Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 121/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 121/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 8/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 8/A/MF

Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. R.

Judecător F. M.

Grefier M. B.

Pe rol judecarea apelului civil - Minori și familie – formulat de apelanta-reclamantă M. A. N. împotriva sentinței civile nr.121/16.10.2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimatul-pârât M. I., având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta-reclamantă, avocat B. R., în calitate de curator special al intimatului-pârât lipsă și martorul N. C..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, potrivit dispozițiilor art. 321cod procedură civilă a fost audiat martorul N. C., cu respectarea dispozițiilor art. 319cod procedură civilă, răspunsurile acestuia fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosar.

Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art. 394 cod procedură civilă, constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.

Apelanta-reclamantă solicită admiterea apelului întrucât dorește să încaseze drepturile minorei.

Avocat B. R., în calitate de curator special al intimatului-pârât, solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.996 cod procedură civilă.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Vânju M. la data de 10.10.2014, reclamanta M. A. N. a solicitat pe cale de ordonanță președințială în contradictoriu cu pârâtul M. I. să se dispună stabilirea domiciliului minorei M. D. A. M. născută la data de 21.11.2009, la reclamantă, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei, autorizarea reclamantei să încaseze alocația de stat pentru minoră, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii de ”divorț cu minori” ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Vânju M., fără cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a susținut faptul că din relația de căsătorie cu pârâtul, din anul 2009, a rezultat minora M. D. A. M. născută la data de 21.11.2009, iar între părți au intervenit neînțelegeri, pârâtul manifestând un comportament agresiv fizic și verbal, astfel că s-au despărțit în fapt, moment din care pârâtul a părăsit domiciliul conjugal. Cu acea ocazie, a lăsat minora la reclamantă, acesta refuzând să-i acorde întreținere, încasând totodată alocația de stat pentru minoră. A arătat că urgența măsurii constă în faptul că pârâtul nu asigură minorei întreținere propice dezvoltării normale din punct de vedere fizic și psihic, precum și faptul că reclamanta este extrem de atașată de minoră.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar în copie: certificat de naștere al minorei, certificat de căsătorie al părților, adeverință medicală, adre4sa nr._/25.06.2014 emisă de Consiliul Județean A., adresa nr.2/6282/ASC/30.06.2014 emisă de ANEPIS A.,adeverință din 27.05.2014 emisă de Grădinița Vânju M., chitanța privind plata taxei de timbru.

În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.121/16.10.2014 Judecătoria Vânju M., a respins cererea de ordonanță președințială, pentru următoarele considerente:

Prin cererea având ca obiect ordonanță președințială, reclamanta a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul să se dispună stabilirea domiciliului minorei M. D. A. M. născută la data de 21.11.2009, la reclamantă, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei, autorizarea reclamantei să încaseze alocația de stat pentru minoră, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii de ”divorț cu minori” ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Vînju M., fără cheltuieli de judecată.

Pe fond, instanța a reținut că în urma relațiilor de căsătorie cu pârâtul, din anul 2009, a rezultat minora M. D. A. M. născută la data de 21.11.2009, iar între părți au intervenit neînțelegeri, pârâtul manifestând un comportament agresiv fizic și verbal, astfel că s-au despărțit în fapt, moment din care pârâtul a părăsit domiciliul conjugal. Cu acea ocazie, a lăsat minora la reclamantă, acesta refuzând să-i acorde întreținere, încasând totodată alocația de stat pentru minoră.

Potrivit art.996 C.pr.civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Din interpretarea acestor dispoziții, rezultă că pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială este necesar a fi îndeplinite cumulativ trei condiții și anume: urgența, vremelnicia măsurii și neprejudicierea fondului.

În cazul în speță, nu a fost îndeplinită condiția privind urgența unei asemenea cereri, întrucât motivul invocat de reclamantă, respectiv faptul că pârâtul nu asigura minorei întreținere propice dezvoltării normale din punct de vedere fizic și psihic, ceea ce aduce o vătămare gravă, fiindu-i afectată dezvoltarea fizică și psiho – afectivă, nu este fondată și reprezintă doar o măsură vremelnică care nu duce la păgubirea acesteia.

Motivația reclamantei, că este singura care se preocupă de îngrijirea, creșterea și educarea minorei și există pericolul ca pârâtul să o ia pe minoră, fiind în interesul superior al minorei să rămână la reclamantă, care îi asigură stabilitate, afecțiune, nu este de natură să justifice urgența măsurii și nu prezintă relevanță, în soluționarea cauzei de față, având în vedere faptul că aceste măsuri vor fi cercetate odată cu fondul.

Având în vedere că pe rolul Judecătoriei Vânju M. se află cauza nr._ având ca obiect ”divorț cu minori”, cauză prin care pe fond instanța va administra probe suficiente care să fie concludente cu privire la schimbarea condițiilor climato - afective și stabilirea domiciliului minorei rezultate din relațiile de căsătorie ale părților, în cauză nu a fost îndeplinită condiția urgenței îndreptățită prin ordonanța președințială prin care se solicită stabilirea domiciliului minorei pe această cale judecătorească.

Totodată, s-a reținut faptul că, în prezent minora se află la reclamantă, se ocupă de creșterea și educarea, precum și de sănătatea acesteia și are în același timp posibilități materiale bune pentru o creștere și educare corespunzătoare a minorei.

Prin urmare, nefiind îndeplinită condiția urgenței prevăzută de art.996 C.proc.civ.,instanța a apreciat cererea ca fiind neîntemeiată și în consecință a fost respinsă ca atare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Susține că, în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea prin raportare la dispozițiile art.996 cod procedură civilă.

În privința termenului de declarare a apelului, acesta curge de la comunicare, nicidecum de la pronunțare, ordonanța fiind dată fără citarea părților.

În consecință, solicită admiterea apelului, schimbarea întrutotul a sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază ca întemeiat pentru următoarele considerente:

Părțile sunt căsătorite, din căsătoria acestora rezultând minora M. D. A. născut la data de 21.11.2009 . Tribunalul reține că în prezent minora locuiește cu mama sa, fratele și bunicul acesteia la domiciliul acestuia din urmă situat în localitatea Vânju M. .

De asemenea, urmare cererii formulată de reclamantă pe rolul Judecătoriei Vânju M. se află înregistrată sub nr._ acțiunea de divorț.

Potrivit art.996 alin.1 C.pr.civ instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Prin această dispoziție legiuitorul stabilește că pentru admisibilitatea unei cereri de ordonanță președințială trebuie să fie urgentă, măsura dispusă să aibă caracter vremelnic al măsurii și să nu prejudece fondul,toate acestea trebuind îndeplinite cumulativ, lipsa uneia dintre acestea având drept consecință respingerea acțiunii.

În materia raporturilor de familie ordonanța președințială capătă o anumită specificitate în sensul că, instanța poate lua, pe tot timpul procesului de divorț, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei, legiuitorul prin art.919 C.pr. civ., creând cadrul legal pentru realizarea măsurilor cu caracter temporar cu precizarea că în această materie doctrina și jurisprudența apreciază că, în astfel de cazuri, urgența este prezumată, fără a fi necesare probe suplimentare pe acest aspect.

Față de toate acestea, cum legiuitorul prezumă urgența luării unei anumite măsuri dintre cele enumerate de art.919 C.pr.civ., tribunalul apreciază că nu pot fi primite argumentele instanței de fond în ceea ce privește necesitatea existenței și dovedirii urgenții măsurii solicitate de recurenta reclamantă.

Cu toate acestea instanța poate să analizeze dacă se impune stabilirea locuinței minorei la mama reclamantă în mod provizoriu, iar la această apreciere trebuie avut în vedere interesul minorului, iar stabilirea acestui interes se face prin examinarea mai multor criterii de apreciere, printre acestea numărându-se vârsta copilului, condițiile pe care părintele i le poate asigura pentru o bună dezvoltare morală, intelectuală și fizică, atașamentul acestuia față de copil, precum și al copilului față de părinte, profesia părinților, profilul lor socio-moral, interesul și grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după despărțirea în fapt și alte asemenea împrejurări, fără ca vreun criteriu de apreciere să fie absolutizat, sau altul să nu fie luat în seamă.

În acest context este de remarcat faptul că minora rezultată din căsătoria părților are vârsta de aproximativ 6 ani și până la această vârstă a crescut în permanență alături de mama sa, prezumându-se așadar o anumită legătură afectiv-emoțională mamă fiică, care dat fiind vârsta copilului nu ar trebui întreruptă, nici măcar provizoriu. În plus, din anul 2011 minora a locuit numai cu mama sa și fratele rezultat dintr-o altă relație, fiind îngrijită și supravegheată de mamă și bunicul patern astfel că familia și locuința actuală pot fi pot privite ca fiind elemente ce contribuie la formarea personalității minorei și de care aceasta este atașată emoțional.

Tribunalul apreciază, față de aparența dreptului rezultat din coabitarea reclamantei cu fiica sa și familia actuală și lipsa de interes a intimatului pârât față de familia sa, că se impune stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantei și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere până la soluționarea definitivă a cererii de divorț înregistrată pe rolul Judecătoriei Vânju M. sub nr._ .

Cu privire la cuantumul pensiei de întreținere,

În lipsa unor dovezi privind veniturile pârâtului, în practica judecătorească s-a consolidat opinia potrivit căreia în lipsa veniturilor salariale, instanța va stabili pensia de întreținere în funcție de salariul minim pe economie, apreciindu-se că nivelul acestuia reprezintă de fapt nivelul veniturilor fără de care o persoană nu poate subzista iar nivelul acestuia este cel stabilit prin disp. art.1 alin.2 din H.G.Nr. 871 din 14 noiembrie 2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de 900 lei lunar.

Față de acestea, în conformitate cu art.529 alin.2 potrivit căruia întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, cuantumul pensiei de întreținere la care va fi obligat pârâtul va fi de 175 lei lunar, începând cu data de 10.10.2014 data formulării acțiunii prezente.

Cum prin prezenta hotărâre se va stabili locuința minorei la mama reclamantă, față de disp.art.4 din Lg.nr.61/1993, republicată, privind alocația de stat, constatând lipsa acordului părinților privind încasarea alocației reclamanta să încaseze alocație de stat cuvenită minorei până la același moment.

Pentru toate aceste motive, apreciind că se impune stabilirea vremelnică a locuinței minorei la mamă, în baza art.999 și art.480 alin.2 C.pr.civ. tribunalul va admite apelul, va schimba sentința recurată în sensul că va admite acțiunea și va stabili locuința minorului minorei M. D. A. la mama reclamantă locuința reclamantei, va obliga pârâtul la plata cu titlu de pensie întreținere lunară în favoarea minorei, a sumei de 175 lei, începând cu data de 10.10.2014, toate măsurile urmând a fi dispuse până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Vânju M..

În temei art.453 C.pr.civ., întrucât intimatul pârât a căzut în pretenții va fi obligat către apelanta-reclamantă la plata sumei de 201 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul civil - Minori și familie – formulat de apelanta-reclamantă M. A. N. domiciliată în oraș Vânju M., ., județul M., împotriva sentinței civile nr.121/16.10.2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimatul-pârât M. I., domiciliat în Conop, satul Odvos, județul A., având ca obiect ordonanță președințială.

Schimbă sentința.

Admite cererea.

Stabilește locuința minorei M. D. A. la locuința reclamantei până la soluționarea definitivă a procesului de divorț aflat pe rolul Judecătoriei Vânju M.(dosar nr._ ).

Obligă pârâtul la plata cu titlu de pensie întreținere lunară în favoarea minorei, a sumei de 175 lei, începând cu data de 10.10.2014 până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .

Autorizează reclamanta să încaseze alocație de stat cuvenită minorei până la același moment.

Obligă intimatul către apelantă la 201 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2015.

Președinte,

V. R.

Judecător,

F. M.

Grefier,

M. B.

Redactat V.R.20.01.2014

tehnoredactat M.B., Ex.4/ 4pag.

jud.fond N. A.

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 121/2015. Tribunalul MEHEDINŢI