Fond funciar. Decizia nr. 286/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 286/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 286/2015
4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 286/R
Ședința publică din 01.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. M. B. – Președinte Secția I Civilă
JUDECĂTORI: G. B.
S.-T. A.
GREFIER: M. R.
Pe rol este pronunțarea soluției în recursul civil declarat de reclamanții M. G. și M. M., ambii cu domiciliul în Sighetu Marmației, .. 173, județul Maramureș împotriva sentinței civile nr. 379 din 03.03. 2015, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ / 2013, având ca obiect fond funciar.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 10.09.2015, susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea la data de 17.09.2015, iar apoi în vederea deliberării la data de 24.09.2015, iar apoi la termenul de azi.
Instanța, în urma deliberărilor, a pronunțat decizia civilă de față.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr.379 din 3 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației s-a respins acțiunea formulată de reclamanții M. G. și M. M. în contradictoriu cu pârâta C. locală Vadu Izei pentru aplicarea legii fondului funciar, C. județeană Maramureș pentru aplicarea legii fondului funciar, M. G., A. A., A. I., A. V. M., A. I., P. A. A. și P. M.; s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamanților cu privire la constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/60 din 29 octombrie 2001 emis pe numele lui A. G. și s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamanților.
Reclamanții au fost obligați să-i plătească pârâtului A. I. cheltuieli de judecată în sumă de 1.400 lei.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanții M. G. și M. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții cu domiciliu necunoscut T. Onucz, Ananye M., A. V., A. M., Ananye G., A. G., Ananyie Vaszalie, să se constate că au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune de lungă durată și joncțiunea posesiilor asupra terenului de natură fâneață din Vadu Izei, cu suprafața de 7540 mp, cu înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că terenul a fost primit de către A. T. cu ocazia reformei agrare, anul 1945, acesta a transmis posesia în anul 1945 lui A. G. cu ocazia căsătoriei cu A. M.. Acești autori au transmis posesia reclamanților în anul 1998. S-a invocat în drept art. 1847, 1860 și urm. din c.civ., art.46 din Decretul Lege nr.115/1938.
Ulterior reclamanții au chemat în judecată . înscrise în cartea funciară fiind decedate, fără moștenitori cunoscuți.
Prin sentința civilă nr. 83 din 18 ianuarie 2012, s-a admis acțiunea reclamanților, dar prin decizia civilă nr. 760/R/7.11.2012 a Tribunalului Maramureș, s-a admis recursul, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub dosar nr._ *, iar în ședința publică din 21 mai 2013, completarea de acțiune a reclamanților a fost disjunsă de acțiunea principală, creându-se prezentul dosar nr._ având ca obiect fond funciar.
Prin completarea de acțiune reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlurilor de proprietate: nr._/31 emis la data de 23.09.1997 pe numele lui A. Ș., A. P. și P. A., în calitate de moștenitori ai defunctului A. M., precum și a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 12 mai 1997, nr._/54 emis la data de 5.02.2001 pe numele lui M. G. precum și a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 16.01.2001, nr._/60 emis la data 29.10.2001 pe numele lui A. G., în sensul excluderii din cuprinsul acestora a terenurilor situate la locul numit In Gura Văii Porcului.
Reclamanții au considerat aplicabile dispozițiile art. III lit. a din Legea 169/1997 deoarece persoanele cărora li s-au eliberat titlurile de proprietate atacate nu erau îndreptățite la o reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul situat “In Gura Văii Porcului”, acesta neaparținând autorilor lor, ci dimpotrivă, autorilor reclamanților, respectiv bunicului reclamantei, A. T.. Au învederat că la locul numit In Gura Văii Porcului se afla mai multe terenuri care privesc alt amplasament și nu privesc terenul din prezenta cauză. Reclamanții au susținut că nu corespunde adevărului faptul că intervenientul M. G. și-a exercitat în mod pașnic și neîntrerupt folosința asupra terenului din litigiu, ci, dimpotrivă, reclamanții și autorul lor A. T. au exercitat o posesie pașnică și neîntreruptă asupra terenului din prezentul litigiu.
Ulterior reclamanții au chemat in judecata și cele două comisii de aplicare a legilor fondului funciar, locală -Sighetu Marmației și județeană.
La data de 5 noiembrie 2013, reclamanții au renunțat la judecata cererii de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate nr._/60 emis la data de 29.10.2001 pe numele lui A. G. și au chemat în judecată C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar Vadu Izei care a emis titlul de proprietate a lui A. I., moștenitorul numitului A. Ș., cel înscris in Titlul de proprietate nr._/31.
Judecătoria a reținut că la data de 23 septembrie 2014, reclamanții le-au chemat în judecată pe P. M. și P. A.–A. în calitate de moștenitoare ale defunctei P. A. înscrisă în Titlul de proprietate nr._/31 emis la data de 7.09.1997 și pe M. G., titularul titlului de proprietate nr._/60 emis la data de 29 octombrie 2001 .
La data de 8 decembrie 2014, au fost chemați în judecată de reclamanți: A. A., în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului A. Ș., A. V. M., în calitate de fiu al defunctului A. Ș., frate cu pârâtul A. I. și A. I. în calitate de fiu al defunctului A. P..
Pârâții au invocat lipsa de interes a reclamanților de a ataca titlurile de proprietate învederând că pentru titlul de proprietate nr._/31/23.09.1997, există în dosarul comisiei cererea formulată de titularii din titlu prin care se solicită suprafața de 28 ari teren de natură pășune în locul numit Gura Văii Porcului, suprafața reconstituită fiind de 2873 mp. Nu se poate pune problema că acest teren nu ar fi aparținut antecesorilor reclamanților, având în vedere că și în prezent în cf_ Vadu Izei, (vechi 1078), nr. top 1812 și C.F. 14 Vadu Izei, nr. top 1813, figurează coproprietari antecesorii lor, titlul nefiind întabulat.
În ceea ce privește titlul de proprietate nr._/54/05.02.2001 și acesta a fost legal eliberat, pârâtului M. G. eliberându-i-se titlul în baza cererii și pentru terenurile din aceasta, mai puțin pentru terenul de la locul numit După M., în suprafață de 0,12 ha, pentru care a primit, prin titlul de proprietate suplimentar (titlul atacat) teren pe un alt amplasament aflat la dispoziția comisiei locale, la locul numit Valea Porcului, în suprafață de 2011 m.p., diferența de suprafață datorându-se diferenței de categorie de folosință.
În ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamanților, prima instanță a reținut că în privința primei excepții se presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, în speță este evident că această calitate procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de un interes. Prin acțiunea inițială s-a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, iar față de faptul că imobilul respectiv a fost restituit pârâților în baza legilor speciale, reclamanții au formulat o completare de acțiune solicitând anularea titlurilor de proprietate. Invocând că sunt titularii dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune, reclamanții dovedesc calitatea procesuală activă.
Printre condițiile ce se cer întrunite cumulativ pentru a fi parte în proces, alături de calitate procesuală, capacitate procesuală și afirmarea unui drept pentru a realizarea căruia calea justiției este obligatorie, se numără interesul, în sensul de folos practic urmărit de cel care inițiază acțiunea civilă. Interesul trebuie să îndeplinească mai multe cerințe: să fie legitim, juridic; să fie născut și actual; să fie personal și direct. Constatând că reclamanții au calitate procesuală activă, aceștia au totodată și interes în formularea completării de acțiune, justificat de existența dosarului nr._ * care se află pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmației și care este suspendat până la judecarea prezentei cauze.
Pe fondul cauzei, prima instanță a constatat că prin titlul de proprietate nr._/31 emis la data de 23.09.1997 pe numele lui A. Ș., A. P. și P. A., în calitate de moștenitori ai defunctului A. M., li s-a reconstituit acestora dreptul de proprietate asupra 2,6208 ha teren printre care și suprafața de 2873 mp în locul numit Gura Văii.
Prin cererea înregistrată sub nr. 725 din 16 martie 1991, A. Ș., A. P. și P. A., în calitate de moștenitori ai defunctului A. M. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,76 ha printre care și suprafața de 0,28 ha în Gura Văii Porcului.
Prin titlul de proprietate nr._/54 emis la data de 5.02.2001 pe numele lui M. G. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 2011 mp teren în locul numit Valea Porcului.
Prin cererea înregistrată sub nr. 1073 din 20 martie 1991, M. G. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 12 ari în locul numit După M.. Anterior i s-a eliberat titlul de proprietate nr._/80 din 25.11.1996 asupra suprafeței de 2,2382 ha, printre care nu se află și terenul solicitat în cerere, motiv pentru care ulterior i s-a eliberat, pentru suprafața nereconstituită, titlul de proprietate atacat de reclamanți.
Potrivit art. III din Legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Prima instanță a reținut că aceste dispoziții legale vorbesc despre reconstituirea sau constituirea către persoane neîndreptățite cum sunt: persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție, în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop, în favoarea altor personae, asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate, actele emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor, în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
A concluzionat judecătoria că dispozițiile legale menționate fac referire la actele emise cu încălcarea drepturilor altor persoane care au cerut reconstituirea și au avut ele însele titlu asupra terenurilor respective.
În speță, reclamanții invocă un drept de proprietate dobândit prin uzucapiune, neinvocând drepturi susceptibile a fi dobândite în baza legilor fondului funciar.
Mai mult, în privința celor trei titulari din titlu de proprietate, A. Ș., A. P. și P. A., aceștia au cerut terenul și li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestuia pe vechiul amplasament, iar în situația lui M. G., acesta deși l-a solicitat, nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, iar ulterior, constatându-se că este îndrituit la reconstituire, i s-a validat cererea reconstituindu-i-se dreptul de proprietate asupra unui teren aflat legal la data emiterii titlului în rezerva comisiei, astfel că și această reconstituire este legală și nu s-au încălcat dispozițiile art. III din Legea 169/1997 sau drepturile altor persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren.
Pentru considerentele expuse, prima instanță a apreciat că cererea reclamanților nu este întemeiată și a respins-o.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții M. G. si M. M. solicitând, în baza art. 304 pct. 1 raportat la art. 312 din Codul de procedura civilă, admiterea recursului, casarea sentintei si modificarea acesteia in sensul admiterii actiunii lor ori, în subsidiar, casarea sentintei civile si trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecata
În motivarea recursului, recurenții au învederat că prima instanță nu a intrat pe deplin in cercetarea fondului cauzei si nu a administrat toate probele necesare aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei. Astfel, cu toate că au dovedit in fata primei instante că au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune de lunga durata, iar . s-a opus admiterii actiunii si nu a contestat nota de constatare depusă de ei la dosarul cauzei.
Recurenții au susținut că au dovedit, cu martorii audiati in cauza si cu adeverintele depuse, întrunirea in persoana lor a tuturor conditiilor necesare unei posesii utile care să ducă la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de lunga durata.
Au mai învederat că deși s-au opus admisibilitatii cererilor de interventie formulate de catre intervenienti, deoarece acestea nu au fost formulate in fata instantei de fond-respectiv Judecatoria Sighetu Marmatiei, iar terenurile la care au referire intervenientii –pârâți în dosarul disjuns, sunt alte terenuri care au alti vecini si privesc alt amplasament, prima instanță nu a lămurit acest aspect.
Recurenții reclamanți au învederat că au cerut efectuarea unei expertize topografice la care să participe toate partite pentru a lamuri aspectul privind amplasamentul terenului si daca ceea ce solicita pârâții se suprapune sau coincide cu terenul pe care il detin reclamanții, dar proba nu s-a admis.
Recurenții au subliniat că ai au solicitat a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren in suprafata de 7540 mp, dar paratii au titluri de proprietate doar cu privire la suprafata de 0,28 ha (mostenitorii defunctului A. M.), iar cererea numitului M. G. nu cuprinde nici un teren situat la locul numit –“În gura Văii Porcului” .
De asemenea, instanta vorbeste despre faptul ca lui M. G. i s-a reconstituit prin cererea nr. 1073 din 20 martie 1991 dreptul de proprietate cu privire la terenul situat la locul numit “După moară”, teren care nu face obiectul dosarului cu numarul de mai sus.
Recurenții au învederat că au solicitat dobandirea unui drept de uzucapiune asupra unui teren cu privire la care au dovedit cu martori si cu adeverinte o posesie utila, iar dreptul lor a fost incalcat tocmai prin interventia pârâtilor care pretind că au titluri de proprietate cu privire la același teren. Prin aceasta, în opinia recurenților, li s-au încălcat drepturile și nu s-a intrat pe deplin în cercetarea fondului cauzei, fiind necesară efectuarea unei expertize topografice pentru a lămuri dacă terenurile din titlurile de proprietate se suprapun peste terenul pe care ei l-au uzucapat.
Intimații A. I. și M. G., prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În motivarea poziției lor, intimații au învederat că nici în acțiunea introductivă și nici prin motivele de recurs nu se invocă vreun motiv de nulitate a celor două titluri de proprietate atacate. Întreaga apărare formulată de recurenți se referă la posibilitatea dobândirii de către ei a dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenurilor din litigiu. Cele două titluri de proprietate au fost eliberate în mod corect și legal de către comisiile de fond funciar.
Pentru Titlul de proprietate nr._/_.09.1997, emis pe seama numiților A. Ș., A. P. și P. A. s-a depus dosarul care a stat la baza eliberării titului de proprietate. La f. 35 este cererea formulată de către titularii din titlul de proprietate prin care solicit pe verso suprafața de 28 ari teren de natură pășuni în locul Gura Văii Porcului, suprafața reconstituiră fiind de 2873. m.p. .
Nu se poate pune problema că acest teren nu ar fi aparținut antecesorilor persoanelor arătate în titlul de proprietate atacat, având în vedere faptul că și în prezent în cartea funciară figurează ca proprietari antecesorii acestora, titlul nefiind intabulat .
În ceea ce privește Titlul de proprietate nr._/54/05.02.2001 și acesta a fost emis cu respectarea legislației în vigoare la momentul emiterii. La f. 25 din dosarul de fond se află cererea intimatului Miehnea G.. Acestuia i s-a validat cererea, emițându-i-se un titlu de proprietate pentru terenurile arătate în cerere, mai puțin pentru terenul de la locul numit “După M.” în suprafață de 0,12 ha pentru care a primit, prin titlul de proprietate suplimentar (titlul atacat) teren pe un alt amplasament aflat la dispoziția comisiei locale, la locul numit “Valea Porcului”, în suprafață de 2011 m.p., diferența datorându-se diferenței de categorie de folosință.
Analizând susținerile părților prin prisma legislației și a actelor de la dosar, instanța de fond în mod legal a respins acțiunea reclamanților.
În ceea ce privește solicitarea de efectuare a unei expertize, raportat la obiectivele propuse și susținute în continuare de către recurenți, nu este pertinentă și concludentă cauzei, având în vedere că se solicită anularea celor două titluri de proprietate motivat de faptul că intimatii nu sunt persoane îndreptățite la retrocedare și nu pe motiv că amplasamentul terenurilor sau punerea în posesie a intimaților nu s-ar fi făcut în mod legal.
Obiectivul pentru expertiză prin care se solicită verificarea amplasamentului terenurilor din cele doua titluri de proprietate atacate în raport cu terenul solicitat a fi intabulat pe numele recurenților, în sensul că terenul solicitat de recurenți are suprafața de 7540 m.p, și are alți vecini decât terenurile intimaților din titlurile de proprietate atacate vine în contradicție cu susținerea recurenților de la momentul discutării excepțiilor invocate de către pârâți la fond, poziție susținută și în recurs. Astfel, dacă terenul solicitat de recurenți a fi intabulat pe numele lor nu se suprapune cel puțin parțial cu terenurile cuprinse în titlurile de proprietate atacate, nu ar exista interes din partea recurenților-reclamanți de a promova prezenta cauză.
Dacă terenurile se suprapun, instanța este obligată să verifice legalitatea titlurilor de proprietate atacate, prin prisma motivelor invocate. Atâta timp cât anularea titlurilor de proprietate nu s-a solicitat ca urmare a unui motiv legat de amplasament, expertiza pentru identificarea terenurilor excede cadrulului procesual.
Fată de cele arătate, intimații au apreciat că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.
Recursul este nefondat.
Recurenții M. G. și M. M. au promovat la data de 18 iulie 2011 o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 7540mp teren înscris în c.f. nr. 14 Vadu Izei, nr. top. 1813, c.f. nr._ Vadu Izei din conversia c.f. nr. 793, cu nr. top. 1810, c.f. nr._ Vadu Izei din conversia c.f. nr. 1083, cu nr. top. 1809, c.f. nr._ Vadu Izei, din conversia c.f. nr. 1078, cu nr. top. 1812 și c.f. nr._ Vadu Izei din conversia c.f. nr. 1187, cu nr. top. 1811/a/1.
În dosarul nr._ * în care acțiunea se afla în rejudecare în urma casării cu trimitere, recurenții reclamanți au formulat o completare de acțiune prin care au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlurilor de proprietate: nr._/31 emis la data de 23.09.1997 pe numele lui A. Ș., A. P. și P. A., în calitate de moștenitori ai defunctului A. M., precum și a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 12 mai 1997, nr._/54 emis la data de 5.02.2001 pe numele lui M. G. precum și a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 16.01.2001, nr._/60 emis la data 29.10.2001 pe numele lui A. G., în sensul excluderii din cuprinsul acestora a terenurilor situate la locul numit In Gura Văii Porcului, susținând că titularii drepturilor de proprietate reconstituite nu erau îndreptățiți la reconstituire asupra terenului situat În Gura Văii Porcului “care face obiectul prezentului litigiu”.
Ca atare, înșiși reclamanții recurenți și-au justificat interesul și, implicit, legitimarea procesuală de a ataca titlurile de proprietate menționate, prin faptul că terenurile atribuite pârâților intimați prin titlurile respective, în locul numit “În Gura Văii Porcului”, constituie obiectul posesiei utile, pașnice și îndelungate a lor și a antecesorilor lor.
Această stare de fapt reclamată de recurenții M. G. și M. M. a fost avută în vedere de prima instanță la soluționarea excepțiilor lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active invocate de intimații pârâți, astfel că susținerea în recurs a necesității efectuării unei expertize topografice pentru a se lămuri dacă terenurile din titlurile de proprietate atacate se suprapun peste terenul pe care ei pretind că l-au uzucapat nu poate fi primită și chiar se circumscrie abuzului de drept.
De altfel, prin cererea depusă la data de 08.12.2014 reclamanta M. M. a renunțat la judecata cererii de anulare a titlului de proprietate nr._/60 cu motivarea că terenurile din acest titlu nu fac parte din . litigiu; per a contrario, terenurile din celelalte titluri atacate, fac parte din .>
Recurenții au criticat faptul că prima instanță nu a intrat “pe deplin” în cercetarea fondului și nu a administrat toate probele necesare aflării adevărului si justei solutionări a cauzei însă, cu excepția expertizei topografice, nu au fost în măsură să indice care erau probele utile soluționării cauzei și pe care judecătoria nu le-a administrat și nici aspectele invocate și nelămurite de aceasta.
Pe de altă parte, prima instanță a analizat probele administrate, a stabilit împrejurările de fapt esențiale în cauză, a expus considerente care țin de examinarea fondului și a evocat normele substanțiale incidente și aplicarea lor în spetă, astfel că este nefondată critica referitoare la necercetarea fondului cauzei.
În ce privește legalitatea și temeinicia actelor de reconstituire emise de comisiile de fond funciar în favoarea intimaților, tribunalul apreciază că au fost în mod corect reținute de prima instanță.
Prin adresa nr. 438/05.03.2013 comunicată primei instanțe (f.17), Primăria comunei Vadu Izei a menționat că în . au existat terenuri cooperativizate, puținii proprietari care nu au fost de accord să înscrie terenurile în CAP au fost obligați să le înscrie, dându-li-se în schimb terenuri în alte comune necooperativizate.
Împrejurarea că terenuri situate în locul denumit “În gura văii porcului” au fost cooperativizate și, ca atare, au făcut obiectul legilor speciale de restituire a proprietății, rezultă inclusiv din faptul formulării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren cu acest toponimic (f.166 dosar).
Inclusiv autorul recurenților, A. G., a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 1400mp teren situat în locul denumit “Gura Văii Porcului” prin titlul de proprietate nr._/60/29.10.2001, așa cum reiese din adresa nr. 1962/13.12.2011 a Primăriei Comunei Vadu Izei și din referatul cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale nr._ din 04.06.2013 (f.36).
Recurenții au mai susținut că cererea de stabilire a dreptului de proprietate formulată de M. G. nu cuprinde nici un teren situat la locul numit –“În gura Văii Porcului” și, în aceste condiții, nu era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate.
În privința acestui aspect, tribunalul reține că M. G. a formulat cererea de reconstituire la data de 20.03.1991, sub incidența Legii 18/1991, cererea sa fiind validată prin Hotărea Comisiei Județene nr. 979/19.05.1992.
Conform mențiunilor din titlurile atacate, terenurile denumite “Gura Văii Porcului” sunt situate în extravilanul localității Vadu Izei, iar potrivit art. 13 al. 2 din Legea 18/1991 în forma sa inițială, atribuirea efectivă a terenurilor situate în extravilanul localităților se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de cîmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor.
Astfel, atribuirea către intimatul M. G. a unui teren pe un alt amplasament decât cel care reprezenta vechiul său amplasament nu constituie un motiv de nulitate absolută în înțelesul art. III din Legea 169/1997.
Față de considerentele mai sus expuse, în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul declarat de recurenții M. G. și M. Maria împotriva sentinței civile nr. 379/03.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, ca neîntemeiat.
În temeiul art. 274 Cod porcedură civilă, tribunalul îi va obliga pe recurenții căzuți în pretenții să plătească intimaților A. I. și M. G. câte 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentînd onorariu avocațial justificat cu chitanțele depuse la filel 27 și 28 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții M. G. și M. Maria, domiciliați în Sighetu Marmației, .. 173 împotriva sentinței civile nr. 379/03.03.2015, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, ca neîntemeiat.
Obligă pe recurenți să le plătească intimaților A. I., domiciliat în Vadu Izei, nr. 224 și M. G., domiciliat în Vadu Izei, nr. 231, câte 750 lei fiecăruia, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 01.10.2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTORIGREFIER
P. M. BogdanGiuroiu BrîndușaStamate-T. AlinaMăndicescu R.
Red. Tehn.G.B.
2 ex./20.01.2016
Judecător la fond: M. L. A.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 47/2016. Tribunalul MARAMUREŞ | Legea 10/2001. Sentința nr. 1045/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
