Pretenţii. Hotărâre din 15-09-2015, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 142/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 142/R
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător A. M.
Judecător C. E. C.
Grefier L. I.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta reclamantă S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ DR. TR. S. împotriva sentinței civile nr. 548/19.03.2015 pronunțată de Judecătoria Vînju M.,intimat fiind V. R., având ca obiect,pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că recurenta a cerut judecare cauzei și în lipsa sa, după care, din oficiu, instanța a invocat excepția tardivității recursului, rămânând în deliberare pe această excepție.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față ;
Prin cererea adresată Judecătoriei Vănju M. la data de 05.12.2013 și înregistrată sub nr._, reclamantul S. Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu pârâtul V. R. a solicitat ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul la plata sumei de 2148 lei plus dobânzi și penalități până la data plății efective cu titlu de despăgubiri civile.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 10.01.2009 pârâtul a fost internat în cadrul unității spitalicești, în urma unui accident rutier, beneficiind de îngrijiri medicale în perioada 10.01 – 18.01.2009, iar în urma acestei internări, figurează în evidențele contabile ca debitor cu suma de 2148 lei.
A mai arătat că, potrivit art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.”
A menționat faptul că deși pârâtul a fost înștiințat de plata spitalizării, nu a depus la secretariatul unității nici o dovadă din care să reiese numele făptuitorului, alte date referitoare la stadiul dosarului, daca a depus plângere penală sau dacă se afla vreun dosar pe rol în acest sens și ținând seama că termenul de prescripție este de 5 ani, fiind vorba de creanțe - bugetare, completând cu refuzul părții vătămate de a transmite date referitoare la numele persoanei vinovate, a formulat prezenta cerere de chemare în judecată pentru recuperarea sumei datorate.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și art.19 c.pr.civ.
A precizat că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, conform art. 30 din OUG nr.80/2013.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar: decontul nr.3989/18.02.2014.
Având în vedere că, procedura de citare cu pârâtul a fost restituită la dosar cu mențiunea „ destinatar plecat din țară „ prin încheierea din 08.05.2014 potrivit disp. art. 167 alin. 3 c.pr.civ. a fost numit curator pentru pârât av. S. M. cu un onorariu de 200 lei în sarcina reclamantului și s-a dispus citarea pârâtului și la ușa instanței.
Prin încheierea din data de 23.06.2014 s-a dispus suspendarea cauzei potrivit disp. art. 242 pct. 1 c.pr.civ. având în vedere că, reclamantul nu a achitat onorariul curatorului desemnat din oficiu pentru pârât.
Conform disp. art. 416 alin.1 N.C.proc.civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recus, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni, perimarea putându-se constata și din oficiu, potrivit disp. art. 420 alin1 teza 1 N.C.proc.civ.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni și să nu se fi săvârșit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea să o facă.
Aceasta este și situația în speță, unde după suspendarea judecății pe temeiul art. 242 pct.2 C.pr. civ., măsură dispusă la termenul din 23.06.2014, partea interesată a lăsat să treacă un interval de timp de 6 luni.
Judecătoria Vînju mare prin sentința supusă recursului a în baza art.416 C. proc. civ. și art.420 C. proc. civ. a constatat perimată cererea de chemare în judecată având ca obiect „pretenții ” formulată de reclamantul S. Județean de Urgență Dr.Tr.S., cu sediul în Dr.Tr.S., cu motivarea că,din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 23.12.2014, când s-a împlinit termenul de perimare, conform art. 181 alin 3 din C. pr. civilă., reclamantul nu a înregistrat nici o cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs reclamanta S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ DR. TR. S., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie
In motivele de recurs recurenta reclamantă a precizat că, prin hotărârea care se constată perimată cererea de judecată ce are ca scop recuperarea creanțelor bugetare asupra termenelor de prescripție de 5 ani din cod.pr.fiscală va aduce un prejudiciu în plus în favoarea unei persoane de rea credință, în cauză pârâtul V. R.. Consideră recurenta că nu este just să li se impute achitarea onorariului curatorului desemnat din oficiu în dosarul_, ținând cont că recurenta este păgubită în acest sens.
In drept și-a întemeiat cererea de recurs pe disp. Art. 313 din legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății art. 19 C c.pr.pen. și cod.pr.fiscală.
Intimatul nu a depus întâmpinare la motivele de recurs.
Examinând cu prioritate excepția tardivității recursului, invocată din oficiu de către instanță, se constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 421 alin.2 teza I c.pr.civ „ hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare”.
În speță, Tribunalul reține că, sentința primei instanțe, prin care s-a constatat perimarea cererii de chemare în judecată, a fost pronunțată la data de 19.03.2015, iar recursul împotriva acesteia a fost declarat de către reclamantă după împlinirea termenului imperativ prevăzut de lege, respectiv la 08.04.2015, situație în care, urmare a admiterii excepției, calea de atac exercitată va fi respinsă ca tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind tardiv, recursul formulat de recurenta reclamantă S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ DR. TR. S. împotriva sentinței civile nr. 548/19.03.2015 pronunțată de Judecătoria Vînju M., intimat fiind pârâtul V. R. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2015.
Președinte, V. N. | Judecător, A. M. | Judecător, C. E. C. |
Grefier, L. I. |
MA/LI/ 2 ex.
Data: 29.09.2015
Jud.fond.N. A.
Confidențial cod.op.2626
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1545/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 632/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
