Pensie întreţinere. Sentința nr. 564/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 564/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 5945/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 34/A/MF
Ședința publică de la 09 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. M.
Judecător V. R.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea apelului civil - Minori și familie – formulat de apelantul-pârât H. S. M. împotriva sentinței civile nr.564/MF/03.11.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimatele-reclamante H. A. A. prin reprezentant legal Pramaștolea L. I., H. A. A., având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se ia act că dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 27.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.396 alin.1 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, o reține pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 05.05.2014, sub nr._, reclamanta Pramaștolea L. I., în calitate de reprezentant legal al minorei H. A. A., H. A.-A. a chemat în judecată pe pârâtul H. S.-M., pentru ca, prin hotărârea care se va pronunța să se dispună majorarea pensiei de întreținere, la plata căruia a fost obligat pârâtul, în favoarea minorei H. A.-A., fiica pârâtului, prin sentința civilă nr. 6092/23.06.1999, nr. 3183/26.06.2009, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S..
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin sentința civilă nr.6092/1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta-T. S. în dosarul nr.7252/1999 s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între subsemnata Pramaștolea L.-loana și H. S.-M., cele două fiice (A.-A., născută la 20 decembrie 1995 și A.-A., născută la 26 februarie 1999) fiindu-i încredințate spre creștere și educare, cu obligarea fostului soț la plata pensiei de întreținere în favoarea acestora.
Prin sentința civilă nr.3183/2009 a Judecătoriei Dr. Tr. S., pârâtul a fost obligat să plătească o pensie majorată de la 200 la 300 lei lunar în beneficiul fiecărui minor, respectiv H. A. A., născută la data de 20.12.1995 și H. A. A., născută la 26.02.1999.
La stabilirea acestei pensii majorate au fost avute în vedere nevoile celor două minore și mijloacele materiale ale pârâtului, care în perioada decembrie 2008 - mai 2009 se cifrau la un venit net lunar de 3055 lei, la care se adăuga un premiu anual de 1294 lei și prima de vacanță în cuantum de 1364 lei.
A mai arătat că nevoile minorei H. A.-A., acum în vârstă de 15 ani, elevă în clasa a Vlll-a au crescut semnificativ.
Substanțial au crescut și nevoile subsemnatei H. A.-A., în prezent elevă în clasa a XII-a, urmând ca după absolvirea liceului și promovarea examenului de bacalaureat să frecventeze cursurile universitare, fapt ce implică cheltuieli suplimentare.
A susținut faptul că, în același timp, au crescut și posibilitățile materiale ale pârâtului, care în prezent realizează din salariu un venit mult mai mare decât cel avut în vedere la anterioara majorare a pensiei de întreținere.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 525, 529 și 531 N.C.pr.civ.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, solicitând efectuarea unei adrese către unitatea angajatoare, respectiv Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din C. M.A.I., cu sediul în municipiul București, ., Sector 6, telefon: 021_313.86.52, fax: 021_311.13.53, sens în care a atașat la cererea de chemare în judecată următoarele înscrisuri:sentința civilă nr.6092/1999; sentința civilă nr.3183/2009; certificat de naștere H. A.-A.;certificat de naștere H. A.-A.; adeverință eliberată de Colegiul Național „G. Ț." Dr.TR. S. eliberată pe numele subsemnatei H. A.-A.; contract de pregătire a medierii, nr.36/02 din 07.04.2014; invitație la mediere și confirmarea de primire; proces-verbal nr.36/03/16.04.2014 referitor la rezultatul medierii.
Prin rezoluția instanței din data de 20.05.2014, în temeiul dispozițiilor art. 201 alin.1 Cod procedură civilă, s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a actelor depuse de reclamantă către pârât, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe sau de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
La data de 10.06.2014, pârâtul a depus prin serviciul registratură, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării a arătat că fiica sa H. A. A., născută la data de 20 decembrie 1995, nu mai este minoră începând cu data de 21 decembrie 2013, ci este o persoană majoră.
Prin sentința civilă nr. 3183/26.06.2009 a Judecătoriei Drobeta-T. S., instanța a stipulat plata pensiei de întreținere până la majoratul acesteia, în consecință nu poate solicita majorarea pensiei de întreținere ci, eventual ar fi trebuit să solicite stabilirea pensiei de întreținere pentru persoană majoră, deoarece aceasta a încetat la data de la care a devenit majoră. în aceste condiții este necesar să se formuleze o acțiune în stabilirea pensiei de întreținere și nu de majorare a acesteia.
În ceea ce privește majorarea pensiei de întreținere pentru ambele fiice a arătat că veniturile sale salariale avute la data pronunțării sentinței civile nr. 3183/26.06.2009 a Judecătoriei Drobeta-T. S. nu numai că nu au crescut ci mai mult ele au scăzut, fiind de notoritate faptul că din anul 2010 veniturile bugetarilor au fost diminuate cu 25%, fiind reintegrate ulterior în perioada 2011-2012 fără a se depăși cuantumul veniturilor salariale din anul 2009 (există prevederi legale în acest sens). De asemenea, veniturile totale salariale obținute în prezent sunt mai mici decât în anul 2009 și datorită faptului că, conform dispozițiilor legale, începând cu anul 2010 nu se mai primesc premiul anual (al 13-lea salariu) și prima de vacanță.
A menționat că mai are în creștere și întreținere pe minorul H. M. M., născut la data de 9 august 2006.
În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 din Legea 134/2010 C.pr.civ și a atașat la întâmpinare copie certificat de naștere H. M. M. și cartea de identitate.
La data de 24.06.2014, reclamanții au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, răspuns la întâmpinare prin care au arătat că în conformitate cu dispozițiile art.499 alin. 3 Cod civil, „părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani".
Admisibilitatea cererii promovate este susținută și de dispozițiile art.403 cod civil potrivit cărora instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților față de copiii lor minori, în cazul schimbării împrejurărilor.
De asemenea, incidente în speță sunt și dispozițiile art.531 alin.1 Cod civil: „Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere...".
Asemenea schimbări au intervenit, cel puțin în ceea ce privește starea de nevoie, urmând ca pârâtul să facă dovada cuantumului veniturilor sale reale.
Potrivit dispozițiilor art.529 Cod civil: întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti; când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii; cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
Chiar dacă susținerile pârâtului conform cărora cuantumul venitului său net actual este același sau chiar mai mic decât cel realizat în anul 2009 când a fost pronunțată sentința civilă nr.3183/2009 prin care instanța a dispus majorarea pensiei de întreținere de la 200 lei la 300 lei lunar se vor dovedi a fi reale, cererea de chemare în judecată este întemeiată și admisibilă întrucât venitul mediu net lunar al pârâtului era atunci în cuantum de aproximativ 3000 lei, urmând ca onorata instanță să stabilească obligația de întreținere la care suntem îndreptățite conform dispozițiilor legale invocate anterior, prin raportare la nevoile noastre reale.
A susținut că având în vedere faptul că pârâtul mai are un fiu dintr-o altă căsătorie, actualmente în vârstă de 8 ani și care domiciliază cu acesta, bucurându-se în permanență de grija, afecțiunea, supravegherea și iubirea paternă, elemente absolut necesare unei dezvoltări fizice și psihice armonioase, cuantumul pensiei de întreținere urmează a fi stabilit diferențiat pentru fiecare dintre persoanele față de care se datorează întreținerea, funcție de nevoile reale ale fiecăreia dintre acestea, în limita a 1/2 din media venitului net lunar realizat de pârât în ultimele șase luni.
În drept și-a întemeiat răspunsul la întâmpinare pe dispozițiile art. 403, 499, 531-533 Cod civil, 451-455 C.pr.civ.
Prin încheierea de ședință din 08.09.2014 instanța a dispus emiterea unei adrese către Direcția Generală de Informații și protecție Internă din cadrul M.A.I, angajatorul pârâtului, pentru a comunica veniturile acestuia, evidențiind distinct primele, tichetele și alte tipuri de venituri obținute, inclusiv diurnele, precum și media venitului pe ultimele 6 luni.
Relațiile au fost înaintate la data de 08.10.2014(fila 61)
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, în temeiul art. 258 alin. 1 rap. la art. 255 alin. 1 C. pr. civilă și art. 1.029 alin. 8 C. pr. civilă, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar.
Judecătoria Drobeta T. S., prin sentința supusă apelului, a admis acțiunea formulată de reclamanți, a dispus majorarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina pârâtului prin sentința civilă nr. 3183/26.06.2009 a Judecătoriei Dr.Tr.S. și în beneficiul minorei H. A. A. născută la 26.02.1999, de la 300 lei la 559 lei lunar ,începând cu data de 05.05.2014, data introducerii acțiunii până la majoratul minorei.
A obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere în cuantum de 559 lei lunar, în beneficiul reclamantei H. A. A. născută la 20.12.1995, începând cu data de 05.05.2014 până la terminarea studiilor de către aceasta, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
A obligat pârâtul la plata către reclamante a sumei de 562,50 lei, reprezentând de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr. 3183 din 26.06.2009 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._ , s-a dispus obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere majorată de la 200 la 300 lei lunar în beneficiul minorelor H. A. A. și H. A. A. .
Reclamanta H. A. A. a devenit majoră la data de 20.12.2013, dată la care obligația de întreținere stabilită prin sentința mai sus menționată în sarcina pârâtului, a încetat.
Conform adeverinței nr. 232/29.04.2014 eliberată de Colegiul Național G. Ț. Dr.TR. S., la data introducerii prezentei acțiuni reclamanta era elevă în clasa a XII-a D, iar ulterior a devenit studenta Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și farmacie I. H. Cluj N.,conform adeverinței nr_/07.10.2014 de la fila 64 din dosar, aflându-se astfel în continuarea studiilor.
Reclamanta H. A. A. deși este majoră, se afla in stare de nevoie deoarece frecventează cursurile unei facultăți, iar cheltuielile legate de educare si întretinere au crescut, sunt complexe si au caracter permanent. De asemenea, reclamanta se afla in incapacitate de a munci, ce deriva din satisfacerea unor cerințe de ordin social, aflându-se in continuarea studiilor .
Astfel, acțiunea prin care copilul major aflat în continuarea studiilor solicită pensie de întreținere de la părinții săi are la bază o obligație specială de educare și instruire pe care părinții o au față de copii lor. Această obligație, prevăzută de art.499 alin.3 Cod civil, prezintă nu numai un aspect nepatrimonial, ci și unul patrimonial, constând în cheltuielile pe care părintele trebuie să le suporte pentru a putea da copilului pregătirea necesară atingerii scopului de a-l face folositor societății. Obligația prevăzută de art. 499 alin.3 Cod civil durează pe toată perioada de timp în care copilul își desăvârșește studiile, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Instanța mai reține că în prezent pârâtul realizează o medie a veniturilor nete cu caracter de continuitate pe ultimele 6 luni în cuantum de 3355,33 lei conform adeverinței nr._/02.10.2014 de la fila 61.
De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar odată cu întâmpinarea de către pârât, rezultă că acesta mai are un minor în întreținere, pe H. M. M. ns la 09.08.2006, conform certificatului de naștere de la fila 40 din dosar.
În ceea ce privește pe minora H. A. A. ns la 26.02.1999 acesta se află în nevoie fiind în continuarea studiilor conform adeverinței nr. 393/10.10.2014 de la fila 63 din dosar, fiind elevă în clasa a IX-a A LA Colegiul Tehnic Domnul T. din Dr. TR. S..
Potrivit art. 531 Noul Cod civil, “dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea ei”.
Valoarea maximă a pensiei de întreținere lunare la plata căreia poate fi obligat pârâtul în condițiile în care în cauză este vorba de trei copii este de până la 1/2 din venitul sau lunar.
Instanța apreciază că, în cauză se impune stabilirea pensiei la plafonul maxim față de vârsta reclamantelor și cheltuielile ce se impun în acest moment, nevoile de hrană, îmbrăcăminte, școlarizare și petrecere a timpului liber, pentru minoră și nevoile de școlarizare pentru reclamanta majoră aflată în continuarea studiilor, ambele aflându-se în stare de nevoie deoarece frecventează cursurile unei forme de învățământ, iar cheltuielile legate de educare si întreținere au crescut, sunt complexe si au caracter permanent.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel pârâtul, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că prima instanță nu a luat în calcul la pronunțarea hotărârii, venitul net în sumă de_,33 lei, menționată în adresa nr._/02.10.2014, reținând norma de hrană în cuantum de 732 lei, în mod nelegal, aceasta fiind acordată în temeiul art. 2-4 din OG nr. 26/1994, fiind încălcată și decizia nr. 6/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care s-a pronunțat în acest sens și este ,potrivit art. 521 alin. 3 c. pr. civ., obligatorie pentru toate instanțele de la data publicării în Monitorul Oficial.
Referitor la cheltuielile de judecată în cuantum de 500 lei privind onorariu de avocat, a susținut că sunt exagerat de mari, având în vedere munca depusă de avocat în redactarea cererii de chemare în judecată și un număr de trei termene, pe parcursul cărora s-a judecat cererea reclamanților.
A solicitat admiterea apelului,modificarea în parte a sentinței atacate ,în sensul de a se calcula pensia de întreținere la venitul net în sumă de 2623,33 lei și reducerea cheltuielilor de judecată la care a fost obligat.
Intimatele au formulat prin apărător ,întâmpinare ,prin care au solicitat respingerea ca nefondată a apelului, arătând că în sensul art. 527 alin. 21 c. civ., norma de hrană constituie un venit realizat, că potrivit art. 529 c. civ. ,în categoria de venituri ale debitorului obligației de întreținere, intră toate posibilitățile materiale de care dispune, jurisprudența majoritară fiind în sensul includerii normei de hrană în veniturile realizate de debitor, întrucât are caracter de permanență, iar decizia nr. 6/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de apelant ,nefiind obligatorie pentru instanțele de judecată, întrucât face numai o analiză jurisprudențială și doctrinară, constatând o practică neunitară cu privire la includerea sau excluderea normei de hrană în venitul realizat de debitorul obligației de întreținere.
Cu privire la criticile referitoare la cuantumul cheltuielilor de judecată, au arătat că apelantul putea să evite obligarea sa la plată ,dacă răspundea invitației mediatorului, iar potrivit disp. art. 24 alin. 2 c. pr. civ. ,au dreptul la apărare ,părțile în tot cursul procesului, pentru activitatea depusă, avocatul având dreptul la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Apelantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a susținut că decizia nr. 6/2014 a ÎCCJ este obligatorie, că norma de hrană este un drept special, nu are caracter de continuitate și nu se ia în calcul la stabilirea pensiei de întreținere ,iar cu privire al onorariul de avocat la care a fost obligat, este exagerat ,având în vedere munca depusă de apărătorul reclamantelor.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conf. cu disp. art. 479 alin. 2 c. pr. civ. instanța constată că nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Criticile ce vizează cheltuielile de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariul de avocat, nu pot fi reținute,având în vedere că art. 451 alin. 2 c. pr. civ., condiționează reducerea acestuia de către instanță, numai în situația în care este vădit disproporționat în raport cu complexitatea cauzei ori munca desfășurată de avocat, ținând seama de circumstanțele cauzei.
În speță, se reține că apărătorul reclamantelor a formulat acțiunea și răspunsul la întâmpinare, fiind prezent la toate termenele de judecată, a pus concluzii pe fond în conf. cu art. 392 c. pr. civ., astfel că munca depusă de acesta, justifică onorariul perceput în sumă de 500 lei.
Nici motivul de apel referitor la includerea sumelor de 732 lei, reprezentând norma de hrană, în veniturile nete ale apelantului, nu sunt întemeiate .
Astfel, se reține că apelantul, în calitate de salariat al Departamentului de Informații și Protecție Internă din cadrul MAI,beneficiază lunar de o sumă de bani ,alocată cu titlu de normă de hrană,în temeiul OG nr. 26/1994, cuantumul acesteia, în perioada de 6 luni anterioară datei de la care s-a stabilit pensia de întreținere fiind de 732 lei, conform adeverinței emisă depusă la dosar( fila 61).
Sumele obținute cu titlu de normă de hrană au caracter permanent ,o destinație specială, datorită specificului activității apelantului, însă aceste sume reprezintă venituri realizate în sensul art. 527 alin. 2 c. pr. civ., care prevede că la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea ,se ține seama de veniturile și bunurile acestuia,precum și de posibilitățile de realizare a acestora.
Deci, legiuitorul nu a prevăzut exceptarea din categoria veniturilor debitorului întreținerii, a vreunui tip de venituri, astfel că ,prima instanță ,în mod corect a avut în vedere și sumele primite de apelant cu titlu de normă de hrană, la determinarea cuantumului pensiei de întreținere pentru cei doi copii.
Este adevărat că art. 521 alin. 3 c. pr. civ., instituie obligativitatea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind dezlegări date unor chestiuni de drept cu care a fost sesizată, însă prin decizia nr. 6/2014 pronunțată de instanța supremă și invocată în susținerea acestui motiv de apel de către apelant, s-a respins ca inadmisibilă sesizarea Tribunalului B. cu privire la aplicarea disp. art. 527 alin. 2 c. pr. civ. ,în corelare cu prevederile OG nr. 26/1994.
Așa fiind, în conf. cu disp. art. 480 alin. 1 c. pr. civ., urmează a respinge apelul și a păstra hotărârea atacată.
În temeiul art. 453 c. pr. civ. ,urmează a fi obligat apelantul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată către intimata Paramaștolea L., reprezentând onorariul de avocat ,redus de la suma de 500 lei, în condițiile art. 451alin. 2 c. pr. civ., respectiv proporțional cu munca depusă de apărătorul acesteia în această cale de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil - Minori și familie – formulat de apelantul-pârât H. S. M. - CNP_, cu domiciliul în Drobeta T. S., ., nr. 60, . împotriva sentinței civile nr.564/MF/03.11.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimatele-reclamante H. A. A. - CNP_, cu domiciliul în Drobeta T. S., ., ., ., județul M. prin reprezentant legal Pramaștolea L. I., având CNP_, cu domiciliul în Drobeta T. S., ., ., ., județul M., H. A. A. - CNP_, cu domiciliul în Drobeta T. S., ., ., ., județul M., având ca obiect pensie întreținere.
Obligă apelantul la plata cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei de 300 lei către intimata Pramaștolea L. I..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Martie 2015.
Președinte, F. M. | Judecător, V. R. | |
Grefier, M. B. |
Fm/LI/4 ex.
Data07.04.2015
Jud.fond,.U. G.
Confidențial cod.op.2626
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 551/2015. Tribunalul... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
