Contestaţie la executare. Sentința nr. 3545/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3545/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 570/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 570/A
Ședința publică de la 10 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier A. M. M.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta-contestatoare N. E. împotriva sentinței civile nr. 3545/14.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimata . SRL, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în baza art. 394 alin. (1) C.proc.civ, declară închise dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 20.12.2013 sub nr._, contestatoarea N. E. în contradictoriu cu intimata . SRL, a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea formelor de executare întocmite de B. G. G. C. în dosarul nr. 1357/E/2013, referitor la executarea pornită în ceea ce privește titlul executoriu contractul de credit nr. 3468/01.11.2006 emis de BCR, să se dispună suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a arătat că prin somația nr. 1357/E/2013 din data de 09.12.2013 a fost somată de către creditoarea . SRL să achite suma de 8230,69 lei reprezentând c/valoare debit și suma de 1356,72 lei reprezentând cheltuieli de executare. A susținut că în motivarea somației executorul judecătoresc a invocat titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 3468/01.11.2006 emis de BCR și încheierea nr. 1357/E/2013 din 09.12.2013 privind cheltuielile de executare. În ceea ce privește suma solicitată de către creditoare, aceasta este cu mult mai mică în condițiile în care contestatoarea a achitat între timp diverse sume. Astfel, prin chitanța nr._/14.11.2013 a mai achitat la BCR suma de 800 lei, sumă ce a fost scăzută din debitul datorat.
A arătat că în ceea ce privește cheltuielile de executare, acestea sunt exagerate, în condițiile în care executorul judecătoresc a stabilit un onorariu în cuantum de 823 lei și 200 lei pentru constituire dosar, pentru ca ulterior să mai stabilească și alte sume ca reprezentând formare dosar – 10 lei, arhivare dosar – 30 lei, emitere somație – 10 lei, comunicare poștală – 5 lei și tva 258,72 lei menționând totodată că aceste sume ar fi fost calculate în concordanță cu dispozițiile codului de procedură civilă, ale Legii nr. 188/2000 și Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/2006.
A arătat că la stabilirea cheltuielilor de executare, executorul judecătoresc a stabilit sume maxime față de prevederile tabelului privind onorariile minimale și maximale pentru serviciile prestate în condițiile în care actul normativ prevede un maxim de 10 % din creanța de recuperat pentru sume mai mici de_ lei.
S-a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 669 alin.4 teza finală Noul Cod de Procedură civilă a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei cauze.
În drept au fost invocate prevederile disp. art.669 alin. 4 și art. 711 C. proc. civ.
În dovedirea contestației a depus la dosar în copie: somație de executare silită nr. 1357/E/2013 din 09.12.2013, încheiere nr. 1357/E/2013 din 09.12.2013, încheiere din 26.11.2013 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S. în dosarul nr._/225/2013, bon fiscal,
contract de credit pentru persoane, grafic rambursare credit.
Potrivit rezoluției din data de 06.02.2014, s-a dispus citarea contestatoarei cu mențiunea de a achita taxa de timbru în cuantum de 584 lei aferentă capătului de cerere privind contestația la executare și 50 lei pentru capătul de cerere privind suspendarea executării silite, în termen de 10 zile de la comunicare, sub sancțiunea anulării cererii.
La data de 20.02.2014, s-a depus din partea contestatoarei chitanța taxă timbru în cuantum de 584 lei aferentă capătului de cerere privind contestația la executare și 50 lei pentru capătul de cerere privind suspendarea executării silite (fila 50 dosar).
Potrivit rezoluției din data 25.02.2014, s-a dispus citarea intimatei cu duplicat contestație și înscrisuri, filele 22-38 dosar, cu mențiunea să depună întâmpinare în termen de 15 zile de la comunicare.
La data de 13.03.2014, s-a depus de către contestatoare precizări formulate de către B. G. G. C., prin care se arată că se modifică onorariul executorului judecătoresc de la suma de 823 lei la suma de 743 lei, c/valoare 24% TVA la cheltuielile de executare de la suma de 258,72 lei la suma de 239,52 lei și totalul cheltuielilor ocazionate cu executare silită în sumă de 1356,72 lei de la suma de 1257,52 lei, în concluzie un total de 1257,52 lei. De asemenea, a depus alăturat adresă emisă de B. G. G. C. către contestatoare și încheiere de îndreptare eroare materială.
La data de 17.03.2014, s-au depus din partea intimatei întâmpinare prin care solicită respingerea contestației la executare formulată de N. E., anularea formelor de executare întocmite de B. G. G. C. în dosarul 1357/E/2013 referitor la executarea pornită în ceea ce privește titlul executoriu contract de credit nr. 3468/01.11.2006 emis de BCR cu consecința menținerii ca temeinice și legale a acestora. A depus alăturat adresă emisă de B. G. G. C. către contestatoare, dovadă de înmânare, proces verbal de înmânare și confirmarea de predare a actelor de procedură.
Pe cale de excepție a solicitat respingerea contestației la executare ca netimbrată în situația în care la dosarul cauzei nu se află depusă taxa judiciară aferentă si timbrele judiciare. De asemenea a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare, aceasta fiind introdusă la instanța de judecată cu nerespectarea termenului de 15 zile de la data când a luat cunoștință de actul de executare.
S-a arătat că, prin somația transmisă s-a solicitat achitarea sumei de 8230,69 lei reprezentând debit si 1356,72 lei cheltuieli de executare. S-a solicitat să se constate că prin chitanța nr._/14.11.2013 a mai fost achitat suma de 800 lei ce nu a fost scăzută din debitul datorat. În data de 03.03.2014 B. G. G. C. a emis adresa către debitoare în care se arată ca debitul restant este în cuantum de 7430,69 lei. Se poate observa că din debitul inițial de 8230,69 lei a fost scăzută suma de 800 lei achitată, rămânând 7430,69 lei. Această adresă a fost comunicată către contestatoare în data de 11.03.2014, dovada de comunicare fiind semnată de soțul contestatoarei.
În ce privește cererea de suspendare a executării, a solicitat respingerea, întrucât nu se impune în cauză.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art 205 C. și următoarele.
Prin încheierea din data de 11.04.2014, instanța constatând că nu s-a achitat cauțiunea stabilită de instanță în sarcina contestatoarei, potrivit art. 718 alin.6 C. proc. civ, a dispus respingerea cererii de suspendare a executării silite.
În cauză, s-a dispus emiterea unei adrese către B. G. G. C., pentru a înainta copii certificate din dosarul de executare nr. 1357/E/2013, acestea fiind înaintate la dosar (filele 92-139 dosar).
În conformitate cu disp. art. 254-258 C. proc. civ., a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, iar pentru contestatoare proba cu expertiza tehnică judiciară specialitatea contabilitate, s-a desemnat expert U. N., pentru a calcula debitul datorat de către contestatoarea N. E. în baza contactului de credit nr. 3468/01.11.2006 emis de Banca Comercială Română, ținându-se cont și de sumele de bani achitate la zi de către contestatoare către Banca Comercială Română.
La data de 04.08.2014, s-a depus din partea expertului U. N. raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea contabilitate (filele 168-177 dosar).
În cauză, s-a dispus emiterea unei adrese către BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ – SUCURSALA DR.TR. S., pentru a comunica cuantumul debitului cedat cu privire la contestatoarea N. E. către intimata . SRL și să se comunice ce sume de bani a achitat contestatoarea către BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ.
Ulterior, s-a revenit cu adresă către BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ – SUCURSALA DR.TR. S., pentru a comunica cuantumul debitului cedat cu privire la contestatoarea N. E. către intimata . SRL și să se comunice ce sume de bani a achitat contestatoarea către BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ, menționându-se în adresă CNP-ul contestatoarei, răspunsul la relațiile solicitate fiind înaintat la dosar prin adresa nr._/11.06.2014.
Contestatoarea a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert U. N., în sensul că la efectuarea expertizei, expertul nu a avut în vedere sumele achitate de contestatoare din anul 2006 la zi, precum și modul de distribuire a sumelor de bani achitate conform graficului de rambursare a creditului.
În baza art. 337 C. proc. civ, instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de contestatoare la raportul de expertiză întocmit de expert U. N. și a dispus revenirea cu adresă către expert.
La data de 22.09.2014, s-a depus din partea expertului răspunsul la obiecțiunile formulate de contestatoare
Contestatoarea a formulat obiecțiuni la răspunsul la obiecțiunile depuse de expert, menționând că nici din răspunsul la obiecțiunile formulate de domnul expert acesta nu răspunde obiectivelor stabilite de instanța de judecată, ci dimpotrivă face o analiză a cererii de chemare în judecată și aprecieri care exced calității sale de expert, substituindu-se astfel instanței de judecată.
Instanța a respins solicitarea acesteia referitoare la retragerea onorariului de expert, apreciind că pe baza documentelor depuse la dispoziția expertului acesta a răspuns la obiectivele stabilite de către instanță.
Observând că nu au fost depuse la solicitarea expertului U. N. documentele care să ateste plățile efectuate de către BCR, pentru rambursarea creditului contractat, iar din contractul de cesiune creanță nu se poate deduce suma cesionată către ., întrucât contractul poartă ștersături, a dispus emiterea unei adrese către BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ – SUCURSALA DR.TR. S., pentru a proceda la înaintarea documentației care a stat la baza încheierii contractului de cesiune creanțe cu E. K. ROMÂNIA, ca urmare a preluării prin cesiune a creanței BCR față de contestatoarea N. E., ce sumă a fost cesionată și modul de calcul, graficul de încasare de la contestatoare a creanței cesionate de BCR.
La data de 29.10.2014, s-a depus din partea BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ – SUCURSALA DR.TR. S., răspunsul la relațiile solicitate înaintate la dosar prin adresa nr._/24.10.2014.
Prin încheierea din 11.04.2014 a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite, formulată de contestatoare.
Asupra contestației la executare formulată, instanța a reținut în fapt și în drept următoarele:
Având în vedere disp. art. 3 din Legea nr.76/2012 potrivit cărora dispozițiile noului cod de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după . și cum cererea de executare silită a fost întocmită la data de 07.11.2013, deci după . noului cod de procedură civilă, acestea sunt dispozițiile aplicabile în cauză.
Conform art. 711 alin. 1 C.proc.civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori altei lucrări sau luarea unei alte măsuri admise de lege.
Titlul executoriu ce face obiectul executării îl constituie contractul de credit nr.3468/01.11.2006 încheiat cu BCR și care face obiectul dosarului de executare silită nr. 1357/E/2013 întocmit de B. G. G. C..
Încuviințarea executării silite a fost obținută în dosarul nr._/225/2013, la Judecătoria Dr. Tr. S., instanță de executare din circumscripția Curții de Apel C..
Obiectul executării l-a constituit suma de 8230,69 lei actualizată cu rata inflației până la data plății efective prin poprire și urmărire mobiliară. Cheltuielile de executare au fost stabilite în cuantum de 1356,72 lei.
Ulterior, s-a revenit de către executorul judecătoresc, cuantumul sumei ce face obiectul executării silite fiind stabilit la7430,69 lei, iar cheltuielile de executare în sumă de 1257,52 lei, ca urmare a luării în calcul și a sumei de 800 lei efectuată de contestatoare în baza chitanței nr._/14.11.2013 emisă de BCR SA.
În baza încheierii de încuviințare a executării, executorul judecătoresc a efectuat acte de executare constând în trimiterea somației și a titlului executoriu către debitor pentru a-l soma să achite debitul conform titlului executoriu.
Potrivit art. 249 cod procedură civilă, cel ce face o susținere în cursul procesului, trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Prin sentința civilă nr. 3545/14.11.2014, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins contestația la executare formulată, reținând următoarele:
Din actele dosarului coroborate și cu concluziile raportului de expertiză întocmit de expert contabil U. N., efectuat în cauză, a rezultat că intimata . SRL București la data de 12.12.2012 dată la care a preluat prin cesiune creanța în valoare de 9259,15 lei înregistrată de BCR față de contestatoare, până la data efectuării expertizei de 01.08.2014, contestatoarea a efectuat plăți în sumă totală de 2000 lei.
Valoarea debitului înregistrat la data de 01.08.2014 de contestatoarea N. E. față de intimată este de 7259,15 lei.
Contestatoarea a susținut că nu se poate deduce suma cesionată de BCR către . SRL, motiv pentru care s-a dispus solicitarea către bancă pentru a înainta documentația ce a stat la baza încheierii contractului de cesiune creanțe.
Din documentația depusă la dosar și graficul de rambursare la data acordării creditului, s-a reținut că suma cesionată a fost în total de 9259,15 lei, comunicând și sumele încasate de la contestatoare și modul de distribuire al acestora. Graficul a fost valabil atâta timp cât dobânda a rămas neschimbată, conform art.5 din contract.
Prin urmare, nu a rezultat că debitul datorat de contestatoare în baza contractului de credit nr 3468/01.11.2006 este mai mic decât cel care face obiectul executării silite.
Pe de altă parte, cheltuielile stabilite prin procesul verbal sunt în sarcina debitorului, iar valoarea acestora este reglementată prin Legea nr.188/2000 și OMJ nr.2550/2006. Valoarea cheltuielilor de executare silită sunt în sarcina debitorului potrivit art.669 alin 2 cod pr.civ., aferente fiecărui act de executare, iar valoarea sumei de 1257,52 lei indicată în încheierea de îndreptare eroare materială din 03.03.2014, reprezintă onorariu executor și sume din executare în concordanță cu costul prevăzut în Anexa 1 la Statutul UNEJ.
Onorariul executor și celelalte cheltuieli au fost stabilite, ținând seama de elementele precum: timpul și volumul de muncă pentru executarea debitului, obiectul și complexitatea acestuia, avantajele și rezultatele obținute pentru profitul creditorului, ca urmare a muncii depuse de executor.
Față de cele ce preced, instanța a apreciat contestația la executare ca nefondată, motiv pentru care a respins-o.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând că la pronunțarea acestei sentințe, instanța de fond nu a avut în vedere toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a respins obiecțiunile la raportul de expertiză, precum și cererea de efectuare a unei noi expertize, deși apelanta a contestat debitul în totalitatea sa, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă fără nici un dubiu că suma datorată este una mult mai mică decât cea pentru care s-a pornit executarea silită.
A solicitat admiterea apelului, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
La termenul de judecată din data de 13.02.2015, cauza a fost suspendată, în baza art. 411 pct.2 cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
La data de 01.09.2015 prin referatul întocmit de grefa instanței, s-a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea verificării subzistentei motivului suspendării cauzei având în vedere că de la data suspendării, 13.02.2015 și până în prezent au trecut mai mult de 6 luni, timp în care dosarul a rămas în nelucrare din culpa părților.
În ședința publică din data de 10.09.2015 a fost invocată, din oficiu excepția perimării cererii de apel.
Analizând excepția perimării cererii de apel, invocată din oficiu, prin prisma actelor de procedură efectuate în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit art.416 Cod procedură civilă –„ Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, daca a rămas în nelucrare din vina părții, timp de 6 luni. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu, iar conform art. 417 Cod procedură civilă perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Prin urmare, legea statornicește existența cumulativă a două condiții de natură să atragă intervenția sancțiunii perimării și anume, investirea instanței cu o cerere care implică desfășurarea unei activități judiciare și rămânerea cauzei în nelucrare timp de 6 luni.
Perimarea este o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează, atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac și are o natură juridică mixtă care sancționează dezinteresul manifestat de părți în desfășurarea activități judiciare și se întemeiază pe prezumția de abandonare a judecății, dedusă tocmai din lipsa de stăruință a părților în întreținerea activității judiciare.
Ambele condiții legale sunt îndeplinite în prezenta cauză, instanța fiind investită cu judecata unei cereri dintre cele enumerate de art. 416 alin.1 Cod procedură civilă, între momentul suspendării judecării cauzei, 13.02.2015 și cel al repunerii pe rol, 10.09.2015, împlinindu-se termenul de 6 luni prescris de aceleași dispoziții legale.
Constatând că cererea a rămas în nelucrare timp de 6 luni și că în tot acest interval de timp nu a fost efectuat nici un act de procedură în vederea judecății, că rămânerea în nelucrare se datorează culpei părții, că termenul de perimare nu a fost întrerupt sau suspendat în raport de dispozițiile art. 417 si art. 418 Cod procedură civilă și că nu există o cauză de stingere a procesului prevăzută de o normă specială, instanța apreciază că sunt întrunite toate condițiile pentru a constata intervenită perimarea cererii de apel, cu toate consecințele ei firești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat apelul formulat de apelanta-contestatoare N. E., C.N.P._, domiciliată în Drobeta Turnu Severin, ., județul M., împotriva sentinței civile nr. 3545/14.11.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimata . SRL, cu sediul în București, ., nr. 10A, Connect Business Park, Clădirea C3, . procesual ales în C., ., parter, având ca obiect contestație la executare.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.09.2015.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, A. M. M. |
Red. M.F./Tehnored. M.A.M.
2 ex./4 pag./23.09.2015
Jud. fond T. A.
Cod op. 2626
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 65/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 526/2015. Tribunalul... → |
|---|
