Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 433/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 433/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 433/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator-4204
DECIZIA CIVILĂ Nr. 433/A
Ședința publică din 15 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE B. G.
Judecător A.-A. S.-T.
Grefier C. A.
Pe rol este soluționarea apelului declarat de către reclamantul P. C. L. prin Cabinet avocat P. C. L., cu sediul în Sighetu Marmației, ..100, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr.2926 din data de 17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, în dosarul nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 24.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 396 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru data de 08.10.2015, apoi pentru ziua de azi, 15.10.2015 când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 2926/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației s-a respins acțiunea civilă înaintată de reclamantul P. C. L., în contradictoriu cu pârâții Direcția G. a Finanțelor Publice Baia M. și Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că prin plângerea, astfel cum a fost modificată, înregistrată la data de 11 octombrie 2013 sub dosar nr._, petentul P. C. L. a solicitat în contradictoriu cu O.C.P.I. Maramureș, B. de C. Funciară Sighetu Marmației, Direcția G. a Finanțelor Publice Baia M., Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației ca instanța, prin sentința ce va pronunța, să dispună anularea încheierilor de carte funciară nr. 7770 din 02.07.2013 și nr. 7769 din 02.07.2013 și, pe cale de consecință, anularea sechestrului asupra imobilelor proprietatea persoanei fizice P. C. L., situate în Sighetu Marmației și înscrise în CF nr._ având număr top. 2244/3- a, 2244/4-a precum și asupra imobilului situat în Ocna Șugatag, înscris în CF nr._ având număr cadastral 3685, dispus prin încheierile menționate.
Expunând situația de fapt, petentul a arătat că, prin încheierile anterior menționate s-a dispus instituirea sechestrului asupra imobilelor aparținând persoanei fizice P. C. L. pentru un debit datorat de Cabinetul individual de avocat P. C. L.. În susținerea afirmațiilor sale a invocat Decizia civilă nr. 2437 pronunțată la data de 11 noiembrie 2009 de Curtea de apel Cluj, care a precizat că patrimonial cabinetului individual de avocat este distinct de patrimoniul persoanei fizice.
La data de 17 decembrie 2013, Direcția Regională a Finanțelor Publice Cluj-N., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulată de petent, procesul verbal de sechestru îndeplinind condițiile legale prevăzute de art. 152 din O.G. nr. 92/2003. Precizează că susținerile petentului sunt neîntemeiate, procesul verbal de sechestru fiind emis pe numele persoanei fizice P. C. L., imobilul în natură apartament înscris în CF nr._ Sighetu Marmației și asupra căruia a fost instituită măsura sechestrului fiind proprietatea debitorului persoană fizică P. C. L..
La data de 23.12.2013 Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Maramureș a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a O. Maramureș, raportat la disp. art. 32 din Legea nr. 7/1996.
La data de 26 martie 2014 petentul și-a precizat acțiunea ca fiind plângere împotriva încheierilor de carte funciară, în conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996.
Analizând actele și lucrările dosarului, în contextul legislației în vigoare judecătoria a constatat că potrivit procesului-verbal de sechestru pentru bunuri mobile încheiat la data de 27.06.2013 s-a dispus înscrierea sechestrului asupra imobilului aparținând persoanei fizice P. C. L. reprezentând apartament situat în Sighetu Marmației, înscris în CF. nr._ Sighetu Marmației pentru suma de 103.802 lei. În baza acestui proces verbal prin încheierea nr. 7769 O. Maramureș a dispus înscrierea sechestrului în Cartea Funciară pentru suma de 103.802 lei.
Din extrasul CF depus la dosarul cauzei reiese că proprietari asupra imobilului care face obiectul litigiului sunt, în devălmășie, P. C. L. și P. C. S..( f. 79)
Prima instanță a reținut că măsurile asigurătorii reprezintă mijloace procesuale al căror scop este indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului ori a bunurilor care formează obiectul procesului, pentru a se evita dispariția sau degradarea lor ( în cazul acțiunilor reale) ori diminuarea activului patrimonial al debitorului (în cazul acțiunilor personale). A subliniat că această măsură nu constituie o măsură de executare silită, ci un mijloc procesual care intră în conținutul acțiunii civile și care are ca scop doar asigurarea părții, prin indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului, valorificarea bunurilor sechestrate putând avea loc numai după obținerea titlului executoriu de către creditor.
Petentul și-a precizat acțiunea ca fiind plângere împotriva încheierilor de carte funciară, în conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, prima instanță reținând, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei-dosarul transmis de O. Maramureș- că înscrierea în CF a sechestrului a fost efectuată cu respectarea disp. art. 29 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, în baza procesului verbal de sechestru pentru bunuri mobile încheiat la data de 27.06.2013, apărările invocate de petent nefiind de natură să conducă la o altă concluzie, nevizând condițiile cerute de dispozițiile articolului anterior menționat cu privire la validitatea înscrierii. Față de cele reținute, prima instanță a considerat plângerea înaintată de petent ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, apelantul P. C. L., solicitând, în temeiul art. 480 alin.2 Cod procedură civilă, în principal, admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii primei instanțe în sensul admiterii plângerii și anulării în totalitate a încheierilor de carte funciară nr. 7770 din 2.07.2013 și 7768 din 2.07.2013, iar pe cale de consecință anularea sechestrului asigurător instituit de D.G.F.P.Maramureș prin A.F.P.Sighetu Marmației, asupra bunurilor imobiliare proprietatea persoanei fizice P. C. L., iar în subsidiar anularea hotărârii pentru necercetarea fondului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului se arată că prin plângerea înregistrată la Judecătoria Sighetu Marmației a solicitat anularea sechestrului asigurător instituit de către D.G.F.P.Maramureș prin A.F.P.Sighetu Marmației asupra bunurilor imobiliare proprietatea persoanei fizice P. C. L., pentru un debit pe care îl are Cabinetul Individual de Adv. P. C. L. față de bugetul de stat. A arătat că, așa cum rezultă din încheierile de carte funciară bunurile imobiliare asupra cărora s-a instituit sechestru nu sunt proprietatea debitoarei, ci sunt proprietatea persoanei fizice. Acest lucru a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat de către Curtea de Apel Cluj prin D.C. nr. 2437 din 11.11.2009, pronunțată în dosarul cu nr. 2319/307 /2008. În considerentele acestei decizii se arată: „ Cabinetul individual de avocat are patrimoniu distinct fată de persoana avocatului, dobândește drepturi si obligații de la data înființării". Așa încât, potrivit art. 22 din Legea nr. 7 /1996 înscrierile în c.f. se pot opera numai împotriva titularului înscris, ori titular al dreptului de proprietate înscris în c.f. este persoana fizică P. C. L. și nu Cabinetul Individual de Advocat P. C. L..
Prin precizarea de acțiune aflată la fila 11 a solicitat și anularea încheierilor de carte funciară. De asemenea, prin precizarea solicitată de către instanța de judecată pentru termenul din 27.03.2014, a arătat același lucru (f.45-48), respectiv că în speță nu poate fi vorba de o contestație la executare, deoarece măsura asiguratorie nu reprezintă un act de executare silită. A arătat că jurisprudența fiscală a definit sechestru asigurator ca fiind o măsură asiguratorie, iar nu una de executare silită, dând exemple din câteva decizii ale instanțelor judecătorești (a se vedea f. 45-48).
Pe fond a arătat că măsura asiguratorie prev. de art.129 al. 2 Cod procedură fiscală prevede că „ se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului „CÂND EXISTĂ PERICOLUL CA ACESTA SĂ SE SUSTRAGĂ, SĂ ÎȘI ASCUNDĂ ORI SĂ ÎȘI RISIPEASCĂ PATRIMONIUL".
Astfel, pentru a institui sechestrul asigurător trebuie îndeplinite două condiții principale: a) Bunurile supuse sechestrului să fie ale debitorului, b) Să se facă dovada pericolului sustragerii, ascunderii sau al risipirii acestora.
În speța de față nu sunt îndeplinite aceste condiții pentru considerentele arătate mai sus.
Pe de altă parte, creanța fiscală notată de intimată în c.f. asupra bunurilor imobiliare ale sale - ca persoana fizică, nu este certă, lichidă și exigibilă. Această creanță are la bază decizia de impunere fiscală anuală, în care se arată estimativ veniturile Cabinetului Individual de Advocat. Pentru a deveni creanța certă, lichidă și exigibilă ea trebuie să aibă la bază raportul anual de inspecție fiscală. Intimata nu are rapoarte anuale de inspecție fiscală care sunt titluri de creanță fiscală și care se transformă în titluri executorii la scadență.
Pârâta D.G.F.P. Cluj-N. prin A.F.P. Maramureș a depus întâmpinare arătând că se opune admiterii actiunii, datoria arătată în titlurile executorii fiind a persoanei fizice și nu a Cabinetului Individual de Advocat.
În probațiune apelantul a solicitat să fie atașat dosarul civil cu nr. 2319/307 /2008 și să trimită D.G.F.P.Maramureș titlurile executorii pentru fiecare sumă. De asemenea a solicitat atașarea dosarului civil nr._ în care fosta soție a promovat împotriva acelorași măsuri asigurătorii contestație la executare. A depus declarații de impunere ale Cabinetului Individual de Advocat pe anii 2010-2011.
Apelantul a mai arătat că în baza actelor de la dosar instanța de judecată a respins acțiunea sa pe considerentul că „din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, înscrierea în c.f. a sechestrului asigurător a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 7 /1996, în baza procesului verbal de sechestru pentru bunurile MOBILE încheiat la data de 27.06.2013, apărările invocate de petent nefiind de natură să conducă la o altă concluzie, nevizând condițiile cerute de dispozițiile articolului anterior menționat cu privire la validarea înscrierii".
Hotărârea instanței de fond este nelegală și lovită de nulitate absolută pentru următoarele considerente:
A). Instanța de judecată nu a dezbătut fondul cauzei în sensul că nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere cu privire la anularea sechestrului asigurător, pentru acest aspect se impune a fi anulată hotărârea și rejudecată cauza fie de instanța de apel, fie de instanța de fond.
B). Instanța de judecată nu a dezbătut fondul cauzei în sensul că nu a dezbătut problemele de drept deduse judecății, iar motivarea în drept a hotărârii este eronată, de aici decurgând nelegalitatea hotărârii.
C). Judecata s-a făcut față de o persoană care nu are calitate procesuală pasivă.
D). Instanța când analizează cauza are în vedere sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile, iar nu IMOBILE.
În ce privește necercetarea fondului judecății apelantul a arătat că prin precizările de acțiune aflate la f.11 și 45-48 din dosarul cauzei a arătat că solicită anularea încheierilor de c.f. și anularea sechestrului asigurător.
a) Sechestrul asigurător este lovit de nulitate absolută deoarece potrivit art. 43 lit. c din c.p.f. lipsesc datele de identificare al contribuabilului Cabinetul Individual de Advocat și anume C.I.F. care este_ și denumirea contribuabilului.
- Potrivit art. 44 lit. „c" c.p.f., comunicarea actului administrativ fiscal se face prin poștă la domiciliul contribuabilului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Procesul verbal de sechestru nu a fost comunicat cu Cabinetul Individual de Avocat și nici cu persoana fizică. Încheierile de carte funciară au fost comunicate la Dragomirești către persoana fizică și preluat de cetățeanul T. I., care l-a afișat pe ușa imobilului nr. 85, fără vreo legătură cu persoana fizică și fără vreo legătură cu Cabinetul Individual de Avocat, și nu au fost comunicate la domiciliul din Sighetu Marmației, dar și așa pe dovada de primire și predare a încheierilor lipsesc data, luna-anul-ziua, semnătura agentului ( a se vedea fila 18 din dosarul B.C.P.L).
Aceste dispoziții de procedură privind comunicarea actului administrativ- fiscal se completează cu normele de procedură din c.p.c. arată art. 44 alin. 4. Astfel potrivit art. 46 c.p.f. procesul verbal de sechestru este lovit de nulitate absolută.
Instanța de judecată nu a cercetat fondul judecății în ce privește notarea în c.f. a măsurii asigurătorii solicitate de A.F.P.Sighetu Marmației pentru că, în art. 29 al. 1 se arată că „ registratorul admite cererea și dispune întabularea sau înscrierea provizorie prin ÎNCHEIERE, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții limitative: a) este încheiat cu respectarea condițiilor de formă prev. de lege, b) identifică corect numele sau denumirea părților și menționează codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, dacă este atribuit codul de înregistrare fiscală și codul unic de înregistrare, după caz atribuit acestora."
Procesul verbal de sechestru nu este încheiat în condițiile prevăzute de lege, deoarece nu arată denumirea contribuabilului și codul de înregistrare fiscală.
Pe urmă, art. 129 al. 4 c.p.f. arată că ,, măsurile asigurătorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent."
LIPSEȘTE DECIZIA, situație în care înscrierea în c.f. a măsurii asigurătorii este lovită de nulitate absolută. Art. 129 alin. 4 se întregește cu normele metodologice paragraful 125.3 în care se arată că „ organul fiscal va dispune luarea măsurilor asigurătorii printr-o decizie motivată, aprobată de conducătorul acestuia .
În concluzie, luarea măsurilor asigurătorii se face prin decizia organului fiscal, lipsind această decizie.
Pe de altă parte, potrivit art. 30, registratorul de carte funciară, dacă constată că nu sunt întrunite condițiile de formă cerute de lege pentru validarea acestora, cererea se respinge printr-o încheiere motivată, în prezenta cauză deși au lipsit denumirea contribuabilului, codul de înregistrare fiscală și decizia motivată, actul administrativ fiind inexistent, s-a dispus înscrierea măsurii asigurătorii.
În ce privește nedezlegarea problemelor de drept de către instanța de judecată și motivarea eronată a hotărârii arată următoarele:
Instanța de judecată avea de analizat dacă actul administrativ-fiscal este legal și apt de a fi instituită măsura asiguratorie prin acesta, analizând prev. art. 43-44-45-46 Cod procedură fiscală, normele metodologice 44,1, - 46,1 putea să constate fără echivoc că procesul verbal de sechestru pe de o parte este lovit de nulitate absolută, iar pe de altă parte, în lipsa deciziei nu poate fi înscris în c.f.
Apoi, o altă analiză viza dacă actul administrativ-fiscal în speță procesul verbal de sechestru îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. 1 lit.a și b din Legea nr. 7 /1996.
În ce privește procedura de judecată, aceasta s-a făcut în lipsa D.G.R.F.P. Cluj-N., judecata fiind făcută cu două pârâte fără personalitate juridică, așa încât cele două pârâte nu au calitate procesuală pasivă prin lipsa capacității procesuale de folosință, așa încât și sub acest aspect hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate absolută, deoarece actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.
Instanța de judecată este în eroare și soluția adusă este eronată deoarece analizează sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile care este prev. de art. 152-153 Cod procedură fiscală.
Hotărârea instanței de fond este nelegală și pentru considerentul că a încălcat Decizia civilă nr. 2437 din 11.11.2008 a C.A. Cluj, prin care se stabilește că patrimoniul Cabinetului Individual de Advocat P. C. L. este diferit de patrimoniul persoanei fizice P. C. L. și mai mult decât atât în plângerea formulată de fosta soție împotriva acelorași acte (proces verbal de sechestru și încheieri de c.f.) sub dosar civil cu nr._, se admite plângerea și se desființează sechestrul, hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 445 din 15.10.2014 a Tribunalului Maramureș,
Pentru considerentele arătate se impune admiterea apelului așa cum este motivat în fapt și în drept.
În probațiune: solicită obligarea intimatei Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației să depună titlurile executorii din care să rezulte: anul titlului executoriu, denumirea contribuabilului, suma ce trebuie achitată la bugetul statului, scadența titlului executoriu.
În drept invocă art. 43-46, 129 c.p.f., art. 56 și 480 alin. 1-3 C.p.c., art. 28, 29 și 30 din Legea nr. 7 /1996.
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Maramureș, prin întâmpinare, solicită instanței să respingă apelul formulat de apelantul reclamant, să mențină soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. Maramureș, să se constate că acesta a fost introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, având în vedere următoarele considerente:
Având în vedere acțiunea inițial formulată, în care obiectul era acela de plângere împotriva încheierii de carte funciară, iar conținutul era acela al acțiunii de rectificare de carte funciară, iar temeiul de drept invocat dispozițiile art. 939-946 Cod procedura civilă, deducând după analizarea acestora că e vorba de NCPC, respectiv Titlul II Procedura punerii sub interdicție judecătorească și Titlul III Procedura de declarare a morții, în fața instanței de fond a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa.
Potrivit art. 32 din legea 7/1996 soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară se face fără citarea oficiului teritorial."
Părți în procesul civil sunt persoanele între care există raportul juridic dedus judecății, acestora fiindu-le opozabilă hotărârea pronunțată de către instanta de judecată.
Prin indicarea pretențiilor sale precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, reclamanta justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Apărarea instituției a fost făcută pe rectificare de carte funciară având în vedere conținutul și temeiul de drept invocat de către reclamant.
Ulterior prin precizarea de acțiune depusă în 26 martie 2014, acesta a solicitat și anularea încheierilor de carte funciară, arătând că acțiunea are ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară și renunță la judecată în contradictoriu cu B. de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sighetu Marmației și cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Maramureș, deoarece nu au calitate procesuală pasivă.
În încheierea de ședință din data de 27 martie 2014 se rețin aspectele invocate, respectiv că petentul a depus precizare de acțiune prin care arată temeiul de drept al acțiunii sale, că acesta are ca obiect plângere de carte funciară și că renunță la judecarea în contradictoriu cu O. C. P .I. Maramureș, implicit B.C.P.I.
Având în vedere toate aceste motive, își menține excepția invocată aceea a lipsei calității procesuale pasive, solicitând respingerea apelului formulat.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, Tribunalul reține următoarele:
1. Prin cererea înregistrată sub nr. 7770/02.07.2013, Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației a solicitat O.C.P.I. Maramureș prin B.C.P.I. Sighetu Marmației, în baza Procesului verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._/01.07.2013 încheiat la data de 27.06.2013 în cadrul dosarului de executare nr._/16.12.2009, înscrierea sechestrului pentru suma de 103.802 lei asupra imobilului în natură "clădire în suprafață de 93,92 mp, compusă din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, hol, beci, etaj, garaj P+E" situat în localitatea Sighetu Marmației, .. 100, județul Maramureș, identificat prin nr. top. 2244/3-a și nr. top. 2244/4-a, înscris în Cartea funciară nr._ a localități Sighetu Marmației, proprietatea debitorului P. C. L..
Prin încheierea de carte funciară nr. 7770/2013 O.C.P.I. Maramureș prin B.C.P.I. Sighetu Marmației, a dispus admiterea cererii cu privire la imobilul cu nr. top. 2244/3-a și nr. top. 2244/4-a, înscris in Cartea funciară nr._ a localități Sighetu Marmației, având proprietarii: P. C. L. și soția P. C. S. în cota de 1/1 de sub B.1-2 și notarea sechestrului pentru suma de 103.802 lei in favoarea A.F.P. Sighetu Marmatiei sub C.9 din Cartea funciară nr._ a localități Sighetu Marmației.
Atât reclamantul P. C. L., cât și fosta sa soție, P. C. S., au cerut reexaminarea încheierii de carte funciară nr. 7770/02.07.2013.
O.C.P.I. Maramureș prin B.C.P.I. Sighetu Marmației, prin încheierea nr. 9500/08.08.2013, a respins cererile de reexaminare formulate.
2. Prin cererea înregistrată sub nr. 7769/02.07.2013, Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației a solicitat în baza Procesului verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._/a/01.07.2013 încheiat la data de 27.06.2013 în cadrul dosarului de executare nr._/16.12.2009 înscrierea sechestrului pentru suma de 103.802 lei asupra imobilului în natură "casă de locuit" situat în localitatea Ocna Șugatag, .. 78, identificat prin nr. cadastral 3685-C1, înscris în Cartea funciara nr._ a unității administrativ teritoriale Ocna Șugatag, proprietatea debitorului P. C. L..
Prin încheierea de carte funciară nr.7769/2013 O.C.P.I. Maramureș, prin B.C.P.I. Sighetu Marmației, a dispus admiterea cererii cu privire la imobilul cu nr. cadastral 3685, înscris în Cartea funciară nr._ a unității administrativ teritoriale Ocna Șugatag (provenită din conversia de pe hârtie a Cărții funciare nr. 1133 a unității administrativ teritoriale Ocna Șugatag) având proprietarii: Statul R. în cotă de 1/1 de sub 8.1, P. C. L. în cotă de 1/1 de sub B.2 și notarea sechestrului pentru suma de 103.802 lei în favoarea A.F.P. Sighetu Marmatiei sub C.5 din Cartea funciară nr._ a unității administrativ teritoriale Ocna Șugatag (provenită din conversia de pe hârtie a Cărții funciare nr. 1133 a unității administrativ teritoriale Ocna Șugatag).
Reclamantul P. C. L. a cerut reexaminarea încheierii de carte funciară nr. 7769/02.07.2013
O.C.P.I. Maramureș prin B.C.P.I. Sighetu Marmației, prin încheierea nr. 9499/08.08.2013 a respins cererea de reexaminare formulată.
În cauză, reclamantul, conform precizării de acțiune aflate la f.11 și f.45-48 din dosarul judecătoriei, a solicitat anularea încheierilor de c.f. menționate mai sus și anularea sechestrului asigurător, învederând, pe de o parte, că procesul verbal de sechestru este nelegal întrucât nu se arată natura debitului și titlul în baza căruia se constituie, iar pe de altă parte, P. C. L. în calitate de persoană fizică, nu datorează nici o sumă de bani Administrației Finanțelor Publice Sighetu Marmației, ci debitul este imputat Cabinetului individual P. C. L., conform Deciziei civile nr. 2437/11.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr._ . S-a mai invocat faptul că nu s-a dovedit pericolul la care face referire art.129 alin.2 Cod pr. fiscală, pentru a se lua măsura sechestrului, iar creanța bugetară nu este certă, lichidă și exigibilă.
Așadar, reclamantul a indicat procedura vizată de Legea 7/1996, fixând și cadrul procesual, calitatea de pârât aparținând numai Direcției Generale a Finanțelor Publice Baia M. - Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației, sentința fiind, de altfel, pronunțată în contradictoriu cu acestea.
Însă, Tribunalul reține că dreptul la un proces echitabil impune motivarea hotărârilor judecătorești întrucât numai pe această cale se poate verifica maniera în care în circumstanțele concrete ale cauzei "justiția a fost servită". Exigența motivării este esențială în administrarea adecvată a justiției, în condițiile în care considerentele reprezintă partea cea mai întinsă a hotărârii, locul în care se indică motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.
Printre pilonii de bază ai dreptului la un proces echitabil se numără și dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea lor.
După cum s-a arătat în doctrină, motivarea trebuie să fie pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, concretă, convingătoare și accesibilă. Motivarea este de esența hotărârilor, reprezentând o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție. Practica instanței supreme este orientată în acest sens, afirmând constant că inexistența motivării atrage casarea hotărârii, la fel și o motivare necorespunzătoare. Cu alte cuvinte, o motivare excesiv de succintă sau necorespunzătoare în raport cu complexitatea cauzei echivalează, practic, cu inexistența motivării.
Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența deja consacrată a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea arată că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Întrucât Convenția nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat ca fiind efectiv decât dacă aceste observații sunt cu adevărat "ascultate", adică examinate propriu-zis de către instanța sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, mai ales, în sarcina "tribunalului", obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinentei acestora" (cauza V. de Hurk c. Țările de Jos, hot. din 19 aprilie 1994, §59; în același sens, cauza Albina c. România, hot. din 28 aprilie 2005, §30). Obligația instanței de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părți este justificată, întrucât "numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiției" (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001). Curtea este constantă în a statua, legat de buna administrare a justiției, că "deciziile judiciare trebuie să indice de o manieră suficientă motivele pe care se bazează" (cauzele Ruiz Torija c. Spania, hot. din 9 decembrie 1994, § 29; Helle c. Finlanda, hot. din 19 decembrie 1997; Suominen c. Finlanda, hot. din 1 iulie 2003, § 34 sau Dimitrellos c. G., hot. din 7 aprilie 2005, § 15).
Curtea apreciază că instanța nu este întotdeauna datoare să analizeze separat fiecare susținere a părților, putând selecta sau grupa argumentele utile în soluționarea cauzei, dar ignorarea completă a acestora echivalează cu lipsirea părții de un veritabil acces la justiție.
Raportându-ne la hotărârea atacată, se observă că prima instanță nu a luat în considerare niciunul din argumentele pe care reclamantul le-a prezentat în susținerea acțiunii formulate, nefiind analizate toate argumentele invocate prin acțiunea precizată.
În raport de circumstanțele concrete ale cauzei, față de argumentele prezentate în cererea de chemare în judecată și precizările depuse, față de conținutul înscrisurilor depuse în probațiune, hotărârea instanței de fond apare ca nemotivată.
Nemotivarea hotărârii echivalează cu necercetarea fondului, motiv pentru care, Tribunalul, făcând aplicarea prevederilor art.480 alin.3 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat, va anula hotărârea atacată și va reține cauza spre judecare, în condițiile în care părțile nu au solicitat în mod expres trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În judecarea cauzei, Tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 655 din 6.03.2014, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea P. C. S. în contradictoriu cu intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Cluj N. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș și, în consecință, s-a anulat procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._/01.07.2013 emis în dosar execuțional nr._/16.12.2009 și a încheierii CF nr. 7770/2013. S-a dispus ridicarea sechestrului aplicat asupra imobilului situat în Sighetu Marmației, .. 100, înscris în CF nr._ Sighetu Marmației, nr. topo 2244/3-a și 2244/4-a.
Această hotărâre a rămas irevocabilă, prin respingerea recursului declarat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Cluj-N. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș, conform deciziei civile nr. 455/R/15.10.2014.
Obiectul unei cereri reprezintă pretenția concretă dedusă judecății. În speță, una dintre pretențiile concrete ale reclamantului a constat și în anularea procesului verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._/01.07.2013 emis în dosar execuțional nr._/16.12.2009, precum și a încheierii de carte funciară nr. 7770/2013.
În condițiile în care procesul verbal de sechestru și încheierea de carte funciară nr. 7770/2013 au fost anulate printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă, capetele de cerere formulate de reclamant referitoare la anularea acestora au rămas fără obiect, instanța urmând a le respinge ca atare.
Pe de altă parte, referitor la plângerea împotriva încheierii de CF ce formează obiectul prezentei cauze, tribunalul reține că această cale de atac reglementată de art. 31 din Legea nr. 7/1996 în forma incidentă în speță, vizează numai verificarea, în lumina dispozițiilor Legii nr. 7/1996 republicate, a temeiniciei si legalității acesteia, fiind o cale de atac necontencioasă.
Din verificarea actelor care au stat la baza încheierii de carte funciară nr. 7769/2013 prin care s-a admis cererea de notare a sechestrului asigurator asupra imobilului proprietatea apelantului, rezultă că intimata creditoare Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației a prezentat în vederea notării în cartea funciară procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._/a/01.07.2013 încheiat la data de 27.06.2013 în cadrul dosarului de executare nr._/16.12.2009. Cererea creditoarei a fost întemeiată pe O.G. nr.92/2003, fiind însoțită de actele doveditoare.
Conform art. 154 alin. 5-6 și 8 din OG nr. 92/2003 „Executorul fiscal care aplica sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozițiile art. 151 alin. (9), (10) si (11), art. 152 alin. (1) si (2) si art. 153 fiind aplicabile. (6) Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile in temeiul alin. (5) constituie ipotecă legală. (8) Pentru bunurile imobile sechestrate, organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată biroului de carte funciară efectuarea inscripției ipotecare anexând un exemplar al procesului verbal de sechestru.
În mod corect, registratorul de carte funciară a dispus în temeiul art. 29 din Legea nr. 7/1996 republicată notarea acestuia în Cartea funciară nr._ asupra imobilului în vederea asigurării opozabilității față de terți a respectivei măsuri asiguratorii, constatând că nu exista nici un impediment cu privire la notarea procesului verbal si că cererea creditorului era însoțită de actele doveditoare prevăzute de art. 28 din Legea nr. 7/1996 republicată, actul cuprinzând elementele prev. de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 republicată.
Criticile invocate de petent cu privire la însăși măsura sechestrului asigurator nu au relevanță asupra cererii de notare a procesului verbal de sechestru, ci ele pot fi invocate doar pe calea unei contestații la executare, căci registratorul de carte funciară este chemat să verifice doar întrunirea condițiilor de formă cerute de lege pentru validitatea actelor depuse în justificarea cererii de înscriere în cartea funciară, iar în această privință, contrar susținerilor apelantului, tribunalul constanță că procesul verbal de sechestru nr._/a/01.07.2013 arată denumirea contribuabilului: P. Coma L. și codul de înregistrare fiscală, respectiv codul numeric personal.
Apelantul a indicat în mod expres faptul că nu formulează contestație la executare, conform precizării depuse la f.45-48 dosar judecătorie. Instanța reține că potrivit art. 129 alin. (11) Cod procedură fiscală, împotriva actelor prin care se dispun și se aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii, cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172 Cod procedură fiscală la instanța competentă.
De altminteri, cât timp înscrierea în cartea funciară a măsurii asiguratorii este o operațiune de publicitate imobiliară ce are ca scop opozabilitatea acesteia față de terți așa cum reiese din art. 21 al. 1 din Legea 7/1996 republicată, desființarea măsurii sechestrului asigurator nu poate constitui niciodată consecința anulării încheierii de carte funciară, ci, dimpotrivă, anularea încheierii de carte funciară poate fi o consecință a desființării măsurii asiguratorii.
Astfel, subliniind că analiza legalității și temeiniciei măsurii sechestrului asigurator nu se poate realiza pe calea plângerii împotriva încheierii de CF, procedură grațioasă cu obiect concret determinat de lege (art. 31 din Lehgea 7/1996 republicată, art.72-73 din Ordinul nr. 633/2006 în forma în vigoare aplicabilă prezentului litigiu), iar încheierea de carte funciară nr. 7769/2013 O.C.P.I. Maramureș prin B.C.P.I. Sighetu Marmației este legală și temeinică, Tribunalul, în baza dispozițiilor legale invocate, va respinge cererea reclamantului privind anularea încheierii de carte funciară menționate și, respectiv, anularea Procesului verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._/a/01.07.2013 încheiat la data de 27.06.2013 în cadrul dosarului de executare nr._/16.12.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul P. C. L., cu domiciliul în Sighetu Marmației, ..100, jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 2926 din 17 decembrie 2014 pronunțate de Judecătoria Sighetu Marmației pe care o anulează în întregime și, rejudecând cauza:
Respinge capătul din cererea precizată de reclamant în contradictoriu cu pârâții Direcția G. a Finanțelor Publice Baia M., cu sediul în ., jud. Maramureș și Administrația Finanțelor Publice Sighetu Marmației, cu sediul în Sighetu Marmației, .. 3, jud. Maramureș privind anularea încheierii de carte funciară nr. 7770/2013 și a procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._/01.07.2013 ca rămas fără obiect;
Respinge cererea reclamantului de anulare a încheierii de carte funciară nr. 7769/2013 și a procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr._/a/01.07.2013 vizând imobilul înscris în C.F._ Ocna Șugatag nr. cadastral 3685-C1.
Definitivă.
Pronunțată la data de 15.10.2015 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
B. G. A.-A. S.-T. C. A.
Red.tehnored.G.B.
7ex.01.02.2016
Co. 5 ex. 02.02.2016
Judecător la fond: S. C. M.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 17/2016. Tribunalul MARAMUREŞ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 291/2015. Tribunalul... → |
|---|
