Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 2120/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2120/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 3110/332/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 213/A
Ședința publică de la 31 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. C.
Judecător V. N.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul pârât N. S., împotriva sentinței civile nr. 2120/27.11.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M. în contradictoriu cu intimatul pârât B. C. C. și intimatul reclamant B. S. F., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul pârât N. S. personal și asistat de avocat U. O., și avocat D. O. pentru intimatul reclamant B. S. F., lipsă fiind intimatul pârât B. C. C. și intimatul reclamant B. S. F..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța potrivit dispozițiilor art.244 alin.3 din Noul Cod de Procedură Civilă declară cercetarea procesului încheiată și cu acordul părților în temeiul dispozițiilor art.392 din Noul Cod de Procedură Civilă constată deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra apelului.
Avocat U. O. pentru apelantul pârât a solicita admiterea apelului, modificarea sentinței, respingerea acțiunii, nu s-a dovedit reaua credință.
Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Astfel instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile legale in materie si rezultatul interpretării eronate a probelor administrate, nemotivând corespunzător probelor administrate, fiind in mod greșit înlăturate apărările lui la care nu se face niciun fel de referire, in sensul de a se motiva de ce nu sunt aplicabile in cauza principiile invocate de el.
Dispozițiile art. 1254 cod civil alin 2 prevăd ca "Desființarea contractului atrage, in condițiile legii, si desființarea actelor subsecvente încheiate in baza lui".
Or, în speța, este lesne de observat ca nu au fost anulate decât 2 certificate de moștenitor, ca pana la urma paratul B. C. S. a vândut un bun indiviz, deci este o vânzare sub condiție rezolutorie, fiind supusa condiției ca la partajul dintre moștenitori, bunul sa cada in lotul vânzătorului lui.
Cu alte cuvinte, se află in situația unei vânzări sub condiție rezolutorie, in sensul ca se va impune ca la partajul ce se poarta între parți, acest imobil sa cada în lotul vânzătorului lui.
Pe de alta parte, susțin ca el a fost și este un cumpărător de buna credința, având convingerea, în baza documentelor ce i-au fost prezentate in fata notarului public, că el cumpără de la adevăratul si unicul proprietar.
Avocat D. O. pentru intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefundat, menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.
A motivat că atât cumpărătorul, cât și vânzătorul au făcut cu rea credință încheierea contractului de vânzare cumpărare.
A solicitat cheltuieli de judecată.
În baza art.394 din Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată închise dezbaterile.
INSTANȚA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 04.11.2013, reclamantul B. S. F. a chemat în judecată pe pârâții B. C. C. și N. S. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1885/09.06.2011 de către BNP M. Cocuța.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat cu nr.1885/09.06.2011, fratele său B. C. C. a vândut lui N. S. suprafața de 1857 mp teren din care suprafața de 924 mp curți construcții si suprafața de 933 mp teren arabil situat in Cv 14, p 189 si 493 si construcțiile situate pe acest teren: casa cu trei camere sala, hol in suprafața de 127 mp, magazie in suprafața de 31 mp, pătul in suprafața de 35 mp, magazie de lemn in suprafața de 23 mp.
In anul 2009, fratele său B. C. C. si sora sa Steinger C. R. au dezbătut succesiunea după bunica lor B. G. si după tatăl lor B. G., emițându-se certificatele de moștenitor nr. 70/10.03.2009 de către Biroul N. Public M. Cocuta din Vînju M. si respectiv Biroul N. Public S. S. din Timișoara, fără ca reclamantul sa aibă cunoștința.
In fata notarului au declarat ca sunt singurii moștenitori si in acest fel reclamantul a fost exclus de la moștenire.
In baza acestor certificate de moștenitor fratele său B. C. C. a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 1885/09.06.2011 prin care a vândut lui N. S. suprafața de 1857 mp teren din care suprafața de 924 mp curți construcții si suprafața de 933 mp teren arabil situat in Cv 14, p 489 si 493 si construcțiile situate pe acest teren: casa cu trei camere sala, hol in suprafața de 127 mp, magazie in suprafața de 31 mp, patul in suprafața de 35 mp, magazie de lemn in suprafața de 23 mp, cu prețul de_ lei.
La data încheierii acestui contract N. S. cunoștea faptul ca si reclamantul era moștenitor deoarece fratele său B. C. C. mai vânduse același imobil si altei persoane, cu care s-a si judecat.
In anul 2012, cu ocazia introducerii acțiunii de partaj reclamantul a luat cunoștința de faptul ca fusese dezbătută succesiunea după bunica sa si după tatăl său, astfel că a introdus in acest fel o acțiune pentru anularea celor doua certificate de moștenitor.
Prin sentința nr.701/14.03.2013 pronunțata in dosarul nr._ au fost anulate cele doua certificate de moștenitor nr.70/10.03.2009 emis de către Biroul N. Public M. Cocuta din Vinju M. si nr.5/27.01.2009 respectiv Biroul N. Public S. S. din Timișoara.
A mai motivat reclamantul că actele care au stat la baza încheierii contractului de vânzare cumpărare au fost cele doua certificate de moștenitor, care au fost anulate, astfel că a solicitat instanței de judecata desființarea acestora in baza principiului resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis " .
Principiul anularii actului principal ca urmare a anularii actului subsecvent „ resolutio jure dantisj resolvitur jus accipientis " este definit ca fiind acea regula de drept in virtute căreia anularea actului principal atrage anularea si a actului subsecvent, urmăritor datorita legăturii sale cu primul .
Prin urmare, in ceea ce privește contractul de vânzare - cumpărare a cărui nulitate absoluta a solicitat-o a se constata este un act subsecvent celor doua certificate de moștenitor a căror nulitate s-a constatat, motiv pentru care considera aplicabil principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal.
Din analiza comparativa a conținutului contractului de vânzare - cumpărare autentificat cu nr.1885/09.06.2011 de către Biroul Notarial Public M. Cocuta si a certificatului de moștenitor nr. 70/10.03.2009 emis de către Biroul N. Public M. Cocuta din Vinju M. si nr.5/27.01.2009 respectiv Biroul N. Public S. S. din Timișoara a cărui nulitate s-a constatat prin sentința nr. 701/14.03.2013 pronunțata in dosarul nr._ , rezulta in mod indubitabil ca primul are caracter subsecvent celui de-al doilea.
Sancțiunea aplicata pentru încălcarea normelor imperative ale legii este nulitatea absoluta a actului atacat.
Regula anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal are caracterul unui principiu care guvernează efectele nulității: retroactivitatea si punerea părților in situația anterioara, dar și a principiului potrivit căruia nimeni nu poate transmite un drept pe care nu îl are.
Daca prin anularea actului juridic inițial se desființează dreptul transmițătorului din actul juridic subsecvent înseamnă ca acesta a transmis un drept pe care nu îl are, deci nici subdobânditorul nu poate deveni titularul acelui drept.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe principiul anularii actului principal ca urmare a anularii actului subsecvent.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar: copie carte de identitate reclamant, copia contractului de vânzare cumpărare autentificat cu nr.1885/09.06.2011 de către Biroul Notarial Public M. Cocuta, sentința nr.701/14.03.2013 pronunțata in dosarul nr._, pronunțată de Judecătoria Vînju M., împuternicire avocațială, chitanță privind dovada achitării taxei de timbru.
Pârâtul N. S., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, susținând faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1885 din 09.06.2011 de către BNP M. Cocuta a cumpărat de la paratul B. C. C. un imobil compus din teren de 1821 mp, din intravilanul comunei Vrata, având elemente de identificare CV 14, P 489 si 493, si construcțiile existente pe acesta, respective o casa cu 3 camere, sala, hol si scări, o magazine cu 2 incaperi, un patul si alte 2 magazii contra sumei de 12.000 lei.
Precizează faptul ca la baza incheierii actelor in forma autentica au stat documentele prezentate de vânzător prin procurator, respectiv 3 certificate de moștenitor, nr.41/25.05.2011 si 05 din 27.01.2009 emise de BNP S. S. Timișoara si cel cu nr. 70 din 10.03.2009 emis de BNP M. Cocuta, precum si titlul de proprietate cu tricolor nr. 24.732/1993.
Mai mult decât atat, arată faptul ca imobilul pe care l-a achiziționat, compus din teren si construcții era inscris in CF nr._/N, cu număr cadastral_ al localității Vrata, prezentându-se in acest sens si un extras CF, in care nu era nicio mențiune privitoare la o eventuala sarcina.
Reclamantul motivează faptul ca fiind anulate 2 din cele 3 certificate de moștenitor, respectiv nr.5/27.01.2009 emis de BNP S. S. si nr.70/10.03.2009 și că se impune anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat de paratul B. C. - C. cu acesta, in baza principiului "resolution jure dantis resolvitur jus accipiens".
Apreciază ca in aceasta speța operează si principiul error communis facit jus, in sensul ca fiind de buna credința, si prezentându-i-se actele care au stat la baza perfectării contractului său de vânzare-cumpărare a crezut ca paratul B. C.-C. este adevăratul si unicul proprietar.
Apreciază de asemenea ca se impune respingerea acțiunii si menținerea contractului a cărui nulitate se solicita, fiind îndeplinite in speța cumulativ toate condițiile pentru a se afla in fata teoriei moștenitorului aparent, respectiv contractul său este un act de înstrăinare cu titlu oneros, cu titlu particular, și ca terț a fost de buna credința, a existat o eroare ..
Reclamantul, a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de pârâtul N. S., prin care a arătat că este adevărat ca a promovat in instanța o acțiune ce are ca obiect partaj succesoral, ocazie cu care a si aflat de aceasta vânzare, insa aceasta cauza este suspendata pana se va soluționa prezenta cauza. A cerut instanței de judecata sa anuleze acest contract de vânzare cumpărare întrucât a fost încheiat in condițiile unei fraude la lege, in sensul ca atât vânzătorul, cat si cumpărătorul cunoșteau faptul ca si reclamantul este moștenitor.
In acest sens învederează instanței de judecata ca paratul B. C. C. a mai promis si unei alte persoane pe nume D. A. ca ii vinde acest imobil, primind chiar si o suma de bani. Acesta a notificat in scris pe notarul public care a încheiat actul de vânzare cumpărare ca mai exista un moștenitor si, totodată, l-a anunțat si pe paratul N. S..
Astfel, in situația lor nu trebuie analizate soarta dreptului dobânditorului ce depinde de rezultatul partajului, ci faptul ca, atât vânzătorul cât si cumpărătorul au eludat legea.
In al doilea rând se susține faptul ca paratul N. S. a fost cumpărător de buna credința in sensul ca documentele ce i-au fost prezentate i-au creat convingerea ca acesta cumpăra de la adevăratul proprietar.
De asemenea, la dosar, pârâtul B. C. C., a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, arătând că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1885 din 09.06.2011 de către BNP M. Cocuța a vândut un imobil compus din teren de 1821 mp, din intravilanul comunei Vrata, având elemente de identificare CV 14, P 489 si 493, si construcțiile existente pe acesta, respectiv o casa cu 3 camere, sala, hol si scări, o magazine cu 2 încăperi, un patul si alte 2 magazii contra sumei de 12.000 lei paratului N. S..
Precizează faptul că la baza încheierii actelor in forma autentică au stat documentele prezentate de el prin procurator, respectiv 3 certificate de moștenitor, nr. 41/25.05.2011 si 05 din 27.01.2009 emise de BNP S. S. Timișoara si cel cu nr. 70 din 10._ emis de BNP M. Cocuta, precum si titlul de proprietate cu tricolor nr. 24.732/1993.
Mai mult decât atât, arată faptul ca imobilul pe care l-a vândut, compus din teren si construcții a fost inscris in CF nr._/N, cu număr cadastral_ al localității Vrata.
Reclamantul motivează faptul ca fiind anulate 2 din cele 3 certificate de moștenitor, respectiv nr.5/27.01.2009 emis de BNP S. S. si nr. 70/10.03.2009 și că se impune anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat in baza principiului "resolution jure dantis resolvitur jus accipiens".
Din conținutul cererii de chemare in judecata rezulta ca reclamantul a promovat o acțiune de partaj, înregistrata pe rolul Judecătoriei Vinju M. sub nr._, in care insa nu a fost citat niciodată, aflând aceste informații de pe portalul instanțelor de judecata.
Pe de alta parte, arată ca pârâtul N. S. a fost si este un cumpărător de buna credința, având convingerea, in baza actelor prezentate de procuratorul său ca a cumpărat de la adevăratul si unicul proprietar.
La termenul din 11.09.2014, s-a dispus emiterea unei adrese către BNP M. Cocuța, pentru a înainta instanței înscrisurile care au stat la baza încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1885/09.06.2011 și s-a pus în vedere pârâților să depună certificatul de moștenitor emis pe numele pârâtului B. C. C..
Prin adresa nr.825/16.10.2014, BNP M. Cocuța a înaintat înscrisurile care au stat la baza încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1885/09.06.2011.
Din depoziția martorului D. Ș., s-a reținut faptul că atunci când pârâtul N. S. a perfectat actele de vânzare cumpărare de la pârâtul B. C. nu cunoștea că acesta nu este unicul moștenitor. Pârâtul N. S. a fost deranjat în posesie de către anumite persoane care i-au furat uși și geamuri. Nu cunoaște în ce an a cumpărat N. S. acest imobil. Nu cunoaște dacă înainte pârâtul B. C. a mai vândut la o altă persoană care ar fi locuit în acea gospodărie.
Martorul D. A. a declarat că pârâtul N. S. a cunoscut faptul că vânzătorul B. C. nu este singurul moștenitor, chiar el l-a avertizat despre acest fapt. În anul 2009, pe 26.12 a făcut un înscris sub semnătură privată cu pârâtul B. C. prin care se obliga să-i vândă lui imobilul și la vremea respectivă i-a dat 1500 lei. Și acest lucru l-a cunoscut pârâtul N. S., faptul că el încheiase cu pârâtul B. C., actul. Arată că a locuit în acest imobil din 1993 pentru că a trăit în concubinaj cu bunica pârâtului B. C. până în 2011, luna mai, când au fost evacuați cu poliția, deși nu se încheiase actul de vânzare cumpărare cu pârâtul N. S.. Chiar el personal a trimis o notificare către BNP M. și a precizat că această gospodărie nu poate fi înstrăinată că mai sunt 3 moștenitori, însă notarul nu a ținut cont de această notificare. A încheiat antecontractul numai cu B. C. pentru că i-a promis că vorbește și cu sora lui, ambii locuind în Austria, și că lor nu le trebuie nimic. La vremea respectivă nu cunoștea adresa reclamantului B. F. S. a căutat adresa și i-a scris o scrisoare recomandată. A fost amenințat de pârâtul N. S. să părăsească locuința și atunci l-a înștiințat despre faptul că mai sunt și alți moștenitori. In acest imobil nu locuiește pârâtul N. S., deși a cumpărat-o deoarece a văzut că există probleme. Nu cunoaște când a venit să locuiască în . S..
Totodată martorul Sîmba I., a declarat că nu cunoaște nimic în legătură cu faptul dacă pârâtul N. S. știa că acest imobil mai avea și alți moștenitori atunci când s-a hotărât să-l cumpere de la B. C. nici dacă a fost avertizat de D. A. cu privire la acest fapt și nici cine a locuit în imobil înainte de a încheia actul de vânzare cumpărare. Locuința pârâtului N. S. se află la distanță mare față de locuința pe care a cumpărat-o. Până să cumpere pârâtul nu a avut nici un fel de relații de colaborare cu pârâtul vânzător. Pârâtul N. S. nu cunoștea câți moștenitori erau asupra imobilului, deoarece nici măcar el care locuiește în . și nu cunoaște unde se află amplasat imobilul în discuție.
Prin sentința civilă nr. 2120/27.11.2014 Judecătoria Vînju M. a admis acțiunea civilă având ca obiect „constatare nulitate act juridic” formulată de reclamantul B. S. împotriva pârâților B. C. C. și N. S. . A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1885/09.06.2011, încheiat la Biroul Notarului Public –M. Cocuța, cu sediul în Vînju M., jud. M.. A obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 800 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1885/09.06.2011 încheiat de Biroul Notarial Public M. Cocuța Vînju M., pârâtul B. C. C. a înstrăinat pârâtului N. S., un imobil compus din teren de 1821 mp, din intravilanul comunei Vrata, având elemente de identificare CV 14, P 489 si 493, si construcțiile existente pe acesta, respective o casa cu 3 camere, sala, hol si scări, o magazine cu 2 încăperi, un patul si alte 2 magazii contra sumei de 12.000 lei.
Prin cererea formulată în prezenta cauză, reclamantul B. S. F. a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1885/09.06.2011, încheiat la Biroul Notarului Public –M. Cocuța, cu sediul în Vînju M., jud. M., între pârâtul B. C. C. în calitate de vânzător și paratul N. S., în calitate de cumpărător, cu motivarea că actul principal a fost anulat, astfel că trebuie anulat și actul subsecvent.
S-a reținut că prin S.C nr.701/14.03.2013, rămasă definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._, s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.70/10.03.2009 eliberat de Biroul Notarial Public M. Cocuța, cu sediul în Vînju M., jud. M. și a certificatului de moștenitor nr.5/27.01.2009 eliberat de Biroul N. Public S. S. din Timișoara.
S-a constatat astfel că, acest contract de vânzare cumpărare, este un act subsecvent certificatelor de moștenitor a căror nulitate s-a constatat, motiv pentru care este aplicabil principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.
Regula anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), deși fără o consacrare legală cu titlu general, are caracterul unui principiu care guvernează efectele nulităților – retroactivitatea și repunerea în situația anterioară, dar și a principiului potrivit căruia nimeni nu poate transmite altuia un drept pe care nu îl are, în sensul că, dacă prin anularea actului juridic inițial se desființează dreptul transmițătorului din actul juridic subsecvent, înseamnă că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, deci nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept.
Situația de fapt evocată în cauză este aceea a două acte juridice succesive prin care s-au transmis aceleași drepturi, pentru că se vorbește despre două certificate de moștenitor ca acte inițiale prin care s-a stabilit calitatea de moștenitor (acte desființate ulterior) și un contract de vânzare-cumpărare, ca act subsecvent, care are același obiect.
Cât privește acest contract, el este unul cu titlu oneros, care are ca obiect imobile și în cuprinsul cererii introductive și de-a lungul procesului se arată în ce măsură retroactivitatea, ca principiul fundamental al efectelor nulităților, atrage în acest caz repunerea în situația anterioară, iar aceasta din urmă este obstrucționată de existența contractului în discuție, câtă vreme terenul nu era exceptat de la reconstituire, iar comandamente la fel de importante sunt necesitatea asigurării securității și stabilității circuitului civil (care reprezintă și o excepție citată la principiul anularea actului principal atrage anularea actului subsecvent) și principiul constituțional și convențional al garantării dreptului de proprietate.
Ori, sancțiunea pentru încălcarea dispozițiilor imperative ale legii este nulitatea absolută a actului atacat.
Prin urmare dacă, prin anularea actului juridic inițial (în speță certificatele de moștenitor), se desființează dreptul transmițătorului din actul juridic subsecvent (în speță contractul de vânzare cumpărare), înseamnă că acesta a transmis un drept pe care nu îl are, deci nici subdobânditorul nu poate deveni titularul acelui drept.
Ori reclamantul, invocă o cauză ce nu are legătură cu momentul încheierii contractului, ci ulterioară acestuia, ce se subscrie principiului retroactivității efectelor nulității și face ca actul să fie desființat ex tunc, în speță certificatele de moștenitor anulate se consideră că nu au existat cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
Față de considerentele reținute, instanța a apreciat acțiunea formulată de reclamant ca fiind întemeiată, urmând a o admite și a constata nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1885/09.06.2011, încheiat la Biroul Notarului Public –M. Cocuța, cu sediul în Vînju M., jud. M..
Văzând și disp.art.453 C.proc.civ., pârâții au fost obligați la plata către reclamant a sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul N. S. criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
A motivat că prin acțiunea introdusă reclamantul a solicitat constatarea nulității contractului de vânzare - cumpărare încheiat cu celalalt parat, invocându-se nulitatea absoluta a acestuia, motivat de faptul că, s-a anulat un certificat de moștenitor al vânzătorului si s-ar impune si anularea actelor subsecvente.
Prin sentința atacată a fost admisa acțiunea reclamantului, reținându-se ca în speța operează principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, ca prin anularea 2 certificate de moștenitor eliberate vânzătorului lui se impune si anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat in forma autentica cu el, pentru ca vânzătorul lui ar fi transmis un drept pe care nu l-ar fi avut. Susțin ca sentința apelata este vădit nelegala si netemeinica.
Astfel instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile legale in materie si rezultatul interpretării eronate a probelor administrate, nemotivând corespunzător probelor administrate, fiind in mod greșit înlăturate apărările lui la care nu se face niciun fel de referire, in sensul de a se motiva de ce nu sunt aplicabile in cauza principiile invocate de el.
A mai arătat că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1885 din 09.06.2011 de către BNP M. Cotuta el a cumpărat de la paratul B. C. C. un imobil compus din teren de 1821 mp, din intravilanul comunei Vrata, având elemente de identificare CV 14, P 489 si 493, si construcțiile existente pe acesta, respectiv o casa cu 3 camere, sala, hol si scări, o magazine cu 2 încăperi, un patul si alte 2 magazii contra sumei de 12.000 lei.
A arătat faptul ca imobilul pe care l-am achiziționat, compus din teren si construcții era înscris in CF nr._/N, cu număr cadastral_ al localității Vrata, prezentandu-se in acest sens si un extras CF, in care nu era nicio mențiune privitoare la o eventuala sarcina.
Instanța de fond a reținut ca fiind anulate 2 din cele 3 certificate de moștenitor, respectiv nr. 5/27.01.2009 emis de BNP S. S. si nr. 70/10.03.2009, s-a impuus anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat de paratul B. C.-C. cu el, in baza principiului "resolutio jure dantis resolvitur jus accipiens".
In mod greșit s-a reținut si s-a concluzionat acest fapt, in condițiile in care motivarea oferita se raportează la temeiul juridic ce rezulta din prevederile art. 1254 cod civil;
De fapt, acest temei legal nu este aplicabil in speța dedusa judecații, pentru simplul motiv ca actele care au fost anulate au fost reprezentate de 2 certificate de moștenitor, care sunt înscrisuri de alta natura decât contractul autentic de vânzare cumpărare încheiat de el cu celalalt parat;
Dispozițiile art. 1254 cod civil alin 2 prevăd ca "Desființarea contractului atrage, in condițiile legii, si desființarea actelor subsecvente încheiate in baza lui".
Or, în speța, este lesne de observat ca nu au fost anulate decât 2 certificate de moștenitor, ca pana la urma paratul B. C. S. a vândut un bun indiviz, deci este o vânzare sub condiție rezolutorie, fiind supusa condiției ca la partajul dintre moștenitori, bunul sa cada in lotul vânzătorului lui.
Cu alte cuvinte, se află in situația unei vânzări sub condiție rezolutorie, in sensul ca se va impune ca la partajul ce se poarta între parți, acest imobil sa cada în lotul vânzătorului lui.
Pe de alta parte, susțin ca el a fost și este un cumpărător de buna credința, având convingerea, în baza documentelor ce i-au fost prezentate in fata notarului public, că el cumpără de la adevăratul si unicul proprietar;
Din alt punct de vedere, el personal nu l-a cunoscut pe autorul vânzătorului lui, întrucât, deși sunt născut in . cu părinții pe când aveam 2-3 anișori si ne-a stabilit in LUGOJEL, astfel ca nu a apucat sa cunosc oamenii din .> Eu locuiesc de câțiva ani in . muncesc sezonier in Serbia, astfel ca nici nu am știut aceasta familie, cați copii au avut si unde au locuit;
Strict ca desfășurare faptica a felului in care am ajuns sa cumpăr acest imobil, arat ca eu am văzut un anunț "de vânzare", m-am interesat, mi s-au prezentat actele si apoi am încheiat contractul notarial;
Eu personal nu îl cunosc pe reclamant, nu am cunoscut niciodată de existenta lui sau de relația de rudenie pe care o are cu defunctul B. G.;
Apreciez de asemenea ca se impune respingerea acțiunii si menținerea contractului a cărui nulitate se solicita, fiind îndeplinite in speța cumulativ toate condițiile pentru a ne afla in fata teoriei moștenitorul aparent, respectiv contracția meu este un act de înstrăinare cu titlu oneros, cu titlu particular, eu ca terț a fost de buna credința, a existat o eroare .;
Ca stare de fapt, arat si aspectul ca de la momentul cumpărării bunului imobil eu am făcut reparații, renovări ale casei, in sensul ca în 2 din cele 3 camere am, tencuit pereții si tavanele, am montat gresie si parchet, a montat geamuri de termopan, a pus olane - cca 50 de bucăți - la toata casa, am pus uși duble la . montat uși PFL noi in interior, am mobilat corespunzător camerele renovate;
A solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărâi atacate si pe fond respingerea acțiunii.
Intimatul reclamant B. S. F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat
respingerea apelului formulat de către N. S. ca nefondat, menținerea sentinței ponuntate de Judecătoria Vinju M. ca fiind legală și temeinică.
Cu privire la primul motiv de apel si anume faptul ca soluția pronunțata este rezultatul aplicării greșite a dispozițiilor legale in materie, considera ca prin Sentința nr. 701/14.03.2013 pronunțata de Judecătoria Vinju M. in dosarul nr._ au fost anulate cele doua certificate de moștenitor, respectiv certificatul de moștenitor nr. 70/10.03.2009 emis de BNP M. Cocuta si nr. 5/27.01.2009 emis de BNP S. S. din Timișoara .
Având in vedere ca acest contract de vânzare cumpărare este un act subsecvent certificatelor de moștenitor a căror nulitate s-a constatat, este aplicabil principiul anularii actului subsecvent ca minare a anularii actului principal.
Daca prin actul juridic inițial se desființează dreptul transmitatorului din actul juridic subsecvent, înseamnă ca acesta a transmis un drept pe care nu îl are și nici subdobânditorul nu poate deveni titularul acelui drept .
Consideră că instanța de fond a interpretat in mod corect probele administrate si
anume înscrisurile depuse și declarațiile martorilor.
In ceea ce privește declarația martorului D. A., aceasta, se coroborează cu celelalte probe ce au fost administrate, acesta cumpărase anterior acest imobil tot de B. C. printr-o chitanța de mana si a locuit aici din 1993 pana in luna mai 2011, însa nu a putut perfecta contractul de vânzare cumpărare întrucât, actele de proprietate ale vânzătorului nu erau in regula . Așa cum rezulta din mărturia acestuia, personal l-a înștiințat pe cumpărător ca nu poate încheia contractul si chiar si pe notarul public .Mai mult decât atat înainte de perfectarea contractului N. S. l-a evacuat pe acesta din imobil apelând la organele de politie, ceea ce denota faptul ca a cunoscut situația imobilului si a fost de rea credința .
S-a susținut de apelant ca in speța dedusa judecații este aplicabila teoria moștenitorului aparent, fiind îndeplinite toate condițiile si anume contractul este unul cu titlu oneros, acesta a fost de buna credința, si ca a existat o eroare ..
In cauza de fata teoria moștenitorului aparent nu este aplicabila întrucât cumpărătorul nu a fost într-o eroare . privire la calitatea vânzătorului de moștenitor,
Verificând sentința pronunțată prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată apelul întemeiat.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1885/09.06.2011 de Biroul Notarial Public M. Cocuța din Vînju M., pârâtul B. C. C. a înstrăinat pârâtului N. S., un imobil compus din teren în suprafață de 1821 mp, situat în intravilanul comunei Vrata, având elemente de identificare CV 14, P 489 si 493, si construcțiile existente pe acesta, respective o casa cu 3 camere, sala, hol si scări, o magazine cu 2 încăperi, un patul si alte 2 magazii contra sumei de 12.000 lei.
Anterior vânzării, în anul 2009, pârâtul B. C. C. si Steinger C. R., fratele, respectiv sora reclamantului au dezbătut succesiunea după bunica lor B. G. si după tatăl lor B. G., emițându-se certificatele de moștenitor nr. 70/10.03.2009 de către Biroul N. Public M. Cocuta din Vînju M. si nr. 5/27.01.2009 de Biroul N. Public S. S. din Timișoara.
Prin S.C nr.701/14.03.2013, rămasă definitivă și irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._, s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.70/10.03.2009 eliberat de Biroul Notarial Public M. Cocuța, cu sediul în Vînju M., jud. M. și a certificatului de moștenitor nr.5/27.01.2009 eliberat de Biroul N. Public S. S. din Timișoara, motivul fiind acela că dezbaterea succesorală a fost făcută în lipsa reclamantului care este și el moștenitor legal alături de frații săi.
Reclamantul a invocat ca și cauză de nulitate a contractului principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, cunoscut și sub adagiul „ rezoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis”.
Acest principiu, care la data încheierii contractului de vânzare cumpărare nu avea o consacrare legală într-un text de principiu sau cu caracter general, fiind dezvoltat de către practica și literatura de specialitate, privește efectele nulității față de terți.
El este atât o consecință a celorlalte două principii ale efectelor nulității – retroactivitatea și repunerea în situația anterioară – cât și a altui mare principiu de drept și anume: nemo dat quod non habet sau nemo plus juris ad alium transffere potest, quam ipse habet, în sensul că dacă se dovedeșt că transmițătorul nu putea transmite un drept, deoarece s-a desființat titlul său, prin anularea actului, nici subdobânditorul nu putea dobândi mai mult.
În primul rând tribunalul constată că hotărârea primei instanțe este vădit netemeinică și nelegală în ceea ce privește partea din contractul de vânzare cumpărare referitoare la înstrăinarea construcțiilor, respectiv o casa cu 3 camere, sala, hol si scări, o magazine cu 2 încăperi, un patul si alte 2 magazii.
Reiese foarte clar din cele două certificate de moștenitor ce au fost anulate prin S.C nr.701/14.03.2013 că acestea nu se referă la construcțiile înstrăinate de pârâtul B. C. C., pârâtului N. S. (construcțiile au făcut obiectul certificatului de moștenitor nr. 41/25.05.2011, care nu a fost anulat) ci obiectul lor l-a constituit doar terenul în suprafață de 1821 mp, situat în intravilanul comunei Vrata, ce a fost înstrăinat prin contractul de vânzare cumpărare.
Așadar soluția instanței de admitere a acțiunii și de anulare a contractului de vânzare cumpărare și cu privire la construcții nu se încadrează în motivul de nulitate invocat și nu este susținută de probele aflate la dosar.
Pentru a se anula un act juridic pe temeiul principiului invocat de reclamant nu este suficient ca acest act să aibă caracter subsecvent în raport cu un altul, ci este necesar ca dreptul transmis prin actul juridic a cărui anulare se cere să fi fost desființat în persoana înstrăinătorului.
În speță această condiție nu este îndeplinită deoarece nici dreptul subiectiv ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare, respectiv dreptul de proprietate asupra terenului și nici măcar titlul sub care pârâtul B. C. C., respectiv de moștenitor legal nu au fost desființate.
În cauza de față nu certificatul de moștenitor constituie titlu de proprietate pentru terenul înstrăinat, ci titlul de proprietate nr._/10.08.1993 eliberat în baza legii 18/1991 a fondului funciar numitului B. I A., cu moștenitorii B. A G. și B. A G., autorii reclamantului și pârâtului.
De asemenea, titlul de moștenitor legal al pârâtului B. C. C. nu a fost desființat odată cu anularea certificatelor de moștenitor, deoarece în sistemul nostru de drept în materia dreptului succesoral desființarea retroactivă a titlului de moștenitor intervine doar în două cazuri și anume: prin renunțarea la moștenire și prin constatarea nedemnității.
Anularea certificatului de moștenitor are doar ca efect că masa succesorală și calitatea de moștenitor nu mai sunt constatate pe cale notarială însă moștenirea se transmite de drept către succesibili de la data deschiderii succesiunii.
Față de cele mai sus expuse, în temeiul disp. art. 480 alin. 2 c.p.civ. urmează să fie admis apelul, schimbată sentința și respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul, formulat de apelantul pârât N. S. domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 2120/27.11.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M. în contradictoriu cu intimatul pârât B. C. C. domiciliat in . și intimatul reclamant B. S. F., domiciliat în C., b.dul Basarabiei, nr.32, ., ., județul M., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
Schimbă sentința.
Respinge acțiunea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Martie 2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. E. C. | Judecător, V. N. | |
Grefier, D. A. D. |
Red. CCE/BM
5ex/30.04.2015
Jud fond N. A
Cod operator 2626
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 1907/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Sentința nr. 1912/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
