferent nr. topo. 2026/1.
În motivarea plângerii se arată că cererea de înscriere în CF a dreptului de proprietate a fost respinsă cu motivația că nu sunt respectate dispozițiile art. 893 Noul Cod Civil, în sensul că înscrierea se poate efectua numai împotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, este înscris ca titular al dreptului.
Astfel, Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sighetu Marmației, după depunerea cererii de intabulare a solicitat petentului să depună o încheiere dată de instanță, care să vizeze toți proprietarii din cartea funciară. Petentul a comunicat faptul că obiectul dosarului în care a obținut sentința menționată a fost hotărâre care să țină loc de act autentic și nu uzucapiune, neimpunându-se citarea proprietarilor tabulari.
Împotriva încheierii de respingere a intabulării petentul a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă cu aceeași motivație. Cele două încheieri de respingere sunt netemeinice și nelegale deoarece din sentința menționată rezultă că promitentul vânzător P. P. a folosit, sub titlu de proprietar terenul, peste 30 de ani, dobândind astfel (în opinia petentului) proprietatea prin uzucapiune de lungă durată.
În speță nu sunt aplicabile dispozițiile noului cod civil deoarece potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil „înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte și fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte”. În speță erau aplicabile dispozițiile art. 2 din Legea nr. 7/1996 potrivit cărora „dacă mai multe persoane și-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urmă îndreptățit va putea cere înscrierea dobândirilor succesive, odată cu aceea a dreptului său, dovedind prin înscrisuri originale întreg șirul actelor juridice pe care se întemeiază înscrierile”.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 28 alin. 2 și art. 4, 29, 31 alin. 1-4 din Legea nr. 7/1996, art. 20 alin. 1 din Regulamentul nr. 700/07.07.2014, anexă la Ordinul ANCPI nr. 700/2014, noul Cod de procedură civilă.
Analizând actele de la dosar, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 2985/2011 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 3892/2009, rămasă definitivă prin nerecurare, a fost admisă acțiunea civilă formulată de petentul-reclamant împotriva pârâtului P. P. dispunându-se validarea a două contracte de vânzare cumpărare încheiate între cei doi la data de 25.09.2003 și intabularea în CF a imobilelor ce fac obiectul lor.
Prin cererea înregistrată la data de 17.04.2014 la Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sighetu Marmației, petentul a solicitat înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului cuprins în CF 89 Desești, nr. topo. 2026, în baza deciziei civile nr. 430/R/15.04.2009 și a sentinței civile nr. 2985/21.11. 2011.
Prin încheierea nr. 5021, Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sighetu Marmației a respins cererea petentului.
În motivarea încheierii se arată că prin sentința civilă nr. 2985/2011 s-a dispus validarea a două contracte dintre care unul cu clauză de întreținere, încheiate la data de 25.09.2003 între P. P. și petent.
Din analiza cărții funciare în care este întabulat terenul obiect al acestor contracte s-a constatat că promitentul vânzător nu este proprietar al terenul, în cartea funciară fiind înscriși ca proprietari Iuan P., P. Ț., Iuan Țânțaș și I. Ș. H. lui I., în cotă parte. Astfel sunt încălcate dispozițiile art. 893 Cod civil.
Împotriva acestei încheieri petentul a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea de reexaminare nr._ emisă la data de 10.11.2014 de O. de C. și Publicitate Imobiliară Maramureș, cu aceeași motivare.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, petentul a formulat plângere, în condițiile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996.
Analizând plângerea petentului prin prisma motivelor invocate, instanța a reținut că sentința civilă nr. 2985/2011 a fost pronunțată doar în contradictoriu cu pârâtul P. P., ori din analiza colilor de carte funciară în care este intabulat terenul obiect al sentinței rezultă că promitentul vânzător nu este proprietarul terenului, în cartea funciară fiind înscriși ca proprietari Iuan P., Petru Ț., Iuan Ț. și I. Ș. H. lui I., în cotă parte.
Hotărârea de intabulare trebuie să fie opozabilă tuturor proprietarilor tabulari (fie ea hotărâre de uzucapiune sau alt tip de hotărâre care are drept consecință transferul dreptului de proprietate).
Petentul susține că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 893 Cod civil potrivit cărora înscrierea unui drept real se poate efectua numai împotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută, deoarece sentința a fost pronunțată sub imperiul vechiului Cod civil.
Instanța a constatat că art. 77 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil, invocat de petent în sprijinul acestei susțineri, se referă la înscrierile realizate în baza vechiului cod care pot produce doar efectele prevăzute de legea sub imperiul căreia s-a realizat înscrierea.
Or, în speță, înscrierea s-a solicitat sub imperiul noului cod civil, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 893 Cod civil.
Nu are relevanță faptul că sentința ce stă la baza înscrierii a fost pronunțată sub imperiul vechiului Cod civil, ci legea (Codul civil) aplicabilă în momentul solicitării înscrierii.
Pe de altă parte, chiar și anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, una dintre condițiile de admisibilitate ale acțiunii în prestație tabulară (în speță hotărâre care să ține de loc de act autentic, aceeași acțiune ca și conținut) era ca promitentul vânzător să fie proprietar exclusiv al bunului, această acțiune fiind reglementată de dispozițiile art. 22 și 23 din Decretul-Lege nr. 115/1938.
Afirmația petentului cum că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 23 din Legea nr. 7/1996 privind înscrierile succesive ale dreptului de proprietate, inițial pe seama promitentului vânzător și apoi pe numele său, nu poate fi acceptată deoarece, pe de o parte petentul, în momentul depunerii cererii de înscriere, nu a formulat o astfel de solicitare și, pe de altă parte, chiar dacă ar fi formulat-o nu era admisibilă deoarece promitentul vânzător nu putea fi intabulat în baza sentinței nr. 2985/2011 a Judecătoriei Sighetu Marmației, deoarece nu era proprietar exclusiv asupra terenului, și nici în baza deciziei invocate prin care s-a realizat doar un partaj de folosință, fără a se dispune intabularea în cartea funciară în urma partajului.
Față de considerentele de mai sus, instanța a apreciat plângerea petentului ca fiind neîntemeiată și a respins-o.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul H. V., solicitând a se dispune admiterea căii de atac și anularea încheierii nr. 5021/2014 a Biroului de C. și Publicitate Imobiliară Sighet.
În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că în mod eronat instanța de fond a considerat că, la momentul formulării cererii de înscriere în cartea funciară promitentul - vânzător nu putea fi intabulat în baza sentinței civile nr. 2895/2011 deoarece nu era proprietar exclusiv asupra terenului. La baza cererii de intabulare stă o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al petentului și s-a constatat dreptul de proprietate prin uzucapiune al autorului său.
Apelantul a susținut că respingerea cererii de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară, dobândit în baza unei hotărâri judecătorești, echivalează cu un refuz de punere în executare a hotărârii, or în baza rolului activ, în dosarul nr._ instanța a examinat cauza sub toate aspectele, inclusiv asupra existenței sau inexistenței dreptului de proprietate al autorului P. P., astfel încât sentința civilă nr. 2895/2011 îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 7/1996 pentru ca cererea de înscriere în cartea funciară să fie admisă.
O. de C. și Publicitate Imobiliară Maramureș a depus întâmpinare prin care a arătat că nu a fost citat în calitate de parte la instanța de fond și nici nu are calitate procesuală pasivă, raportat la dispozițiile art. 36 Cod procedură civilă coroborate cu art. 32, 31 din Legea nr. 7/1996. Pe fond, a solicitat respingerea apelului.
Apelantul a depus concluzii scrise.
Analizând sentința apelată, Tribunalul o apreciază legală și temeinică, urmând a o păstra, pentru considerentele ce succed:
Apelantul H. V. a solicitat Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară Maramureș - Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Sighetu Marmației intabularea dreptului său de proprietate asupra terenului în suprafață de 3.872 mp, înscris în CF nr. 89 Desești nr. topo (anterior dezmembrării) 2026, prevalându-se de sentința civilă nr. 2985 din 21.11.2011, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, irevocabilă prin nerecurare.
Din cuprinsul acestei sentințe rezultă că toponimia acestui teren este „În B.”; s-a reținut că proba cu martori, care se extinde și asupra acestui teren, a relevat că terenul „În B.”, nr. topo. 2026 CF 89 a fost primit de pârâtul P. P. ca moștenire de la părinții acestuia.
Sentința a fost pronunțată doar în contradictoriu cu promitentul-vânzător P. P., dispunându-se după validarea contractelor, intabularea în cartea funciară asupra imobilelor care fac obiectul acțiunii conform raportului de constatare întocmit în cauză de ing. S. M. (planul de amplasament regăsindu-se la fila 74 dosar OCPI).
În CF nr. 89 Desești proprietari tabulari sunt I. Ș. H. lui I. n. P., P. Țînțaș lui G., I. Țînțaș lui G..
Conform prevederilor art. 893 Cod civil, în concretizarea principiului relativității, specific publicității imobiliare, înscrierea unui drept real se poate efectua numai împotriva aceluia care, la data înregistrării cererii, este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea trebuie făcută. Or dintre coproprietarii tabulari, hotărârea de care s-a prevalat petentul o menționează în considerente doar pe P. I., bunica ori străbunica reclamantului, iar P. P., cel în contradictoriu cu care petentul H. V. și-a susținut acțiunea nu este nici măcar proprietar tabular.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 894 Cod civil, în cazul în care un drept supus înscrierii în cartea funciară a făcut obiectul unor cesiuni succesive fără ca înscrierile să fi fost efectuate, cel din urmă îndreptățit nu va putea cere înscrierea dreptului în folosul său decât dacă solicită, odată cu înscrierea acestuia, și înscrierea dobândirilor succesive anterioare pe care le va dovedi cu înscrisuri originale sau copii legalizate, după caz.
Sentința civilă de care se prevalează petentul, prin care se validează contractele, a fost pronunțată ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor Codului civil nou, dar soluția legislativă era similară și sub imperiul Legii nr. 7/1996 (art. 23).
În condițiile art. 885 alin. 4 Cod civil, hotărârea judecătorească definitivă va înlocui acordul de voință sau, după caz, consimțământul titularului pentru radierea dreptului real din cartea funciară (în speță, cel de proprietate); este evident că pentru a putea suplini un atare consimțământ, hotărârea trebuie să fie opozabilă titularului acestui drept, astfel cum este acesta individualizat de cuprinsul cărții funciare.
Respingerea plângerii petentului nu echivalează cu o lipsire de efecte a unei hotărâri judecătorești și nici nu aduce atingere puterii de lucru judecat; este adevărat că s-a dispus intabularea dreptului de proprietate, dar numai în contradictoriu cu P. P., parte în respectivul proces, iar în privința acestuia hotărârea este pe deplin executabilă; problema care a survenit este că acest pârât nu avea reflectat propriul drept în cartea funciară, de care a dispus în favoarea petentului. Nu se pune în discuție calitatea lui P. Petru de proprietar al bunului, contrar susținerilor apelantului, ci calitatea acestuia de proprietar tabular, care în prezent nu este relevată în cuprinsul cărții funciare.
Raportat la aceste considerente, apelul se va respinge conform prevederilor art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul H. V., CNP_, domiciliat în . L. V., județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 50 din 14.01.2015, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată azi, 7 mai 2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte Judecător Grefier
S.-T. A. P. G. B. M.
- în CO, semnează
grefier șef secție
Red. S.T.A.A../02.07.2015
Dact. M.R./3 ex./06.07.2015
..07.2015
Judecător fond: U. L. G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 201/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 196/2015. Tribunalul... → |
|---|
