Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 12-01-2016, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 2/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:046._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2/MF/A
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător C. E. C.
Grefier Lucreția I.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta reclamantă C. E. împotriva sentinței civile nr. 189/17.11.2015 pronunțată de Judecătoria Vînju M. ,intimat fiind C. D. I., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat O. Doinița pentru apelanta reclamantă și avocat D. A. pentru intimatul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință s-a luat act că, apărătorul ales al apelantei reclamante a depus la dosar în original cererea de apel și confirmarea de pe fax a cererii de apel.
Instanța a pus în discuția părților excepția tardivității cererii de apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat și dosarul fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra apelului de față;
Avocat O. Doinița pentru apelanta reclamantă a solicitat respingerea excepției tardivității cereri de apel, deoarece conform confirmării de pe fax apelul a fost declarat în termenul legal prevăzut de lege.
Pe fond a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, anularea sentinței pronunțată de instanța de fond și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată .A menționat că minorul a locuit în permanență în Germania cu mama. De asemenea tatăl locuiește și muncește tot în Germania. Minorul a fost luat de la reclamantă de către intimatul pârât și dus la bunicii paterni unde se află și în prezent.
Avocat D. A. pentru intimatul pârât a precizat că, lasă la aprecierea instanței excepția tardivității cererii de apel.
Pe fond a solicitat respingerea apelului ca nefondat,menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală. A precizat că nu s-a dovedit nici un fel de urgență. A precizat că intimatul pârât are o firmă deschisă în Germania, dar locuiește în România și uneori mai merge și în Germania. De asemenea nu există nici o dovadă că reclamanta a dorit să viziteze minorul și nu a fost lăsată de intimatul pârât. Părțile au pe rol dosarul de divorț. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA,
Asupra apelului civil de față;
Constată că prin cererea adresată Judecătoriei Vînju M. la data de 02.10.2015, înregistrată sub nr._ și precizată la data de 13.10.2015, reclamanta C. E., a solicitat pe cale de ordonanță președințială, în contradictoriu cu pârâtul C. D. I., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună încredințarea spre creștere și educare a minorului C. D. P., născut la data de 04.08.2010 la reclamantă până la soluționarea în fond a cauzei civile nr._ ce are ca obiect „divorț”.
În motivarea cererii reclamanta a susținut faptul că, s-a căsătorit cu pârâtul la data de 03.10.2009, iar din căsătorie a rezultat minorul C. D. P., născut la data de 04.08.2010.
La începutul relației lor au locuit în ., însă după o perioadă s-au mutat cu minorul în Germania.
În luna ianuarie 2015 părțile s-au despărțit în fapt, iar de la despărțirea în fapt minorul a locuit efectiv cu reclamanta la domiciliul acesteia din Germania, ea fiind cea care s-a ocupat atât de asigurarea celor necesare traiului zilnic cât și de educația acestuia, înscriindu-l la grădiniță în Germania și acoperind costurile necesare.
În toată această perioadă reclamanta i-a permis pârâtului să ia minorul în domiciliul său din Germania o zi sau două în week-end apreciind că este în interesul minorului ca tatăl să aibă legături personale cu acesta.
Mai arată reclamanta că profitând de atitudinea sa, reclamantul i-a comunicat că are câteva zile libere de la serviciu și că dorește să ia minorul la domiciliul său, ea fiind de acord, însă pârâtul după ce a luat copilul, fără să o anunțe și fără să mai răspundă la telefon a luat copilul și la dus în . săi din România, trecând în mod fraudulos prin punctele de frontieră, întrucât actele copilului sunt în posesia sa și în prezent minorul se află în îngrijirea părinților pârâtului, pârâtul fiind în Germania, unde lucrează.
Consideră reclamanta că minorul este atașat de ea și este obișnuit cu mediul de viață de la domiciliul acesteia, trebuie să meargă la grădinița unde este înscris în Germania și să urmeze programul său firesc pe care îl are de mai bine de doi ani.
De asemenea susține reclamanta că pe rolul Judecătoriei Vânju M. se află cauza civilă cu nr._ ce are ca obiect „ divorț” și pronunțarea ordonanței nu prejudecă fondul acestei cauze.
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp.art.997 C.proc.civ., Lg.272/2004, art. 8 Convenție.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar: certificat naștere minor, certificat căsătorie, dovada că minorul este înscris la Grădinița din Germania, ancheta socială întocmită de statul german din care reiese că deține condiții optime pentru creșterea minorului, decizia prin care i s-a respins pârâtului în Germania cererea de a i se încredința lui copilul, dovada achitării taxei de timbru, împuternicire avocațială și a solicitat și proba cu martorul V. C. L..
Pârâtul a depus la dosar note scrise, un set de acte: împuternicirea avocațială privind acordarea asistenței juridice, caracterizarea emisă de primăria Braniștea și caracterizarea nr.1057/16.10.2015 emisă de școala Gimnazială Braniștea și a solicitat și proba cu martorul C. C..
Prin notele scrise pârâtul a arătat că, pe rolul judecătoriei Vânju M. se află cauza cu nr._ ce are ca obiect „ divorț”, acțiune promovată de el și prin care a solicitat și stabilirea domiciliului minorului la el .
Mai arată pârâtul că a adus minorul din Germania la domiciliul părinților săi din . deoarece când a luat minorul la domiciliul său din Germania a observat că acesta avea zgârieturi și vânătăi pe corp și membre și copilul i-a spus că la bătut mami.
De asemenea pârâtul a arătat că înainte de plecarea în Germania minorul a fost îngrijit de părinții săi, reclamanta fiind mereu plecată și în prezent minorul este înscris la grădinița din localitate și el i-a oferit și îi oferă și în prezent toată dragostea și grijea de care are nevoie pentru a se dezvolta armonios și a crește în condiții optime.
Din depozițiile martorilor audiați în cauză rezultă că la început minorul a locuit împreună părinții săi la locuința bunicilor paterni din localitatea Braniștea, jud. M., iar ulterior acesta împreună cu părinții săi a plecat în Germania unde o perioadă până la despărțirea în fapt a părților a locuit cu ambii părinți.
După despărțirea celor doi soți, minorul a locuit cu mama sa la locuința acesteia din Germania, fiind luat de tatăl său la sfârșitul fiecărei săptămâni la domiciliul acestuia din Germania.
În urmă cu aproximativ 3 luni minorul a fost adus în țară de către pârât la domiciliul părinților săi din . se află și în prezent și frecventează cursurile grădiniței din localitate
Judecătoria Vînju M. prin sentința supusă apelului a respins acțiunea având ca obiect „ordonanță președințială” formulată de reclamanta C. E. reținând următoarele;
Potrivit prevederilor art. 997 din Codul de Procedură Civilă: " Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări ".
Așadar, condițiile de admisibilitate ale unei cereri de ordonanță președințială, care trebuie îndeplinite în mod cumulativ, sunt: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurii ce urmează a fi luată pe această cale, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului cauzei.
Din susținerile părților, coroborate du declarațiile martorilor audiați în cauză și înscrisurile depuse la dosar instanța a reținut că nu este îndeplinită una din condițiile de admisibilitate a ordonanței președențiale și anume „ urgența” care constă în existența unor cazuri grabnice .
Deși din înscrisurile depuse de către reclamantă la dosar rezultă că, aceasta are o locuință închiriată în Germania pe o durată nedeterminată, nu justifică urgența având în vedere faptul că minorul este atașat atât de bunicii paterni cât și de tată și în prezent este înscris la grădinița din localitatea Braniștea unde acesta socializează foarte bine, atât cu colegii, cât și cu cadrele didactice din grădiniță, implicându-se în activitățile ce se desfășoară la grupa sa și vorbește corect limba română.
Pe de altă parte instanța a luat în considerare faptul că înainte de plecarea părților în Germania împreună cu minorul, acesta a locuit la bunicii paterni în localitatea Braniștea, care s-au ocupat de creșterea și educarea acestuia.
Deși au intervenit neînțelegeri între cei doi părinți care s-au despărțit în fapt, reclamanta i-a permis pârâtului să aibă legături personale cu minorul atunci când acesta se afla în Germania .
Chiar reclamanta îl însoțea pe minor pentru ca acesta să se poată întâlni cu tatăl său la sfârșit de săptămână, ceea ce arată că minorul este atașat și de tată.
Mai mult din caracterizarea depusă de primăria Braniștea, rezultă că pârâtul are o fire calmă, un comportament conform normelor morale și etice în societate, manifestă respect față de cetățenii din comună, iar în familie are un comportament exemplar, ocupându-se de îngrijirea și educația minorului.
Împotriva acestei sentințe în termen legala a formulat apel reclamantă C. E. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de apel a precizat că instanța de fond nu a respectat disp.prev. art.425 c.pr.civ în sensul că sentința apelată nu este motivată. In considerentele sentinței recurate n u rezultă care au fost motivele pentru care instanța de judecată nu a apreciat întemeiate criticile invocate de petentă de ce susținerile nu au fost analizate, ignorându-se dip. art. 261 pct. 5 c.pr.civ. și disp.art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor om,ului și a libertăților fundamentale.
Apelanta solicită stabilirea domiciliului minorului la domiciliul său, întrucât minorul îi este atașat, acesta de doi ani locuiește cu mama în Germania, merge la grădiniță în Germania, este luat în evidențe, iar o eventuală schimbare a domiciliului acestuia ar afecta interesul superior al copilului.
Totodată învederează faptul că sunt pe deplin satisfăcute interesele și drepturile minorului de a beneficia în viitor de condiții de locuit corespunzătoare în imobilul în care locuiește apelanta în prezent, condiții menite să asigure un mediu familial călduros, o dezvoltare fizică, intelectuală, morală și socială adecvate.
In ședința publică din 12.01.2016 instanța din oficiu a pus în discuție tardivitatea depunerii cererii de apel, în raport de dispă. Art. 1000 alin 1 c-p,civ. însă față de faptul că în aceeași sentință publică apelanta prin apărător a depus în original cererea de apel făcând dovada că a fost transmisă instanței la 23.11.2015, instanța constată că cererea de apel a fost depusă în termenul de 5 zile de la pronunțare prevăzut de lege, excepția urmând a fi respinsă ca nefondată.
Pe fondul cauzei, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor formulate, cu referire și la disp. art. 479 alin. 1 teza a II c.pciv., instanța constată apelul întemeiat.
Astfel, potrivit art. 920 cp.civ., instanța poate lua, pe tot timpul procesului de divorț, prin ordonanță președințială,măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familie.
Măsurile provizorii de mai sus pot fi luate, așa cum de altfel a reținut și instanța de fond, în condițiile îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prev. de art. 997 c.p.civ., respectiv urgența, caracterul vremelnic al măsurii și neprejudicierea fondului cauzei.
Dacă, instanța de fond nu a exclus îndeplinirea condițiilor vremelniciei măsurii și neprejudicierea fondului cauzei în condițiile în care pe rolul judecătoriei Vînju M. se află dosarul de divorț al părților înregistrat sub nr._/332/2015( așa cum rezultă din susținerile ambelor părți),a constatat însă, neîndeplinirea condiției urgenței cererii de ordonanță președințială.
Ori, sub acest aspect, contrar celor reținute de instanța de fond, instanța de apel apreciază că, în cauză este îndeplinită și condiția urgenței prevăzută de art. 997, astfel încât dispozițiile de mai sus sunt aplicabile în integralitatea lor.
Urmează a se constata că,potrivit art. 2 alin. 4 din legea 272/2004 ,în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și private ,precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești, va prevala principiul interesului superior al copilului ,inclusiv legătura cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copiilor sau altor persoane la care acesta a fost plasat în mod legal.
Potrivit art. 2 alin 6, din lege, în determinarea interesului superior al copilului se au în vedere mai multe criterii, inclusiv nevoile de dezvoltare fizică ,spirituală, de stabilitate și apartenențelor în familie, istoricul copilului și respectiv capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului, de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia.
In analiza îndeplinirii criteriilor de mai sus, urmează a fi avute în vedere și dispozițiile art. 496 alin. 1 c.civ. potrivit cărora locuința copilului minor este la părinții săi și ale art..21 din legea 272/2004 ,potrivit cărora ,în cazul în care cei doi părinți nu se înțeleg cu privire la locuința minorului, instanța de tutelă va stabili locuința acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin 3 din codul civil.
Ori, în cazul de speță, așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză ( v. depozițiile martorilor V. C. L.-f.57 dosar fond,C. C.-f.58 d.fond.),minorul rezultat din căsătoria părților a fost luat de pârâtul intimat C. D. I. din locuința reclamantei apelante C. E. situată în Germania-oraș Rodin și adus la domiciliul părinților pârâtului ( bunicii paterni ai minorului) în localitatea B., în condițiile în care atât reclamanta cât și pârâtul locuiesc în continuare în Germania, având un loc de muncă acolo.
In aceste condiții, este evidență încălcarea disp. art. 496 alin. 1 c.civ. cu privire la stabilirea locuinței minorilor la părinții săi, aspect care justifică urgența prezentei cererii de ordonanță președințială.
Cât privește stabilirea la reclamantă a locuinței provizorii a minorului, pănă la soluționarea definitivă a dosarului de divorț al părinților, instanța apreciază că, acesta corespunde interesului superior al minorului în cond. art. 2 alin. 4 leg.272/2004 ,având în vedere că din probatoriul administrat în cauză rezultă că, de aproximativ doi ani, minorul locuiește în Germania, de aproximativ l an de când părțile sunt despărțite în fapt, aflându-se sub supravegherea mamei reclamante.
Urmează a se constata totodată, că pârâtul intimat C. D. I. a solicitat autorității judecătorești – Tribunalului de Primă Instanță Cham custodia exclusivă a minorului, cerere care i-a fost respinsă prin decizia din 15.sept.2015( fila 41-45 dosar fond). Totodată că, Oficiu pentru Tineret și Familie Cham a recomandat ca minorul rezultat din căsătoria părților să fie lăsat în locuința mamei, potrivit adresei din 4.09.2015, (fila 20 dosar fond).
Având în vedere și împrejurarea că reclamanta apelantă deține cu chirie o locuință în Germania, localitatea Rodin-conform contractului de închiriere( filele 25-39 dosar fond), că minorul se află înscris la medicul de familie în aceeași localitate germană(filele 24,15 dosar fond) și că este înscris totodată, la o grădinița din localitate - așa cum rezultă din adeverința depusă la dosar (filele 22-23 dosar fond), instanța apreciază că aceasta dispune de condiții materiale și garanțiile morale necesare creșterii și educării minorului.
Având în vedere probatoriul de mai sus se apreciază că, interesul provizoriu al minorului rezultat din căsătoria părților este ca locuința acestuia să fie stabilită la mama reclamantă, până la rămânerea definitivă a soluției judecătorești în divorțul părților.
Așa fiind, instanța urmează să admită apelul, în cond. art. 480, alin. 2 c.p.civ. ,. Să schimbe sentința atacată și pe fond să admită cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantă C. E. și să stabilească provizoriu locuința minorului C. D. P. la reclamanta apelantă până la soluționarea definitivă a cauzei de divorț a părților ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Vînju M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția tardivității apelului.
Admite apelul formulat de apelanta reclamantă C. E., cu domiciliul procesual ales în Dr.Tr.S., ., nr.22, ., . împotriva sentinței civile nr. 189/17.11.2015 pronunțată de Judecătoria Vînju M. ,intimat fiind C. D. I., cu domiciliul în ..
Schimbă sentința.
Admite cererea de ordonanță președințială.
Stabilește provizoriu locuința minorului C. D. P. la mama reclamantă C. E., până la soluționarea definitivă a dosarului de divorț al părților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2016.
Președinte, V. N. | Judecător, C. E. C. | |
Grefier, Lucreția I. |
NV/LI/4 ex.
Data- 14.01.2016.
Jud-.fond,C. A.
Confidențial cod.op.2626
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 98/2016. Tribunalul... | Curatelă. Decizia nr. 1/2016. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
