Pretenţii. Decizia nr. 99/2016. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 99/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 99/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:043._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 99/A
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător C. M.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant S. Județean de urgență Drobeta Turnu Severin, împotriva sentinței civile nr. 1003/27.10.2015 pronunțată de Judecătoriei Strehaia în contradictoriu cu intimatul pârât M. T., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța potrivit dispozițiilor art.244 alin.3 din Noul Cod de Procedură Civilă declară cercetarea procesului încheiată și în baza art.394 din Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată închise dezbaterile.
TRIBUNALUL;
Asupra apelului de față, tribunalul constată următoarele;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 10.08.2015 sub nr._, reclamantul S. Clinic Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin a chemat în judecată pe pârâtul M. I., pentru pretenții.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că numitul M. I. a fost internat la S. Clinic Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin în perioada 31.07.2012 –07.08.2012, urmare a unei agresiuni. Contravaloarea zilelor de spitalizare a fost în cuantum de 1.561,00 lei, sumă ce nu a fost achitată până în prezent. Deși a făcut demersuri la IPJ M., reclamanta nu a obținut date privind identitatea persoanei ce a produs ..
A solicitat obligarea pârâtului la plata sumei 1.561,00 lei, reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare, plus dobânzi și penalități până la data plății efective.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006, art. 119-127 C.p .fiscală.
În dovedirea pretențiilor sale reclamantul a depus la dosar: adresele nr._/11.11.2013,_/31.07.2013, nr.9547/23.04.2014 ale Spitalului Județean de Urgență Dr. Tr. S., decont de cheltuieli, foaie de observație clinică.
Pârâtul nu a formulat în cauză întâmpinare.
La termenul din 27.10.2015 instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 1003/27.10.2015 Judecătoriei Strehaia, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, invocată de instanță din oficiu și a respins acțiunea, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
În drept, potrivit prevederilor art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, precum și daune sănătății propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.”.
Din analiza dispoziției legale anterior menționate, s-a reținut că spitalul poate cere contravaloarea serviciilor medicale doar de la persoana care a provocat vătămarea ce a necesitat spitalizare, iar nu de la însăși persoana care a suferit vătămarea, în acest sens furnizorul de servicii (spitalul), având calea unei acțiuni directe împotriva presupusului vinovat de săvârșirea faptei ilicite pentru recuperarea prejudiciului cauzat, constând în cheltuielile efective ocazionate de îngrijirile acordate victimei.
În fapt, în contradicție cu textul pe care își întemeiază acțiunea, reclamantul a acționat pe calea acțiunii de față împotriva victimei pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate cu îngrijirea sănătății acesteia.
În situația în care persoana spitalizată a fost victima unei agresiuni, față de prevederile art. 313 alin. 1 din legea 95/2006, calitate procesuală pasivă nu are persoana spitalizată, indiferent că este sau nu asigurată, ci autorul faptei, ceea ce este în conformitate cu practica europeană, prin care se acordă protecție victimelor faptelor ilicite, iar unitatea spitalicească nu poate pretinde victimei să identifice autorul.
Întrucât una din condițiile generale de exercitare a acțiunii civile este și calitatea procesuală care presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă), instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivarea cererii a arătat că la data de 31.07.2012 pârâtul a fost internat în cadrul unității spitalicești, în urma unui accident rutier/agresiune, beneficiind de îngrijiri medicale în perioada 31.07-07.08.2012, iar în urma acestei internări, figurează în evidentele contabile ca debitor cu suma de 1561,00 lei, suma ce nu a fost achitată până în prezent.
Lipsa plângerii penale prealabile a persoanei vătămate nu împiedica furnizorului de servicii de a acționa la instanța civila pentru recuperarea prejudiciului.
Lipsa de diligenta a pârâtului-pacient, i-a determinat sa apeleze la ajutorul instanței, pentru obligarea acestuia la cheltuielile pe care le-au suportat.
În susținerea apelului invocă următoarele înscrisuri: foaia de observație, din care reiese în mod evident că pacientul pârât este victima unui accident rutier/agresiune si care la externare a fost înștiințat de plata debitului, astfel ca, i s-a adus la cunoștință faptul ca avea obligația legala de a depune orice înscris din care sa reiese nevinovăția sa; decontul de cheltuieli din care rezulta atât debitul inițial izvorât din spitalizarea paratului pacient cat si dobânzile si penalitățile ce curg pana la achitarea integrala a debitului; adresa către IPJ Mh prin care am solicitat date privitoare la producerea accidentului rutier/agresiunii cu nr._/1 1.1 1.2013;
Art.313 din LG.95/2006, se refera cu strictețe la prejudiciile suferite de victimele accidentului rutier/agresiunilor, prejudicii care in mod natural trebuie suportate de persoana vinovata. Victimele acc.rutiere/agresiunilor prevazute in Legea nr.95/2006, pentru ele așa cum s-a menționat mai sus exista prevedere legala aparte.
Menționează ca, dispozițiile art. 313 din LG.95/2006 dau posibilitatea furnizorului de servicii medicale de a se îndrepta împotriva autorului faptei ilicite, care a provocat daune sănătății persoane numai atunci când s-a stabilit o forma de vinovăție in sarcina acestui autor Totodată, interpretarea si aplicarea acestui text de lege un trebuie sa aibă ca finalitate obligarea furnizorului de servicii medicale sa dovedească pe calea unei acțiuni civile vinovăția unui făptuitor care a provocat daune sănătății altuia, aceasta vinovăție trebuie stabilita în prealabil de organele sau instituțiile abilitate in condițiile legii .
Calitatea de victima a unui accident rutier/agresiune rezulta din continui foii de observație cât si din decontul de cheltuieli.
In cazul accidentelor rutiere/agresiunilor, calitatea de asigurat sau nonasigurat nu are relevanta, cum de altfel nici calitatea de minor/major a paratului, întrucât serviciile medicale de acest gen nu sunt decontate de CJAS.
Demersurile instituției au fost multiple în vederea identificării persoanei vinovate si stadiul anchetei, în sensul ca am trimis adresa către IPJ M. si către pârâtul pacient care au rămas fără finalitatea urmărita . Atitudinea paratului de a un solicita tragerea la răspundere a persoanei ce a provocat . nu constituie fapta ilicita, dar ne-a pus in imposibilitatea de a cunoaște identitatea agresorului, astfel ca s-au văzut nevoiți sa intenteze acțiune împotriva acestuia.
Totodată vis-a-vis de componenta art. 91-93 din cadrul Legii nr.95/2006, prin care unitatea sanitara acorda servicii medicale gratuite, nu intra victimele accidentelor rutiere/agresiunilor sub incidența acestui cadru legal. Acestea se supun prevederilor legale ale art.313 din Legea nr.95/2006; deci in mod eronat instanța a hotărât ca paratul pacient sa fie exonerat de plata debitului in valoare de 1561,00 lei, întrucât acesta a beneficiat de servicii medicale, urmare a vătămării sale pe perioada 31.07-07.08.2012.
In subsidiar, susține că, din probatoriu efectuat în cauza de unitatea apelantă reiese ca partea vătămata nu a înaintat în termenul legal plângere prealabila, astfel că se poate trage concluzia pertinenta ca, intre părți ar putea exista o înțelegere, care nu ne-a fost adusa la cunoștința, de nici una dintre părți . Nu avem cunoștința nici daca, partea vătămata a obținut despăgubiri materiale de pe urma accidentului/agresiunii de la persoana vinovata de producerea agresiunii/accidentului.
De aici, se poate reține ca, în situația in care autorul, pe de o parte, si victima, pe de alta parte, s-au împăcat printr-o tranzacție, victima va plați cheltuielile de spitalizare, în marca majoritate a situațiilor, inclusiv în cazul vătămărilor corporale grave. împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
Mai susține că, spre deosebire de cazul plângerii prealabile, unde retragerea operează in rem și produce efecte fata de toți participanții, împăcarea operează in personam, înlăturând răspunderea penală numai cu privire la vinovatul (inculpatul) cu care persoana vătămată s-a împăcat.
Față de cele arătate au solicitat administrarea probei cu interogatoriul paratului, pentru ca acesta să menționeze persoana vinovata de producerea accidentului/agresiunii.
Deși intimatul a fost legal citat, acesta nu s-a prezentat la nici un termen de judecată și nu a depus întâmpinare, fapt pentru care insistă în aducerea lui în față instanței de apel cu mandat de aducere pentru a se administra proba cu interogatoriu .
Precizează că pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga în toate drepturile si obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate si dobândesc calitatea procesuala a acestora, în toate procesele si cererile aflate pe rolul instanțelor de judecata, indiferent de faza de judecata .
În concluzie, solicită admiterea apelului formulat, casarea sentinței civile nr. 1003/2015 pronunțata de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._ si pe fond obligarea paratului la plata sumei de 1561,00 lei, plus dobânzi si penalități pană la data plații, in conformitate cu art. 119-121 si 123-127 din Codul de Proc. Fiscala.
Intimatul-pârât nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința apelată în limitele criticilor aduse conform art.479 c.pr.civ., tribunalul constată că apelul este neîntemeiat din considerentele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, modificată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.
Dispozițiile art. 998 - 999 din Codul civil prevăd că orice faptă a omului, săvârșită cu intenție, praeterintenție sau din culpă, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara însă acest temei trebuie avut în vedere la aprecierea răspunderii autorului vătămării și nu al persoanei vătămate.
Nu poate fi primită susținerea apelantei în sensul că, din interpretarea acestui text, pârâta avea obligația să efectueze demersurile legale pentru a stabili vinovăția agresorului chiar și numai în scopul rezolvării obligațiilor ce rezultă din acordarea serviciilor medicale, întrucât atunci când legiuitorul stabilește pe cel responsabil de suportarea cheltuielilor rezultate din acordarea serviciilor medicale precizează expres că acesta este persoana care prin fapta ei aduce daune sănătății altei persoane, adică făptuitorul. Interpretarea dată de apelant nu rezultă din nici un text legal, iar unde legea nu distinge, nici instanța nu o poate face.
Așadar, față de dispozițiile legale menționate, făptuitorul este obligat să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, iar nu persoana vătămată, indiferent dacă aceasta din urmă a fost sau nu culpabilă în producerea accidentului, acest din urmă aspect putând fi analizat în alt cadru procesual.
În consecință, față de cele expuse anterior, în temeiul art.480.c.pr.civ., tribunalul va pronunța o decizie prin care va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul, formulat de apelantul reclamant S. Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin, având Cod fiscal_ și sediul în Drobeta Turnu Severin, Splai M. V. nr. 4, județul M. împotriva sentinței civile nr. nr. 1003/27.10.2015 pronunțată de Judecătoriei Strehaia în contradictoriu cu intimatul pârât M. I., domiciliat în Strehaia, ..112, județul M., având ca obiect pretenții.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2016
Președinte, L. B. | Judecător, C. M. | |
Grefier, M. B. |
Red.MC/BM
EX.4/ 17.02.2016
Jud fond N. V.Ș.
Cod operator 2626
| ← Pretenţii. Hotărâre din 26-01-2016, Tribunalul MEHEDINŢI | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
