Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4041/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4041/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 285/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 285/A
Ședința publică de la 28 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător C. Z.
Grefier A. M. M.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul-reclamant M. G. împotriva sentinței civile nr. 4041/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Administrația F. pentru M., având ca obiect „cerere de valoare redusă”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că apelantul-reclamant solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în baza în baza art. 394 C.proc.civ., închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, sub nr._, la data de 15.09.2014, reclamantul M. G. a chemat în judecată pe pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Autoritatea F. pentru M. București, în procedura prevăzută de art. 1.025 C.proc.civ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați aceștia la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în dosarul nr._ al Tribunalului M., cu cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru în valoare de 50 lei.
În fapt, arată că a avut calitatea de reclamant în dosarul nr._ al Tribunalului M., având ca obiect pretenții, prin care s-a admis acțiunea, iar cu privire la cheltuielile de judecată, arată că și-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată onorariul de avocat.
În susținerea cererii a depus la dosar sentința nr. 2314/30.06.2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosar_, împuternicire avocațială, chitanță nr. 43/30.06.2014, reprezentând onorariu de avocat în dosarul nr._ .
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1028 al. 2. din Cod procedură civilă
Pârâților le-au fost comunicate formularul de cerere completat, cu mențiunea de a depune sau trimite formularul de răspuns, însoțit de înscrisurile de care înțeleg să se folosească în apărare și doar pârâta A. M. a răspuns solicitării instanței.
Prin întâmpinarea depusă A. M., a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii depuse de reclamantul M. G..
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a pronunțat sentința civilă nr.4041/16.12.2014 prin care a respins acțiunea ca neîntemeiată.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul M. G. a avut calitatea de reclamant în dosarul nr._ al Tribunalului M. și s-a judecat cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. pentru M. București .
Prin sentința nr. 2314/30.06.2014 pronunțată de Tribunalul M. a admis acțiunea reclamantului și au fost obligate pârâtele să plătească acestuia dobânda legală în materie fiscală pentru suma de bani achitată cu titlul de taxă specială de poluare.
Totodată pârâtele au fost obligate și la plata sumei de 230 lei cu titlul de cheltuieli de judecată către reclamant.
Din chitanța de plată a onorariului de avocat nr. 43/30.06.2014 ar rezulta că reclamantul a achitat av. D. D. suma de 1000 lei cu titlul de onorariu de avocat Tribunalul M., în dosarul nr._ al Tribunalului M..
Conform art. 453 C. proc. civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată.
La art. 451 c. proc. civ. se prevede că, cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, onorariile avocaților și ale experților, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitate prezenței la instanță .
Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterii asupra fondului .
Din sentința nr. 2314/30.06.2014 reiese că reclamantul, prin av. Hînsea A. substituind pe av. D. D. a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, urmând ca onorariul de avocat să fie dovedit pe cale separată.
Instanța a apreciat că dreptul de creanță pentru suma pretinsă nu este probat de reclamant în cadrul cererii cu valoare redusă formulată.
De asemenea raportul obligațional de reciprocitate necesar cererii cu valoare redusă între un reclamant care are o creanță și un pârât care este îndatorat, nu există.
Instanța a constat că sentința invocată cu care reclamantul și-a probat această cerere, face dovadă că reclamantul și-a rezervat dreptul de a-i chema in judecată pe pârâți pe cale separată pentru aceste cheltuieli de judecată efectuate constând în onorariu de avocat.
E adevărat că suma pretinsă reprezentând onorariu avocat poate fi solicitată pe cale separată înăuntrul termenului general de prescripție, însă efectuarea acestor cheltuieli trebuie dovedită cu un probatoriu mai complex decât chitanța încheiată între reclamant și avocat, care să dovedească atât existența acestor cheltuieli, întinderea acestora cât și circumstanțele cauzei.
Față de considerentele reținute, instanța a constat neîndeplinite condițiile prevăzute de art. 1025 și urm.rap. la art. 452 C.proc.civ. și a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
În fapt, prin acțiunea introdusă, reclamantul a chemat în judecat pârâții A. M. si Administrația F. pentru M. București, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecata efectuate in dosarul nr._ al Tribunalului M..
Arată că sentința pronunțată este netemeinică și nelegală.
Apreciază că, în mod greșit, instanța de fond a respins acțiunea pentru considerentul ca plata onorariului de avocat, deși efectuata in data de 06.2014 o data cu dezbaterile asupra fondului in dosarul nr._ al Tribunalului M., nu a fost depusă la dosar și, prin urmare, nu mai poate fi valorificată.
Așa cum a arătat si cum a reținut și instanța de fond, în dosarul nr._ și-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separata cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, acesta fiind chiar obiectul prezentului dosar.
Or, având în vedere că reclamantul a achitat o sumă de bani avocatului pentru a-l reprezenta în instanță presupune o cheltuială de judecată, este evident că reclamantul este îndreptățit să recupereze și acești bani ca si cheltuiala de judecată, la fel cum a recuperat și contravaloarea taxei de timbru judiciar.
Cum pârâtele sunt părți care au căzut în pretenții, reclamantul are dreptul la recuperarea tuturor cheltuielilor efective pe care le-a suportat in dosarul nr._, faptul că pârâtele sunt terți față de contractul de asistență juridică neavând nici o relevanță și neputând să atragă exonerarea pârâtelor de la plata cheltuielilor de judecată.
În caz contrar, reclamantul ar fi în imposibilitate de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, deși nu se află în culpă procesuală și nici în culpa de a fi convenit cu avocatul un onorariu apreciat ca exagerat de către pârâtă.
Practica judiciară a reținut că nu are importanță dacă plata onorariului de avocat s-a făcut anterior sau după soluționarea litigiului, deoarece momentul achitării acesteia este lăsat la aprecierea părților contractante, avocatul angajat fiind singurul în măsură să decidă dacă prestează serviciul anterior sau ulterior achitării onorariului.
Prin urmare, în mod greșit, instanța de fond a respins cererea pe motivul că, deși emisă chitanța la data rămânerii pe fond a cauzei, nu a fost valorificată în aceeași zi, fără a lua în calcul posibilitatea că suma reprezentând onorariu a fost încasata efectiv de către avocat după susținerea concluziilor pe fond, nefiind astfel posibilă depunerea unei chitanțe in momentul finalizării litigiului, fără a avea la bază o plată reală.
Mai mult de atât, se poate observa că înscrisurile depuse la dosarul nr._ au fost semnate și stampilate de către av. D. D. astfel încât nu se poate invoca faptul ca av. D. D. nu a prestat un serviciu de asistență și reprezentare pentru dosarul menționat mai sus. Astfel, onorariul avocațial a fost achitat de către reclamant avocatului D. D., titularul contractului de asistență, împuternicit de reclamant să îl reprezinte în instanță, onorariu încasat pe baza chitanței nr. 43/30.06.2014.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtelor la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În procedura prealabilă a formulat întâmpinare la motivele de apel intimata Administrația Județeană Finanțelor Publice M. prin care solicită respingerea apelului. Aceasta a arătat că cheltuielile nu au fost solicitate în conformitate cu disp. art. 425 cod proced. Civ., prin sentința menționată ei fiind deja obligați la plata cheltuielilor de judecată. Au mai arătat că ÎCCJ, într-o decizie de speță a arătat că onorariile avocaților se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a chitanței sau ordinului de plată, însoțite de un exemplar al facturii fiscale care să menționeze numărul contractului de asistență juridică.
A mai susținut că, în cauza de față, valorificarea pretențiilor printr-o simplă chitanță, încalcă dispozițiile statutului profesiei privind dovada onorariilor și, pe de altă parte, inhibă atributul instanței de a aprecia asupra cuantumului suficient și necesar al onorariilor de avocat
Față de aceasta, apelantul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea apelului
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, se constată că apelul este netemeinic, pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată reclamantul M. G., prin avocat a solicitat obligarea pârâților Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Autoritatea F. pentru M. București la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în dosarul nr._ al Tribunalului M., cu cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru în valoare de 50 lei.
Instanța de apel, analizând sentința nr. 2314/30.06.2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosar_, prin care s-a admis acțiunea formulată de M. G., precum și înscrisurile depuse la dosarul de fond constată că în mod temeinic și legal s-a respins cererea formulată.
Astfel, în cadrul dosarului menționat, deși s-au solicitat cheltuielile de judecată și s-a arătat că onorariul de avocat va fi cerut pe cale separată, nu s-a făcut dovada acestui onorariu.
De asemenea, în cauza nr._ acțiunea nu a fost formulată de către reclamantul M. G. personal, ci printr-o societate comercială, societate care nu l-a împuternicit pe avocat D. D. să o reprezinte în cauza respectivă.
În cauza de față s-a depus la dosar, în dovedirea acțiunii, la fila 6 dosar fond o chitanță nesemnată, neștampilată, fără . număr, instanța apreciind că aceasta nu constituie o dovadă a achitării onorariului de parte către avocat în cauza nr._ .
Față de considerentele expuse, apreciind că sentința instanței de fond este legală și temeinică, în baza 480 alin.1 C.proc.civ., apelul va fi respins ca nefondat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de către apelantul-reclamant M. G., CNP:_, domiciliat în Drobeta Turnu Severin, . A, județul M., și domiciliul procesual ales în Drobeta Turnu Severin, ..6, județul M. în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. cu sediul în Dr. Tr. S., . nr. 1, jud. M. și Administrația F. pentru M. București, Cod fiscal_, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, Corp A, Sector 6.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.04.2015.
Președinte, C. P. | Judecător, C. Z. | |
Grefier, A. M. M. |
Red. C.Z./Tehnored. A.M.M.
Ex. 5/4 pag./27.05.2015
Jud. fond: P. I.
Cod op. 2626
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Fond funciar. Decizia nr. 9/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
