Partaj judiciar. Decizia nr. 203/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 203/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 6311/182/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 203/A
Ședința publică din data de 7 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. Tămășa A. - A.
Judecător: P. G. – Vicepreședinte Tribunalul Maramureș
Grefier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra apelului declarat de pârâtul M. M., CNP_, cu domiciliul în Baia M., .. 2/10, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 8874 din 16 octombrie 2014, pronunțate de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._, având ca obiect partaj judiciar.
Dezbaterile asupra apelului și susținerile orale au avut loc la data de 23 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 396 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 7 mai 2015, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8874/2014 din 16.10.2014, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată de reclamantul M. L., în contradictoriu cu pârâtul M. M.. S-a dispus sistarea stării de indiviziune dintre părți cu privire la imobilul apartament situat în Baia M., . 2/10, înscris în CF_/10 Baia M. și teren în suprafață de 18 mp în indiviziune și atribuirea imobilului identificat anterior pârâtului M. M.. A fost obligat pârâtul M. M. să plătească reclamantului M. L. suma de 4781,25 euro cu titlu de sultă. S-a respins ca tardiv formulată cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional M. M. în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional M. L.. Pârâtul M. M. a fost obligat să plătească reclamantului M. L. suma de 2437,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar favoarea Statului suma de 2300,18 lei reprezentând taxă judiciară timbru.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ieșirea din indiviziune în ce privește imobilul - apartament - situat în Baia M. .. 2/10, în suprafața construita de 47,13 mp, înscris în CF_ de sub B 19.104 nr. top 622/1, nr. top 650/2, nr. top 623/2, nr. top 624/2, nr. top 625/2, nr. top 627/1 si nr. top 621 si teren în indiviziune din CF colectiv_ Baia M.; atribuirea imobilului mai sus menționat către pârât, cu consecința obligării acestuia la plata unei sulte, reprezentând cota de 3/6 care se cuvine reclamantului; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că reclamantul împreună cu pârâtul M. M., care este fratele său, sunt proprietari asupra imobilul mai sus menționat. În ce privește cota reclamantului, aceasta este de 3/16, dobândită prin moștenire, după defunctul lor tată, conform Certificatului de moștenitor nr. 137/99 dat in dosarul nr. 167/1999 de către BNP D. V.. Partea ce aparține fratelui său, este de 13/16, fiind dobândită: 3/16 prin moștenire după defunctul tată, conform aceluiași certificat de moștenitor, iar diferența de 10/16 a fost dobândită de la mama lor - M. M. - prin contractul de donație imobiliara autentificat sub nr. 589/12.03.2007 de BNP P. B. M.. Potrivit acestui contract, M. M. a donat cota sa din imobilul care face obiectul acțiunii, de 10/16 in favoarea fratelui său, cu notarea în favoarea sa a unui drept de uzufruct viager, urmând ca față de reclamant să dispună prin alte liberalități, de valoare egală.
Reclamantul a solicitat ca imobilul sa fie atribuit pârâtului, in natură, raportat la faptul că este proprietar pe o cotă mai mare, precum și de faptul că deja acesta îl utilizează, cu consecința obligării la plata unei sulte, raportat la cota de 3/16 pe care o deține.
Pârâtul, prin întâmpinare, a arătat că este de acord cu sistarea stării de indiviziune, însă nu este de acord cu valoarea indicată a imobilului ce face obiectul prezentului dosar.
Întrucât imobilul a fost edificat in urma cu peste 20 de ani nu au fost aduse îmbunătățiri, motiv pentru care solicită ca sulta ce urmează să o achite fratelui său să se raporteze la această sumă. Întrucât a fost de acord cu admiterea acțiunii solicită a nu fi obligat la plata cheltuielilor de judecată care vor fi efectuate cu acest proces.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că părțile sunt coproprietari asupra imobilului apartament situat în Baia M., .. 2/10, compus din 2 camere și dependințe + teren în suprafață de 18 mp în indiviziune, înscris în CF_/10 Baia M., reclamantul în cotă de 3/16 parte și pârâtul în cotă de 13/16 parte (f. 10 – 11).
Potrivit art. 669 cod civil încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei (art. 676 Cod civil). În temeiul dispozițiilor art. 676 alin. 2 lit. a) Cod civil și art. 987 Cod procedură civilă s-a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea bunului imobil în deplină proprietate pârâtului care deține o cotă parte mai mare din bunul supus împărțelii și folosește imobilul.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză valoarea de circulație a apartamentului a fost de_ euro. În cuprinsul raportului de expertiză s-a arătat că această sumă de_ euro a inclus și suma de 4700 euro reprezentând îmbunătățiri aduse bunului imobil. Pentru efectuarea raportului de expertiză nu a fost încuviințat un obiectiv prin care să se stabilească dacă la bunul supus partajului s-au efectuat îmbunătățiri, perioada în care au fost efectuate aceste îmbunătățiri, identificarea îmbunătățirilor.
Prin hotărârea ce s-a dat în prezenta cauză nu s-a soluționat pe fond o cerere cu privire la efectuarea lucrărilor de îmbunătățire la apartament, cererea reconvențională pentru motivele arătate în încheierea de ședință din data de 02 octombrie 2014 și a fost respinsă ca tardiv formulată. Pentru motivele arătate, s-a avut în vedere la efectuarea partajului și stabilirea cuantumului sultei suma de_ euro ce reprezintă valoarea actuală de circulație a imobilului.
În temeiul art. 983 alin. 2 Cod procedură civilă pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 4781,25 euro cu titlu de sultă.
În temeiul art. 451, art. 452 și art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, motivat de faptul că acțiunea de partaj profită ambelor părți, pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 2437,50 lei sumă reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expert, onorariu avocat) proporțional cu cota deținută de pârât.
Reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2831 lei. În temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 pârâtul a fost obligat la plata către Stat a sumei de 2300,81 lei (13/16 din taxa de timbru datorată pentru cererea principală).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul M. M., solicitând a se dispune schimbarea în parte, în sensul exonerării sale de obligația de plată a cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că sunt incidente prevederile art. 954 Cod procedură civilă, deoarece apelantul – pârât a fost de acord cu admiterea acțiunii încă din faza de regularizare, prin întâmpinare, pe fond și prin concluziile scrise învederând acest lucru.
Intimatul M. L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
Intimatul a precizat că instanța de judecată a avut în vedere dispozițiile art. 451, art. 452, art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă motivat de faptul că acțiunea de partaj profită ambelor părți. Instanța a dispus obligarea la plata cheltuielilor de judecată, proporțional cu cota de 13/16 deținută de pârâtul – apelant.
Chiar dacă pârâtul – apelant susține că a fost de acord cu acțiunea, aspect pe care l-a relatat și prin întâmpinare, nu se poate reține că nu există o culpă procesuală a acestuia, din moment ce era posibil partajul voluntar în fața notarului sau a mediatorului. Așa cum a arătat prin acțiunea introductivă, intimatul a făcut demersurile de a proceda la un partaj voluntar, invitând pârâtul la un mediator, dar acesta a refuzat sistarea stării de indiviziune prin această metodă. Acest aspect a generat cheltuieli suplimentare din partea intimatului, cum ar fi onorariul de avocat și cel de expert.
Analizând sentința apelată, Tribunalul constată că aceasta este legală și temeinică, urmând a o păstra.
Corespunde realității că prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 16.09.2013 pârâtul apelant M. M. a arătat că este de acord cu sistarea stării de indiviziune, dar nu și cu valoarea indicată a imobilului (35.000 euro – 94.366 lei – fila 13, conform susținerilor reclamantului), pârâtul indicând o valoare de 20.000 euro. Pe cale de consecință, s-a procedat la administrarea probei cu expertiză în specialitatea construcții civile, industriale și agricole, de către expert M. I. T. (reclamantul M. L. achitând onorariul acestuia – 1000lei), expertul indicând o valoare de 25.500 euro, deci superioară celei arătate de pârât. Față de lucrarea de expertiză pârâtul – apelant a formulat și obiecțiuni (fila 111 dosar), a mai depus ulterior o cerere reconvențională, respinsă ca tardiv formulată.
În mod corect prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 451, art. 452 și art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, obligând pârâtul să achite reclamantului suma de 2437,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu cota de 13/16 parte deținută de acesta din imobil.
Exonerarea pârâtului de obligația de plată a cheltuielilor de judecată, în condițiile art. 454 Cod procedură civilă, nu este incidentă decât în ipoteza în care recunoașterea pretențiilor reclamantului este totală, necondiționată, constă într-o achiesare la pretențiile reclamantului care are drept consecință admiterea acțiunii în întregime, fără a mai fi necesară adminstrarea de probe, ceea ce nu s-a verificat în speță.
Raportat la aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă apelul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul M. M., CNP_, domiciliat în Baia M., .. 2/10, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 8874/2014 din 16.10.2014, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată azi, 7.05.2015 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte Judecător Grefier
S. - T. A. P. G. B. M.
Red. S.T.A.A../ 12.05.2015
Dact. B.M./13.05. 2015
Ex. 4, .
Judecător fond: A. R. A.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 228/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Pretenţii. Decizia nr. 201/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
