Acţiune în constatare. Sentința nr. 1976/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1976/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 973/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 973/A
Ședința publică de la 08 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător C. E. C.
Grefier Lucreția I.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții-reclamanți C. M., C. C. împotriva sentinței civile nr. 1976/25.05.2015, pronunțată de Judecătoria Drobeta-T. S., intimați-pârâți fiind U. Șimian, C. L. Șimian, C. Ș., G. N. R., având ca obiect,acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat H. A. C. pentru apelanții-reclamanți C. M., C. C., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act apărătorul ales al apelanților a depus la dosar o schiță-plan cadastral.
Nemaifiind alte cereri de formulat și dosarul fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra apelului de față;
Avocat H. A. C. pentru apelanții-reclamanți a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței instanței de fond pe care o consideră nelegală și netemeinică ,iar pe fond a solicitat admiterea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA,
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria m Drobeta T. S. la data de 20.01.2015, sub nr._, reclamanții C. M. și C. C. au chemat în judecată pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Șimian, C. L. Șimian, C. Ș., G. N. R., solicitând sa se constate dreptul lor de proprietate asupra terenului în suprafață de 1247 m.p. situat în comuna Șimian,..
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în data de 12.04.1983 reclamanții au dobândit prin contract de întreținere autentificat de notariatul de Stat o locuința si anexe situate in corn. S., . situate pe terenul in suprafața de 250 mp cu următoarele vecinătăți: E - C. V., V- C. Ș., N - teren CAP Cerneti, S - drum.
Încă de la încheierea actului de întreținere susmenționat reclamanții au intrat în posesia suprafeței de teren de 1247 m.p. compusa din suprafața curți construcții, teren arabil si vie, stăpânind aceste suprafețe in mod continuu, pașnic, public, netulburat si sub nume de proprietar.
Arată că, deși prin actul de întreținere s-a menționat doar suprafața de 250 mp aferenta construcțiilor, reclamanții au intrat în posesia si folosința suprafeței de1247 mp ce include si terenul arabil si vie, pentru întreaga suprafață de teren si imobilul aferent, fiind plătit impozit la Primăria S..
Menționează că, în vederea intabulării suprafeței de 1247 mp si construcției aferente, a fost întocmit raportul de expertiza tehnica extrajudiciară care a concluzionat că suprafața ocupată de reclamanți este de 1247 mp si se învecinează astfel: N - drum, S - DJ607A, E - llinca G. si Ghidei N., V - C. Ș. si C. T..
De asemenea, s-a arătat ca terenul este constituit din 3 parcele, respectiv curți construcții in suprafața de 271 mp, arabil în suprafața de 653 mp si teren vie in suprafața de 323 mp si că acesta nu face parte din domeniul public al comunei S..
Prin urmare, solicită să se constate că reclamanții sunt proprietarii unei suprafețe totale de 1247 mp, situata in comuna S., . având ca vecini: N - drum, S - DJ607A, E - llinca G. si Ghidei N., V -C. Ș. si C. T., stăpânind atât construcțiile, cât si terenurile fără a fi tulburați in exercitarea prerogativelor de proprietari de nici o persoana.
A precizat că valoarea terenului este de 5.000 lei.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 35 C. Pr.Civ. si 1846 C. Civ.,art.1890 C. civ., coroborate cu dispozițiile art. 1895-1899 C. civ.
În dovedirea susținerilor solicită proba cu înscrisuri, proba cu martori și expertiză tehnică.
A depus în copie contract de întreținere, cărți de identitate, certificat de nomenclatură stradală, certificat de atestare fiscală, raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert I. D..
Cererea a fost legal timbrată cu 517 lei.
Având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat pârâților un exemplar al acțiunii și înscrisurilor depuse de către reclamanți, cu mențiunea că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Pârâții C. Ș. și G. N. R. au formulat întâmpinare prin care au solicitat admiterea acțiunii, susținând că se învecinează cu imobilul reclamanților, aceștia locuind în respectivul imobil din anul 1983, suprafața terenului reclamanților nu s-a modificat, stăpânind de la început și până în prezent întreaga suprafață pe care o dețin. Au apreciat să reclamanții stăpânesc mai mult de 250 m.p. din anul 1983, pe lângă construcție și terenul aferent și terenul arabil și via aflate în același perimetru.
C. L. Șimian a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală pasivă, iar pe fond ca fiind nefondată.
A susținut că potrivit art.21 din Legea nr.215/2001, unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, în justiție unitățile fiind reprezentate prin primar.
Pe fond a arătat că terenul care face obiectul prezentei cauze se află situat în . zonă intens cooperativizată. iar regimul juridic al terenurilor aflate în perimetrul fostelor CAP-uri este reglement în mod exclusiv de Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar. Aceste terenuri aflate în patrimoniul fostelor CAP-uri, menționează că în trecut ele făceau obiectul dreptului de proprietate cooperatistă care nu reprezenta altceva decât o formă a dreptului de proprietate socialistă, drept care, potrivit Constituției României din anul 1965, era un drept imprescriptibil, atât extinctiv, cât și achizitiv. Cu alte cuvinte, anterior anului 1989 o persoană fizică nu putea invoca dobândirea unui drept de proprietate prin uzucapiune asupra unui bun aflat în patrimoniul CAP-ului.
Prin urmare, este irelevant cine a exercitat posesia asupra acestui teren anterior anului 1989.
A menționat că la nivelul Comunei Șimian procedura de aplicare a legilor fondului funciar nu a fost finalizată, iar Comisia locală de fond funciar Șimian are deficit de teren, ca urmare a cererilor de reconstituire depuse în baza legilor fondului funciar și sentințelor judecătorești rămase definitive și irevocabile.
Acțiunea reclamanților nu este întemeiată întrucât posesia nu a fost exercitată sub nume de proprietar, aceștia folosind o suprafață de teren care era în patrimoniul CAP-ului, cu acordul acestei unități, posesia nefiind exercitată în nume propriu, ci pentru altul.
Totodată, având în vedere că terenurile aparținând fostelor CAP-uri au fost scoase din circuitul civil și reintroduse odată cu . Legii nr. 18/1991 și ținând cont de faptul că până la data formulării prezentei acțiuni nu s-a împlinit termenul minim de 30 ani, consideră că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile reglementate de Codul Civil din anul 1864, pentru a se putea constata că s-a dobândit dreptului de proprietate prin uzucapiune.
În ceea ce privește suprafața de teren de 1247 de mp. care se dorește a fi uzucapată, arată că reclamantul s-a adresat în data de 22.12.2014 cu o cerere Primăriei Comunei S. prin care a solicitat înscrierea suprafeței de 1247 m.p. care face obiectul prezentei cauzei la rolul său agricol și fiscal de la Primăria Comunei S., depunând alăturat și o ridicare topografică. Prin urmare, raportat la aceste aspecte, consideră că posesia exercitată de către reclamant până în data de 22.12.2014 nu îndeplinește condiția de a fi neechivocă si nici condiția referitoare la exercitarea posesiei sub nume de proprietar.
În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe prev. art. 205 Cod de proc. civilă, art. 1846-1847, art. 1890 din Codul civil 1864, Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, Legea nr. 165/2013.
În dovedirea susținerilor sale solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. A atașat în copie situația necesarului de teren în vederea finalizării procesului de restituire a terenurilor.
Pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Șimian a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, reluând susținerile formulate de C. local Șimian. A atașat la dosar filă din registrul agricol.
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au reluat susținerile din cererea de chemare în judecată. Au mai arătat că deficitul de teren de la nivelul comunei nu poate constitui apărare împotriva dobândirii unui drept., neexistând vreo dovadă că altă persoană ar fo solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren.
Sub aspect probator, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și cu martorii C. E. și C. P. solicitate de reclamanți și proba cu înscrisuri solicitată de pârâte.
Martora C. E. a susținut că terenul pretins de către reclamanți este împrejmuit în aceleași limite ca și în anul 1972, el a aparținut tot femeii cu care reclamanții au încheiat contract de întreținere.
Martora C. P. a declarat că reclamanții au dobândit terenul ce face obiectul dosarului de față în baza unui contract de întreținere, întreținuta fusese membră CAP, iar reclamanții au intrat în stăpânirea întregii suprafețe aferente gospodăriei, întreținuta decedând înainte de anul 1990. a susținut că reclamanții, în anul 1990, aveau loc de muncă în Drobeta T. S. și nu au auzit ca cineva să prezinte interes pentru terenul aferent locuinței reclamanților.
Prin sentința civilă nr. 1976/25.05.2015, Judecătoria Drobeta-T. S., a respins acțiunea formulată de reclamanți ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții C. M. și C. C. au chemat în judecată pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Șimian, C. L. Șimian, C. Ș., G. N. R., solicitând să se constate dreptul lor de proprietate asupra terenului în suprafață de 1247 m.p. situat în comuna Șimian,..
În drept, potrivit art.1837 C.civ., prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea, iar potrivit art.1846 al.1 C. civ. orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii.
Pentru a putea prescrie se cere, în lipsa unui just titlu, o posesiune utilă pe o perioada de cel puțin 30 de ani, utilitatea posesiei apreciindu-se în funcție de calitățile prevăzute in art.1847 C. civ.
Coroborând susținerile martorilor cu înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că reclamanții au primit în proprietate suprafața de 250 m.p. în baza contractului de întreținere, celălalt teren fiind proprietate de stat în formă cooperatistă, proprietate ce potrivit normelor constituționale era imprescriptibilă.
În altă ordine de idei, nu s-a făcut dovada unei posesii sub nume de proprietar, operând prezumția unei detenții cu îngăduința CAP-ului local.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat apel reclamanți C. M., C. C. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de apel apelanții reclamanți au precizat că solicită admiterea apelului, schimbarea in tot a hotărârii instanței de fond, iar, pe fond, admiterea acțiunii in sensul constatării dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața de 1247 mp.
Mai mult, la dosarul cauzei nu exista nici o dovada care sa contrazică depozițiile martorilor, simpla mențiune ca autoarea fusese membra CAP nefiind de natura sa conducă la o alta concluzie.
Dimpotrivă, instanța a încuviințat ca proba expertiza topografica din care rezulta in mod clar ca terenul se afla in stăpânirea reclamanților, precum si faptul ca suprafața de 250 mp înscrisa in contractul de întreținere este situata in mijlocul suprafeței totale de 1247 mp.
Or, apare ca un nonsens împrejurarea ca reclamanții sa poată fi considerați proprietari de 250 mp, dar pe restul suprafeței ce o înconjoară sa nu poată dobândi dreptul de proprietate, desi terenul este stăpânit in aceleași limite atat de reclamanți cat si de autorii acestora.
Mai mult, din adeverința emisa de către Primăria S. reiese ca suprafața de 1247 mp nu face parte din inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al corn. S., adeverința avuta in vedere si la efectuarea expertizei extrajudiciare.
De asemenea, deficitul de teren de la nivelul paratei nu poate constitui apărare împotriva dobândirii unui drept al reclamanților, atat timp cat aceasta suprafața a fost stăpânită de reclamanți si autorii lor, nefiind tulburați in posesia si neexistând nici o dovada ca vreo persoana ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe aceasta suprafața de teren, astfel incat aceasta suprafața nu poate fi luata in calcul, decât in mod artificial, ca teren aflat la dispoziția comisiei locale de fond funciar.
Mai mult, din probatoriul administrat nu reiese ca ar exista vreo cerere de reconstituire asupra acestui teren din partea vreunei persoane sau ca reclamantul si autorii săi ar fi fost tulburați in vreun mod in exercitarea posesiei asupra terenului in litigiu.
In procedura prealabilă intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Prin întâmpinare au precizat că potrivit situației necesarului de teren în vederea finalizării procesului de restituire a terenurilor, întocmită în baza legilor fondului funciar și sentințelor judecătorești rămase definitive și irevocabile, sentințe pe care CLFF S. trebuie să le pună in executare.
In aceeași ordine de idei pentru a dobândi proprietatea prin uzucapiune se cere pe toată durata prevăzută de lege respectiv. 30 de ani conform art. 1890 cod civil din anul 1864, sa se exercite o posesie utilă,.continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. In aceste condiții legale consideră că acțiunea apelanților nu a fost întemeiată întrucât posesia exercitată i a fost exercitată sub nume de proprietar, apelanții folosind o suprafață de teren care era în patrimoniul CAP-ului. cu acordul acestei unități.
In zonele cooperativizate, chiar dacă persoanele fizice dețineau suprafețe mai mari de 250 m.p.. posesia era exercitată în numele titularului dreptului respectiv CAP Cerneti și cu acordul său, fără a putea dobândi vreun drept de proprietate în condițiile dreptului comun.
Totodată. având în vedere că terenurile aparținând fostelor CAP uri au fost scoase circuitul civil si reintroduse odată cu . legii nr. 18/1991 și ținând e faptul că până la data formulării acțiunii nu se împlinise termenul minim de consideră că in prezenta cauză nu au fost îndeplinite cumulativ condițiile reglementate de Codul Civil din anul 1864 pentru a se putea constata că s-a dobândii dreptului de proprii prin uzucapiune.
In drept și-au întemeiat prezenta întâmpinare pe prev. Art.471 alin 5 c.pr.cvi. art-.1846-1847 art.1890 c.civ. 1864 legea nr.18/1991 privind fondul funciar, legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv.
Apelul este nefondat.
Pentru a putea prescrie se cere, în lipsa unui just titlu, o posesiune utilă exercitată pe o perioadă de 30 de ani, utilitatea posesiei apreciindu-se în funcție de calitățile prevăzute în art.1847 din Codul civil de la 1864, respectiv să fie continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
De asemenea, dispozițiile art. 1844 din același cod civil, reiterate de art. 11 din legea 213/1998, prevăd că nu pot fi dobândite prin uzucapiune, fiind deci imprescriptibile din punct de vedere achizitiv, bunurile care sunt scoase din circuitul civil făcând obiectul dreptului de proprietate publică.
Din contractul de întreținere depus de apelanții-reclamanți la dosar rezultă că de la data dobândirii construcțiilor, respectiv 1983, aceștia au avut doar un drept de folosință asupra suprafeței de 250 de mp pe care se află imobilele, terenul trecând în proprietatea statului în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974. Din același înscris mai reiese că diferența de teren până la 1247 de mp aparținea Cooperativei Agricole de Producție din localitatea Cerneți, aceasta fiind trecută ca vecin în partea de nord.
În aceste condiții, în mod corect a apreciat prima instanță că terenul ce face obiectul cauzei nu putea fii uzucapat de către reclamanți, fiind scos din circuitul civil și deci imprescriptibil cel puțin până în anul 1990. Ori din 1990 și până la data formulării cererii de chemare în judecată nu a trecut un termen de 30 de ani în care reclamanții să fi exercitat posesia asupra terenului.
Față de cele expuse, în temeiul art. 480 din Codul de procedură civilă, va fi respins apelul formulat de apelanții-reclamanți C. M. și C. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanții-reclamanți C. M. având CNP_ și C. C., având CNP_, ambii cu domiciliul în comuna Șimian, . împotriva sentinței civile nr. 1976/25.05.2015, pronunțată de Judecătoria Drobeta-T. S. în contradictoriu cu intimați-pârâți U. Șimian, C. L. Șimian ambele cu sediul în ., C. Ș., având CNP_, G. N. R., având CNP_ ambii cu domiciliul în comuna Șimian, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Decembrie 2015.
Președinte, V. N. | Judecător, C. E. C. | |
Grefier, Lucreția I. |
CC/LI/ 5 ex.
Data 05.01.2016
Jud.fond. G. D.
Confidențial cod.op.2626
| ← Pretenţii. Hotărâre din 23-11-2015, Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 964/2015. Tribunalul... → |
|---|
