Pretenţii. Sentința nr. 15/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Tribunalul MEHEDINŢI - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 15/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 12274/225/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 4/R/Rev

Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. N.

Judecător A. M.

Judecător M. C. O.

Grefier D. A. D.

Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul revizuient BOBORUȚĂ L. împotriva sentinței civile nr. 15/30.10.2014, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în contradictoriu cu intimatul S. G., având ca obiect pretenții -revizuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul revizuent Boboruță L., lipsă intimatul S. G. .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că, prin serviciul registratură recurentul a depus la dosar concluzii scrise, două chitanțe privind achitarea taxei de timbru. De asemenea intimatul a depus la dosar tot prin serviciul registratură concluzii scrise.

Nemaifiind alte cereri de formulat și dosarul fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra recursului de față;

Recuentul reclamant Boboruță L. având cuvântul a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, respingerea autorității de lucru judecat, cu cheltuieli de judecată.

A solciitat verificarea legalității și temeniciei sentinței recurate.

A solicitat respingerea concluziilor formulate de intimatul S. G..

TRIBUNALUL,

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S., revizuientul Boboruță L. în contradictoriu cu intimatul S. G. a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/1998, solicitând admiterea cererii.

În motivarea cererii de revizuire a menționat că la pronunțarea sentinței civile nr. 527/25.01.1999 din dosarul nr._/225/1998, instanța a interpretat greșit dispozițiile legale privind executările silite, dispoziții reglementate de vechiul cod de procedură civilă, respectiv art. 403 alineat 3 Cod procedură civilă, unde se menționează că “ultimul act de executare este încheierea pe care o dă instanța de judecată îndată ce primește procesul verbal de executare de la executorul judecătoresc.

A arătat că instanța de judecată în considerentele sentinței civile nr. 527/25.01.1999 din dosarul nr._/225/1998, în respingerea acțiunii sale, în mod greșit a reținut că „în momentul executării în calitate de reclamat creditor a declarat că nu mai are alte pretenții, astfel că executarea este considerată încheiată, iar executarea odată săvârșită produce efecte” erga omnes”.

A învederat că executorul judecătoresc C. C., la data de 22.10.1998, când a emis procesul verbal de executare în dosarul de executare nr. 584/E/1998, nu a respectat de asemenea disp. art. 403 alineat 3 C.proc.civ., având în vedere că în considerentele deciziei civile nr. 1334/A/21.06.1999 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999 se arată că deși s-a întocmit proces verbal de executare din 22.10.1998, executarea nu a fost încheiată.

A menționat că prin decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pronuntață de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999 s-a apreciat in considerentele acestei hotarari judecătorești faptul că, deși s-a întocmit procesul verbal din 22.10.1998, executarea nu a fost încheiată conform prevederilor art. 403 alin. 3 din C.proc.civ.. Față de această împrejurare s-a constatat că prima instanța în mod greșit a concluzionat că executarea a fost încheiată.

Față de această situație s-a constat că Judecătoria Drobeta T. S. a reținut o situație greșită constatând că executarea este considerată încheiată, iar executarea odată săvârșită produce efecte” erga omnes”.

A arătat că împrejurarea că în procesul verbal de executare s-a arătat că nu mai are alte pretenții nu înseamnă că nu are drept la reactualizarea sumei întrucât conform expertizei contabile efectuate în apel, suma reactualizată este de 16.934, 215 lei din care se scade suma de 6803, 236 lei, astfel că avea dreptul, conform celor stipulate în decizia civilă nr. 1334/A/21.06.1999 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999, să mai primească suma de 10.181, 377 lei.

A menționat faptul că în susținerea cererii sale de revizuire a sentinței civile nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/1998, pe care o consideră netemeinică și nelegală, este și adresa nr. 823/ 06.11.2003 emisă de Judecătoria Drobeta T. S., urmare a memoriului pe care l-a depus și prin care a solicitat eliberarea unei adrese care să ateste faptul că la data de 21.06.1999 executarea silită pornită în dosarul de executare nr. 584/E/1998 nu s-a finalizat.

În drept cererea de revizuire nu a fost motivată.

În dovedirea cererii de revizuire a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, adresa nr. 823/06.11.2003- Judecătoria Drobeta T. S., sentința civilă nr. 527/25.01.1998 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/1998, decizia civilă nr. 1334/A/21.06.1999 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999, adresa nr. 9/08.01.2003 – Tribunalul M., adresa nr. 16/A/20.08.2003- Curtea de Apel C..

La data de 26.09.2014 revizuientul Boboruță L. a depus la dosarul cauzei adresa nr. 1059/20.11.2002 emisă de Tribunalul M..

La data de 03.10.2014 revizuientul a depus la dosarul cauzei precizare a cererii de revizuire (fila 23), prin care a arătat că un alt motiv al cererii de revizuire este reprezentat de faptul că există două hotărâri contradictoriii respectiv sentința civilă nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/1998 și decizia civilă nr. 1334/A/21.06.1999 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999.

La datele de 07.10.2014 și 09.10.2014 revizuientul Boboruță L. a depus la dosarul cauzei note scrise prin care, în esență, a reiterat aspectele invocate în susținerea cererii de revizuire.

Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.

La data de 23.10.2014 intimatul S. G. a depus la dosarul cauzei concluzii scrise (fila 32), prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat raportat la dosarele nr. 2417/civ/2000, nr._/civ/1999, nr. 7889/civ/1999, nr. 744/civ/2000, nr. 413._ si nr._, întrucât reclamatul s-a mai judecat pentru același obiect și au mai fost pronunțate mai multe hotărâri.

A depus la dosarul cauzei, în fotocopie, decizia nr. 2759/04.04.2000 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 2417/civ/2000, decizia nr._/23.12.1999 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/civ/1999, decizia nr. 8662/02.11.1999 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 7889/civ/2000, decizia nr. 1154/09.02.2000 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr. 744/civ/2000, decizia nr. 249/R din 16.02.2007 pronunțată de Tribunalul M., decizia nr. 522/R/30.03.2007 pronunțată de Tribunalul M..

La solicitarea instanței, la dosarul cauzei a fost atașată de către C. Arhivă din cadrul Judecătoriei Drobeta T. S., sentința civilă nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/1998.

Judecătoria Drobeta T. S. prin sentința supusă recursului a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de intimatul S. G..

A fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuientul Boboruță L. .

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că potrivit dispozitiilor art. 137 alin. 1 C. proc. Civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de intimatul S. G.

Potrivit art. 166 C. proc. civ., excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.

În conformitate cu prevederile art. 1201 C. civ., este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.

Scopul principal al instituirii acestei excepții a fost acela de a împiedica reluarea unui litigiu deja rezolvat definitiv, soluția cuprinsă în hotărâre este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, și în subsidiar de a se evita pronunțarea unor hotărâri contradictorii. Autoritatea de lucru judecat este o prezumție legală absolută în sensul că o hotărâre definitivă reflectă adevărul și nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre pronunțată între aceleași părți, având aceleași calități procesuale, pentru același obiect și pentru aceeași cauză.

Din interpretarea acestor dispoziții legale se desprinde concluzia că, pentru a fi vorba de autoritate de lucru judecat, trebuie să existe într-o a doua cerere în judecată o triplă identitate: de părți, de obiect și de cauză.

Referitor la prima condiție – identitatea de părți –se are în vedere participarea acestora în proces, în nume propriu sau prin reprezentant legal ori convențional, precum și calitatea procesuală a acestora. Cu privire la cea de-a doua condiție – identitatea de obiect – a cărui semnificație constă în pretenția concretă dedusă judecății, scopul urmărit prin demersul procesual.

Referitor la cea de-a treia condiție – identitatea de cauză –se are în vedere fundamentul pretenției concrete, temeiul juridic al acesteia.

Intimatul a invocat excepția autorității de lucru judecat raportat la dosarele nr. 2417/civ/2000, nr._/civ/1999, nr. 7889/civ/1999, nr. 744/civ/2000, nr. 413._ si nr._ .

Instanța va analiza excepția invocată în funcție de fiecare cauză din dosarele mai sus enumerate.

1) Cu privire la dosarul nr. 2417/civ/2000 în care s-a pronunțat decizia nr. 2759 din 04.04.2000 de către Curtea de Apel C..

Instanța reține că prin decizia nr. 2759/04.04.2000 pronuntată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 2417/civ/2000 (filele 36-37 dosar), s-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de Boboruță L. în contradictoriu cu intimatul S. G. împotriva deciziei civile nr. 1154/09.02.2000 pronuntată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 744/civ/2000.

În dosarul de față (dosarul nr._ ), se solicită revizuirea sentinței nr. 527/25.01.1999 pronunțată în dosarul nr. 10.728/1998, hotărâre judecătorească prin care s-a respins acțiunea formulată de Boboruță L. în contradictoriu cu pârâtul S. G. având ca obiect reactualizarea unei sume de bani.

Instanța observă că nu sunt cumulativ condițiile prevăzute de textele de lege mai sus amintite pentru a fi în prezența autorității de lucru judecat.

2) Cu privire la dosarul nr._/civ/1999 în care s-a pronunțat decizia nr._/23.12.1999 de către Curtea de Apel C..

Înstanța reține că prin decizia nr._/23.12.1999 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/civ/1999 (filele 34-35 dosar), s-a respins ca neîntemeiat recursul declarat de Boboruță L. în contradictoriu cu intimatul S. G. împotriva:

a)deciziei nr. 1283/A din 13.06.1999 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 3669/1993

b)sentinței nr. 2950 din 29.03.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 3936/1999.

Și în acest caz instanța constată că nu sunt întrunite cumulativ condițiile pentru a fi în prezența autorității de lucru judecat.

3) Cu privire la dosarul nr.7889/civ/1999 în care s-a pronunțat decizia nr. 8662/02.11.1999 de către Curtea de Apel C..

Instanța reține că prin decizia nr. 8662/02.11.1999 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 7889/civ/1999 (filele 55-56 dosar), s-a respins ca neîntemeiat recursul declarat de Boboruță L. în contradictoriu cu intimatul S. G. împotriva:

a)deciziei nr. 837/A din 13.04.1999 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 2675/1999

b)sentinței nr. 2090 din 08.03.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 2044/1999.

Nici în această situație nu sunt îndeplinite condițiile cumulativ stabilite de textele de lege mai sus amintite pentru a fi în prezența autorității de lucru judecat.

4) Cu privire la dosarul nr. 744/civ/2000 în care s-a pronunțat decizia nr. 1154/09.02.2000 de către Curtea de Apel C.

Instanța reține că prin decizia nr. 1154/09.02.2000 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 744/civ/2000 (filele 52- 54 dosar), s-au dispus următoarele:

a)s-a admis recursul declarat de intimatul S. G. împotriva deciziei nr. 1334/A din 21.06.1999 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999

-s-a casat decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pron. în dosarul nr. 2192/1999

- s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamant Boboruță L.

-și s-a menținut ca legală și temeinică sentința nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/1998.

b)s-a respins recursul declarat de recurentul Boboruță L..

Instanța constată că nu sunt întrunite cerințele triplei identități nici cu privire la acest dosar, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege.

5) Cu privire la dosarul nr._ în care s-a pronunțat decizia nr. 249/R din 16.02.2007 de către Tribunalul M.

Instanța reține că prin decizia nr. 249/R din 16.02.2007 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ (filele 42-43 dosar), s-a respins recursul declarat de revizuientul Boboruță L. în contradictoriu cu intimatul S. G. împotriva sentinței civile nr. 5315/06.12.2006 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/2006.

Este evident că nici în această situație nu poate fi vorba de triplă identitate, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege.

6) Cu privire la dosarul nr. 413._ în care s-a pronunțat decizia nr. 522/R din 30.03.2007 de către Tribunalul M.

Instanța reține că prin decizia nr. 522/R din 30.03.2007 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr. 413._ (filele 40-41 dosar), s-a respins contestația în anulare formulată de contestatorul Boboruță L. în contradictoriu cu intimatul S. G. împotriva deciziei nr. 249/16.02.2007 pronuntață de Tribunalul M. în dosarul nr._ .

Instanța observă că nu sunt cumulativ condițiile prevăzute de textele de lege mai sus amintite pentru a fi în prezența autorității de lucru judecat.

Având în vedere cele expuse mai sus, instanța va respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârât, nefiind îndeplinite cerințele triplei identități de părți, de obiect și de cauză dintre dosarul ce face obiectul prezentei cauze raportat la dosarele nr. 2417/civ/2000, nr._/civ/1999, nr. 7889/civ/1999, nr. 744/civ/2000, nr. 413._ si nr._ .

Instabța a reținut că prin sentinta nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 10.728/1998 (filele 7-8 dosar), s-a dispus respingerea acțiunii formulate de reclamantul Boboruță L. în contradictoriu cu pârâtul S. G., având ca obiect obligarea pârâtului S. G. la reactualizarea unei sumei de bani.

În motivarea soluției de respingere, s-a avut în vedere faptul că potrivit procesului verbal de executare din 23.10.1998 reclamantul creditor Boboruță L. a declarat că a primit suma ce a făcut obiectul executării și că “nu mai are alte pretenții”. De asemenea, s-a reținut și aspectul că reclamantul putea să ceară reactualizarea sumei la momentul executării, însă în momentul executării reclamantul creditor a declarat că nu mai are alte pretenții, astfel încât față de această împrejurare s-a apreciat că executarea este considerată încheiată.

Împotriva acestei soluții, reclamantul Boboruță L. a declarat apel.

Prin decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pronuntață de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999 (filele 10-11 dosar), s-au dispus următoarele:

-s-a admis apelul declarat de reclamantul Boboruță L. împotriva sentinței civile nr. 527/25.01.1999 pronuntață în dosarul nr. 10.728/1998 de către Judecătoria Dr. Tr S.

-s-a dispus schimbarea sentinței instanței de fond

-a fost obligat pârâtul Sticlosul G. să plătească reclamantului suma de 10.151.377 lei cu titlu de despăgubiri către reclamant.

În motivarea soluției de admitere a apelului, s-a apreciat că, deși s-a întocmit procesul verbal din 22.10.1998, executarea nu a fost încheiată conform prevederilor art. 403 alin. 3 din C.proc.civ.. Față de această împrejurare s-a constatat că prima instanța în mod greșit a concluzionat că executarea a fost încheiată.

Împotriva deciziei nr. 1334/A din 21.06.1999 pron. de Trib. M. în dosarul nr. 2192/1999 s-a declarat recurs.

Prin decizia nr. 1154/09.02.2000 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 744/civ/2000 (filele 52-54 dosar) s-au dispus următoarele:

a) s-a admis recursul declarat de intimatul S. G. împotriva deciziei nr. 1334/A din 21.06.1999 pronunțată de Tribunal M. în dosarul nr. 2192/1999

-s-a casat decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pron. de Tribunal M. în dosarul nr. 2192/1999

- s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamant Boboruță L.

-și s-a menținut ca legală și temeinică sentința nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/1998.

b)s-a respins recursul declarat de recurentul Boboruță L..

În considerentele deciziei Curtii de Apel s-a menționat că în cuprinsul procesului verbal de executare reclamantul Boboruță L. a declarat că nu mai are alte pretenții, semnând fără a formula obiecțiuni actul întocmit de executorul judecătoresc.

S-a arătat că, într-adevăr în condițiile devalorizării monedei naționale, reclamantul Boboruță L. avea îndreptățirea de a solicita actualizarea sumelor datorate de pârât. Însă în momentul executării reclamantul Boboruță L. nu a solicitat nici o reactualizare ci, dimpotrivă, la momentul încasării debitului datorat acesta a declarat că nu mai are alte pretenții, ceea ce înseamnă că a renunțat la dreptul său de a solicita reactualizarea sumelor.

Față de aceste considerente s-a concluzionat că soluția pronunțată de instanța de apel (decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pron. de Tribunal M. în dosarul nr. 2192/1999) este greșită, în timp ce soluția instanței de fond (sentinta nr. 527/25.01.1999 pron. de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosarul nr. 10.728/1998) este legală și temeinică.

Prin actiunea ce face obiectul prezentul dosar, revizuientul Boboruță L. a solicitat revizuirea sentinței nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 10.728/1998, invocând următoarele motive de revizuire:

- instanța de judecată a interpretat în mod greșit dispozițiile legale privind executarea silită, fiind vorba de prevederile art. 403 alin. 3 din C.proc.civ.

-există două hotărâri judecătorești contradictorii, respectiv sentința nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 10.728/1998 și decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pronuntață de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999

În continuare instanța va analiza admisibilitatea motivelor de revizuire invocate de revizuientul Boboruță L..

1) Cu privire la primul motiv de revizuire invocat - instanța de judecată a interpretat în mod greșit dispozițiile legale privind executarea silită, fiind vorba de prevederile art. 403 alin. 3 din C.proc.civ.

Instanța constată că acest motiv de revizuire invocat revizuientul Boboruță L. nu constituie un caz de revizuire, ci, dimpotrivă, reprezintă un motiv de netemeinicie referitor la hotărârea ce se cere a fi revizuită, legat de modul de interpretare a dispozițiilor din codul de procedură civilă, în speță invocându-se modul greșit de intrepretare a prevederilor art. 403 alin. 3 C.proc.civ.

Instanța subliniază faptul că revizuirea este o cale de atac extraordinară, putând fi exercitată numai pentru motivele expres și limitative prevăzute de art. 322 C.proc.civ.

Ca atare nu pot fi analizate în cadrul căii de atac a revizuirii motive care nu se circumscriu motivelor expres și limitativ prevăzute de lege în material revizuirii, respectiv art. 322 pct. 1 – 10 C.proc.civ.

Prin urmare, fiind vorba de o cale de retractare a unei hotărâri definitive, revizuirea nu poate fi exercitată pentru alte motive decât pentru cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și împrejurări care au fost discutate de instanță cu ocazia rezolvării litigiului în fond.

Aspectele invocate de revizuient pot fi analizate doar în cadrul căilor ordinare de atac.

Precum s-a menționat mai sus cu ocazia expunerii situației de fapt a speței, motivul invocat de revizuientul Boboruță L. a fost analizat de instanțele de control judiciar în cadrul căilor de atac exercitate chiar de către Boboruță L..

Astfel, în sentința nr. 527/25.01.1999 pron. de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 10.728/1998 (filele 7-8 dosar), prin care s-a dispus respingerea acțiunea reclamantului Boboruță L. în contradictoriu cu pârâtul S. G., având ca obiect obligarea pârâtului S. G. la reactualizarea unei sumei de bani, s-au reținut următoarele:

-instanța de fond a avut în vedere faptul că potrivit procesului verbal de executare din 23.10.1998 reclamantul creditor Boboruță L. a declarat că a primit suma ce a făcut obiectul executării și că “nu mai are alte pretenții”. De asemenea, s-a reținut și aspectul că reclamantul putea să ceară reactualizarea sumei la momentul executării, însă în momentul executării reclamantul creditor a declarat că nu mai are alte pretenții, astfel încât față de această împrejurare s-a apreciat că executarea este considerată.

În decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pron. de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999 (filele 10-11 dosar), prin care s-a admis apelul declarat de reclamantul Boboruță L. împotriva sentinței civile nr. 527/25.01.1999 pronuntață în dosarul nr. 10.728/1998 de către Judecătoria Dr. Tr. S., s-a dispus schimbarea sentinței instanței de fond și a fost obligat pârâtul Sticlosul G. să plătească reclamantului suma de 10.151.377 lei cu titlu de despăgubiri către reclamant, s-au reținut următoarele:

-instanța de apel a apreciat că, deși s-a întocmit procesul verbal din 22.10.1998, executarea nu a fost încheiată conform prevederilor art. 403 alin. 3 din C.proc.civ. iar față de această împrejurare s-a constatat că prima instanța în mod greșit a concluzionat că executarea a fost încheiată.

Prin decizia instanței de recurs nr. 1154/09.02.2000 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 744/civ/2000 (filele 52-54 dosar) s-au dispus următoarele:

a) s-a admis recursul declarat de intimatul S. G. împotriva deciziei nr. 1334/A din 21.06.1999 pronunțată de Tribunal M. în dosarul nr. 2192/1999

-s-a casat decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pron. de Tribunal M. în dosarul nr. 2192/1999

- s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamant Boboruță L.

-și s-a menținut ca legală și temeinică sentința nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/1998.

b)s-a respins recursul declarat de recurentul Boboruță L..

În considerentele deciziei de recurs a Curtii de Apel C. s-a menționat că în cuprinsul procesului verbal de executare reclamantul Boboruță L. a declarat că nu mai are alte pretenții, semnând fără a formula obiecțiuni actul întocmit de executorul judecătoresc.

Ca atare, este evidentă împrejurarea că motivul invocat de revizuient a fost analizat de instanțele de control judiciar ca urmare a căilor de atac exercitate chiar de Boboruță L., iar ultima instanță de control judiciar – Curtea de Apel C., în calitate de instanță de recurs, a apreciat că soluția instanței de fond (sentinta nr. 527/25.01.1999 pron. de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosarul nr. 10.728/1998) este legală și temeinică, întrucât dispozițiile art. 403 alin. 3 C.proc.civ. au fost interpretate în mod corect de aceasta.

Sub acest aspect, este lipsită de relevanță interpretarea dată de instanța de apel dispoziilor art. 403 alin. 3 C.proc.civ. privind executarea silită raportat la situația de fapt a dosarului, în condițiile în care instanța superioară de recurs a casat decizia instanței de apel și a menținut soluția primei instanțe de judecată.

Față de cele expuse mai sus, instanța concluzionează că nu sunt întrunite cerințele expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii de revizuire cu privire la motivul mai sus indicat.

2) Cu privire la cel de-al doilea motiv de revizuire invocat – existența a două hotărâri judecătorești contradictorii, respectiv sentința nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 10.728/1998 și decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pronuntață de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999

Potrivit disp. art. 322 pct. 7 C.proc.civ., revizuirea este admisibilă dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe disp.art. 322 pct. 7 din C.proc.civ. trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

-să existe două sau mai multe hotărâri definitive contradictorii

-să fie vorba de hotărâri potrivnice pronunțate în aceeași pricină

-hotărîrile contradictorii să fi fost pronunțate în dosare/procese diferite

-în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei.

Cele două hotărîri judecătorești invocate de revizuientul Boboruță L. nu întrunesc cumulativ toate condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 din C.proc.civ. pentru admisibilitatea acestui caz de revizuire.

După cum s-a menționat mai sus, una din cerințele prevăzute de lege se referă la aspectul ca hotărârile judecătorești invocate să fi fost pronunțate în dosare/procese diferite.

Această cerință nu este îndeplinită în situația in care hotărârile contradictorii au fost pronunțate în aceeași cauză pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de căile de atac exercitate de către părți.

Ca atare, în situația în care hotărârile judecătorești invocate ca fiind contradictorii au fost pronunțate în același dosar, în diferite faze procesuale, ca urmare a căilor de atac exercitate de către părți, iar nu în procese diferite, cererea de revizuire nu poate fi primită, întrucât problema existenței unor hotărâri potrivnice are în vedere numai hotărârile pronunțate în procese distincte, prin aceasta încălcându-se autoritatea de lucru judecat a celei dintâi hotărâri judecatoresti.

În cazul de față, instanța observă faptul că cele două hotărâri judecătorești invocate de revizuientul Boboruță L. privesc aceeași pricină, fiind pronunțate în diferite faze procesuale, ca urmare a căilor de atac exercitate de părți.

Astfel, prin sentinta nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 10.728/1998 (filele 7-8 dosar), s-a dispus respingerea acțiunii formulate de reclamantul Boboruță L. în contradictoriu cu pârâtul S. G., având ca obiect obligarea pârâtului S. G. la reactualizarea unei sumei de bani.

În motivarea soluției de respingere în care s-a pronunțat sentinta nr. 527/25.01.1999 din dosarul nr. 10.728/1998, s-a avut în vedere faptul că potrivit procesului verbal de executare din 23.10.1998 reclamantul creditor Boboruță L. a declarat că a primit suma ce a făcut obiectul executării și că “nu mai are alte pretenții”. De asemenea, s-a reținut și aspectul că reclamantul putea să ceară reactualizarea sumei la momentul executării, însă în momentul executării reclamantul creditor a declarat că nu mai are alte pretenții, astfel încât față de această împrejurare s-a apreciat că executarea este considerată încheiată.

Împotriva acestei soluții, reclamantul Boboruță L. a declarat apel.

Prin decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pronuntață de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999 (filele 10-11 dosar), s-au dispus următoarele:

-s-a admis apelul declarat de reclamantul Boboruță L. împotriva sentinței civile nr. 527/25.01.1999 pronuntață în dosarul nr. 10.728/1998 de către Judecătoria Dr. Tr S.

-s-a dispus schimbarea sentinței instanței de fond

-a fost obligat pârâtul Sticlosul G. să plătească reclamantului suma de 10.151.377 lei cu titlu de despăgubiri către reclamant.

În ultimul ciclu procesual, ultima instanță de control judiciar – Curtea de Apel C., în calitate de instanță de recurs, a stabilit că soluția pronunțată de instanța de apel (decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pronunțată de Tribunal M. în dosarul nr. 2192/1999) este greșită, în timp ce soluția instanței de fond (sentinta nr. 527/25.01.1999 pron. de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosarul nr. 10.728/1998) este legală și temeinică întrucât dispozițiile art. 403 alin. 3 C.proc.civ. au fost interpretate în mod corect de aceasta.

Prin urmare, este evident faptul că cele două hotărîri judecătorești invocate au fost pronunțate în aceeași pricină, în diferite faze procesuale, ca urmare a căilor de atac exercitate de părți.

Față de motivele expuse mai sus, instanța concluzionează că nu sunt întrunite cerințele expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 C.proc.civ.

Impotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs revizuentul BOBORUȚĂ L. criticând sentința pentru nelegaluitate și netemeinicie.

In criticile formulate, revizuentul recurent a precizat că în motivarea cererii de revizuire a menționat că la pronunțarea sentinței civile nr. 527/25.01.1999 din dosarul nr._/225/1998, instanța a interpretat greșit dispozițiile legale privind executările silite, dispoziții reglementate de vechiul cod de procedură civilă, respectiv art. 403 alineat 3 Cod procedură civilă, unde se menționează că “ultimul act de executare este încheierea pe care o dă instanța de judecată îndată ce primește procesul verbal de executare de la executorul judecătoresc.

A menționat că prin decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pronuntață de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999 s-a apreciat faptul că, deși s-a întocmit procesul verbal din 22.10.1998, executarea nu a fost încheiată conform prevederilor art. 403 alin. 3 din C.proc.civ.. Față de această împrejurare s-a constatat că prima instanța în mod greșit a concluzionat că executarea a fost încheiată.

Față de această situație s-a constatat că Judecătoria Drobeta T. S. a reținut o situație greșită constatând că executarea este considerată încheiată, iar executarea odată săvârșită produce efecte” erga omnes”.

A menționat faptul că, în susținerea cererii sale de revizuire a sentinței civile nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr._/225/1998, pe care o consideră netemeinică și nelegală, este și adresa nr. 823/ 06.11.2003, emisă de Judecătoria Drobeta T. S., urmare a memoriului pe care l-a depus și prin care a solicitat eliberarea unei adrese care să ateste faptul că la data de 21.06.1999 executarea silită pornită în dosarul de executare nr. 584/E/1998 nu s-a finalizat.

Revizuentul recurent a depus la dosar următoarele înscrisuri în xerocopie:sentința civilă nr-.15/30.-10.2014,pronunțată de Judecvătoria Drobeta T. S.,decizia civilă nr.1334/A pronunțată de Tribunalul M.,încheierea din 17.02.1999 a Judecătoriei Drobeta T. S..

Intimatul a depus la dosar concluizii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal,menținerea sentinței nr.15/2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. ca temeinică și legală.A solicitat de asemenea admiterea excepției autorității de lucru judecat raportat la dosarele nr.1417/civ./2000, nr._/civ/1999, nr.7889/civ./1999, 744/civ./2000,nr.413._ .De asemenea mai precizează că cele două hotărâri judecătorești invocate de revizuentul Boboruță L. nu întrunesc cumulative toate condițiile prevăzute de art.322,pct. 7 din c.pr.civ. pentru admiisibilitatea acestui caz de revizuire.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor aduse, se constată că recursul este nefundat, pentru următoarele considerente:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac,putând fi exercitată doar pentru motivele limitativ prevăzute în art.322 c.pr.civ.

Se reține că, prin cererea de revizuire dedusă judecății, petentul a susținut că prin hotărârea a cărei retractare o solicită, (sentința nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S.) instanța a interpretat greșit dispozițiile legale privind executările silite, dispoziții reglementate de vechiul cod de procedură civilă, respectiv art. 403 alineat 3 Cod procedură civilă, unde se menționează că “ultimul act de executare este încheierea pe care o dă instanța de judecată îndată ce primește procesul verbal de executare de la executorul judecătoresc, reținând că „în momentul executării în calitate de reclamat creditor a declarat că nu mai are alte pretenții, astfel că executarea este considerată încheiată, iar executarea odată săvârșită produce efecte” erga omnes”.

Prin precizarea depusă ulterior, acesta a invocat și contrarietatea existentă între sentința nr. 527/25.01.1999 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dosarul nr. 10.728/1998 și decizia nr. 1334/A din 21.06.1999 pronuntață de Tribunalul M. în dosarul nr. 2192/1999

Cererea de revizuire nu a fost motivată în drept, însă în raport de contrarietatea de hotărâri invocată prin precizarea făcută ulterior, speței îi sunt aplicabile dispozițiile art.322 pct.7 c.pr.civ de la 1865.

Tribunalul enunță că, deși revizuirea este o cale extraordinară de atac prin care se urmărește retractarea unei hotărâri pentru situația în care starea de fapt nu corespunde adevărului obiectiv, ea poate fi exercitată doar pentru motivele limitativ prevăzute în art.322 c.pr.civ.

În acest context se reține că, revizuirea întemeiată pe motivul prevăzut de art.322 pct.7 c.pr.civ, pentru a fi admisibilă, presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor cerințe în ce privește hotărârile potrivnice aduse în discuție, respectiv acestea trebuie să fie definitive, pronunțate în aceeași pricină-aspect ce presupune existența unei identități de obiect, cauză și părți-și să fi fost pronunțate în dosare diferite.

Ori, în cauză se constată că, revizuientul susține existența unei contrarietăți între două hotărâri ce au fost pronunțate în același dosar, respectiv cea dată în primă instanță(sentința nr. 527/25.01.1999 a Judecătoriei Drobeta T. S.) și cea pronunțată de tribunal (decizia nr. 1334/A din 21.06.1999) ca urmare a exercitării controlului judiciar cu care a fost investit prin apelul declarat de intimat împotriva sentinței fondului – schimbată dealtfel prin decizia dată în recurs- ceea ce atrage iandmisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe acest motiv.

Cât privește invocarea de către revizuient a existenței, în sentința a cărei revizuire o cere, a unor considerente prin care s-a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor legale și a probelor administrate, acest motiv nu se identifică în reglementarea textului art.322 c.pr.civ.

Pe baza celor reținute, cum soluția dată cererii de revizuire este una legală, recursul promovat de petent urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul, formulat de recurentul BOBORUȚĂ L. cu domiciliul în Drobeta T. S., .. 225, ., . împotriva sentinței civile nr. 15/30.10.2014, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în contradictoriu cu intimatul S. G., cu domiciliul în Drobeta T. S., ., nr. 121, județul M.,ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2015, la sediul Tribunalului M..

Președinte,

V. N.

Judecător,

A. M.

Judecător,

M. C. O.

Grefier,

D. A. D.

Red. MA/DDA

2ex/27.02.2015

Jud fond F. C

Cod operator 2626

← Pretenţii. Sentința nr. 2877/2015. Tribunalul MEHEDINŢI		Fond funciar. Sentința nr. 5798/2015. Tribunalul MEHEDINŢI →

Pretenţii. Sentința nr. 15/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 15/2015. Tribunalul MEHEDINŢI