Uzucapiune. Sentința nr. 2178/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2178/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 2017/332/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 176/A
Ședința publică de la 13 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier Lucreția I.
Pe rol judecarea apelului civil formulat apelanta - reclamantă M. S. împotriva sentinței civile nr. 2178/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M., intimată fiind P. D., având ca obiect,uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat act că, prin cererea de apel apelanta reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 al.1 c.pr.civ.
De asemenea, prin serviciul registratură s-a depus la dosar de către apelantă, dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 126 lei, cu chitanța . nr.383/11.03.2015 și împuternicire avocațială.
Nemaifiind alte cereri de formulat, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a trecut la soluționarea apelului de față;
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea adresata Judecătoriei Vînju M. la data de 04.08.2014, reclamanta M. S., a chemat in judecata parata P. comunei D., Județul M., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate dreptul de proprietate dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani, asupra imobilului compus din teren în suprafață de 1099 m.p. situat în ..
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că deține și folosește această suprafață de teren, încă din anul 1968, conform poziției de rol 315, așa cum rezultă din adeverința nr.1649/07.05.2014 eliberată de P. comunei D., imobil care se compune din terenul respectiv în suprafață de 1099 m.p. situată în intravilanul comunei D., Cv 50, P 626, pe care se află construită și o casă de locuit, moștenită de la bunicul său P. C..
În drept reclamanta și-a întemeiat acțiune pe disp. art.1846 și 1890 și următ. C.civ.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus in copie la dosar: plan de amplasament și delimitare a imobilului, testament autentificat sub nr.139/08.06.1960, extras din registrul de deces, copii acte de identitate și filiație, adeverințele nr.1649/07.05.2014, nr.1555/30.04.2014 emise de P. comunei D., certificat de atestare fiscală nr.1640/07.05.2014, chitanța privind plata taxei de timbru, împuternicire avocațială.
La termenul din 29.10.2014, instanța din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei D. prin Comisia Locală de fond funciar D..
La excepția invocată de către instanță, reclamanta a depus note scrise, prin care a arătat că este de acord cu excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Primăriei D. prin Comisia Locală de fond funciar D..
Judecătoria Vînju M., prin sentința supusă apelului, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. D. prin Comisia locală de fond funciar D..
A fost respinsă acțiunea civilă având ca obiect “uzucapiune”, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că,în cazul de față, reclamanta solicită să se constate, în contradictoriu cu P. D. prin Comisia locală de fond funciar D., dreptul de proprietate dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani, asupra imobilului compus din teren în suprafață de 1099 m.p. situată în intravilanul comunei D., Cv 50, P 626, pe care se află construită și o casă de locuit, moștenită de la bunicul său P. C..
In drept, potrivit art.1837 C.civ., prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea, iar potrivit art.1846 al.1 C.civ. orice prescripție este fondata pe faptul posesiunii. Pentru a putea prescrie se cere, în lipsa unui just titlu, o posesiune utila pe o perioada de cel puțin 30 de ani, utilitatea posesiei apreciindu-se în funcție de calitățile prevăzute în art.1847 C.civ.
In baza art.1860 C.civ. orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului sau.
S-a reținut că la stabilirea calității procesuale pasive, în raport de obiectul cauzei, s-au săvârșit confuzii privind capacitatea juridică și calitatea procesuală.
S-au confundat noțiunile de unitate administrativ-teritorială și autoritate publică și competențele acestora.
Comunele, orașele și municipiile sunt unități administrativ-teritoriale în care funcționează autorități ale administrației publice locale, așa cum în mod explicit se arată în art.8 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice (art. 19 din Legea nr. 215/2001), care au capacitate juridică.
Conform art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, reprezentarea în justiție a unității administrativ-teritoriale se realizează de primar.
Autoritățile administrației publice sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, așa cum se arată în art. 21 alin. (1).
Consiliul local și primăria funcționează ca autorități publice locale, care rezolvă treburile publice din comune și orașe (art. 21 alin. (2) din Legea nr. 215/2001). Prin urmare, orașul, ca subiect colectiv de drept, își asumă și îndeplinește obligațiile prin autoritățile sale, respectiv consiliul local și primarul.
Autoritățile administrației publice locale administrează și dispun de patrimoniul si resursele financiare.
Capacitatea de exercițiu este aptitudinea de a dobândi și exercita drepturile, de a-și asuma și îndeplini obligațiile.
În cazul autorităților publice locale, capacitatea de exercițiu este stabilită prin lege.
Din capacitatea de exercițiu decurge și capacitatea procesuală, atât de folosință, cât și de exercițiu.
Capacitatea procesuală și calitatea procesuală sunt intrinsec legate, în sensul că în cazul calității procesuale pasive trebuie să existe identitate între persoana care este titularul obligației ce trebuie îndeplinite și persoana care va fi obligată la executarea obligației.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, instanța a constatat că în cauză au calitate procesuală pasivă cele două autorități consiliul local și primarul, întrucât pârâtul P. D. prin Comisia locală de fond funciar D., ca persoană juridică și deci subiect colectiv de drept, nu poate să-și asume și să îndeplinească obligații decât prin autoritățile sale, pe care legiuitorul le-a învestit cu astfel de competențe.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel reclamanta, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că prima instanță, a pus în discuție calitatea procesuală pasivă a primăriei comunei D. ,la primul termen de judecată,indicându-se în acțiune eronat comisia locală de fond funciar în loc de primar sau consilier local, dar în virtutea rolului activ, instanța avea posibilitatea de a corecta din oficiu eroarea respectivă și de a introduce în cauză primarul,ca reprezentant al primăriei .
In drept apelanta a invocat prev. art.470 și urm. art.22 al.3 și art.480, pct.-3 din codul de procedură civilă.
Intimata P. D. nu a formulat întâmpinare.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conf. cu disp. art. 479 alin. 1 c. pr. civ., instanța constată că nu este fondat ,pentru următoarele considerente:
Rolul judecătorului în aflarea adevărului este un principiu al procesului civil, prevăzut de art. 22 c. pr. civ., care instituie, pe lângă obligațiile stabilite în sarcina părților, o . îndrumări pentru instanță, în vederea pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Astfel, la alin. 3 al textului de lege menționat, se stipulează, posibilitatea judecătorului de a dispune introducerea în cauză a altor persoane, fiind o derogare de la principiul disponibilității părților, întrucât este un drept al judecătorului ce poate fi exercitat chiar și în situația în care părțile se împotrivesc, însă un asemenea drept este stabilit de legiuitor, numai în cazurile expres prevăzute de lege,precum și în procedura necontencioasă.
În speță, se reține că reclamanta a solicitat constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1099 mp ,situată în . d e30 de ani, în contradictoriu cu pârâta P. D., prin precizarea apărătorului acesteia de la primul termen de judecată, arătându-se că pârâta are calitate procesuală pasivă prin CLFF D..
De asemenea, prin notele scrise depuse la dosar la data de 27.11.2014 prin apărător ,reclamanta a susținut că este de acord cu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocată de instanță la primul termen de judecată.
Prima instanță a apreciat în mod corect că în temeiul art. 67 alin. 1 din Legea 215/2001,reprezentarea în justiție a unităților administrativ –teritoriale se realizează prin primar, deci, în cazul autorităților publice locale ,capacitatea de exercițiu este stabilită de lege, astfel că pârâta nu poate fi reprezentată în cauză de CLFF D..
Ca atare, susținerile apelantei referitoare la lipsa rolului activ al primei instanțe, ca urmare a faptului că nu a dispus introducerea în cauză a primarului comunei D., ca reprezentant al pârâtei, nu pot fi reținute.
Așa fiind, în conf. cu disp. art. 480 slin. 1 c. pr. civ., urmează a respinge apelul și a păstra hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta - reclamantă M. S., domiciliată în . împotriva sentinței civile nr. 2178/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M., intimată fiind P. D., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, Lucreția I. |
MF/LI/4 ex.
Data25.03.2015
Jud.fond-Z. D..
Confidențial cod.op.2626
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1912/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 57/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
