Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Hotărâre din 21-01-2016, Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 62/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:043._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 62/A
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelanta-contestatoare V. M. împotriva sentinței civile nr.2557/14.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimata B. G. Drobeta Turnu Severin, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosar concluzii scrise din partea intimatei.
Se ia act că dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 14.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art. art.396 alin.1 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, o reține pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 8._ pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. S., contestatoarea V. M. în contradictoriu cu intimata B. G. - Suc. Dr. Tr. S. a formulat contestație la executare împotriva formelor de executare silita în dosarul nr.765/E/2013 a B. C. G. cu sediul in Dr. Tr. S., .. 40, C._, cont bancar CEC RQ34 CECEMH10120RON0441456, B. RO25BRDE260SV_ și pe cale de consecința în baza art. 719 C. pr. civ. să fie anulate actele de executare. De asemenea, în baza art. 718 alin. l si 2 C. pr. civ. a solicitat suspendarea executării.
În fapt, a menționat că fiul său V. C. A. ca unic asociat al . a contractat creditul nr.539/25.06.2010 pentru suma de 30.000 lei, fiind încheiat un contract de ipoteca în numele său, pentru imobilul proprietate personală. A arătat că în luna mai anul curent, s-au prezentat doua persoane care au încheiat un proces verbal și i-au solicitat să achite creditul, în caz contrar fiind scos apartamentul la licitație.
Ulterior, la data de 14 06.2014 a menționat că a primit încheierea de încuviințare silită, somație, încheiere de stabilire cheltuieli de executare, raport de evaluare, înscrisuri pe care le contestă, însă în raportul de evaluare al imobilului a observat ca nu erau date despre imobilul său, motiv pentru care a mers la executor pentru lămuriri, care i-a înmânat un alt raport spunându-i ca a fost o eroare.
Contestatorul a precizat că a înțeles să conteste toate aceste forme de executare întocmite în dosarul de executare nr. 765/E/2013 întrucât nu i-au fost comunicate, suma stabilită ca și creanță, dar și cheltuielile de executare, respectiv 5388 lei, care sunt foarte mari ,apreciind că, creanța nu este certă, lichidă și exigibilă ( art. 665 alin. 5 c. pr. civ. ).
Mai mult, a menționat că apartamentul nu a fost evaluat corect la o comparație a celor doua imobile evaluate se poate observa ca un apartament cu 2 camere fără terase, fără îmbunătățirile existente la imobilul său, cu o suprafață utilă de 32 m.p., față de 50 m.p., este acordată aceeași valoare de 97.970 lei.
A solicitat suspendarea până la soluționarea contestației pe fond.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.711 alin. l coroborat cu 718 alin. 1, art.719 alin. l C. pr. civ.
La contestație a anexat procesul verbal din 22.05.2014, somația din 24.02.2014, somație imobiliară din 24.02.2015, încheierea din 06.02.2014 dispusă în dosarul nr. 1._ înregistrat pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. S., încheierea din 23.12.2013 dispusă în dosarul nr. 17._ înregistrat pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. S., încheiere de stabilire cheltuieli de judecată din 24.02.2015, contractul de credit nr. 529/25.06.2010, contract de ipotecă nr. 1254/25.06.2010, raport de evaluare.
La data de 02.09.2014 contestatorul a depus publicația de vânzare imobiliară din 25.08.2014, iar la data de 13.08.2015 a depus recipisa de consemnare cauțiune nr._/1/13.08.2015.
Prin rezoluția din data de 09.10.2014, s-a pus în vedere contestatorului să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru de 1000 lei și 50 lei pentru suspendarea executării.
La data de 24.10.2014 contestatoarea a depus taxa judiciară de timbru în valoare de 50 lei și 1.000 lei.
Intimatul B. a depus la data de 21.11.2014 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. În apărare a menționat că la data de între ., în calitate de împrumutat și B. - Groupe Societe Generale S.A. a fost încheiat contractul de credit nr. 529/25.06.2010, în baza căruia a fost acordat un credit de descoperit, în sumă de 30.000 lei, pe o perioadă de 12 luni, având scadență finală la data de 27.06.2011, pentru finanțarea nevoilor de trezorerie, creditul fiind garantat cu contract de ipoteca de rangul 1 asupra unui apartament proprietatea lui V. M..
Ca urmare a faptului ca . a plătit creditul, s-a menționat că B. a solicitat B. C. G. declanșarea urmăririi silite imobiliare cu privire la apartamentul proprietatea garantului ipotecar V. M. in baza contractului de ipoteca 1245/25.06.2011
Pe fond, a menționat că din documentele atașate la dosar debitorul principal . si-a executat de buna voie obligațiile de plata stabilite în contractul de credit ce avea termen de rambursare 27.06.2011 - suma de 39.022,97 lei reprezentând credit, dobânzi și comisioane calculate până la 17.12.2013, referitor la suma de 5388 lei reprezentând cheltuieli de executare a precizat că este calculată corect.
S-a mai arătat că la data de 24.02.2014 s-a emis somația imobiliară ce a fost remisă contestatoarei, executarea silită fiind făcută în baza contractului de ipoteca nr. 1254/25.06.2010 prin care contestatoarea, renunțând la beneficiul de diviziune și discuțiune, s-a obligat în solidar cu debitorul principal să achite obligațiile de plată a creditului și a celorlalte cheltuieli asumate prin contractul de credit nr 529/25.06.2010. Cu privire la raportul de evaluare a susținut că a fost comunicat contestatoarei, iar această contestație reprezintă doar o modalitate de tergiversare a executării silite.
La data de 02.12.2014 contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat motivele menționate în cuprinsul contestației.
Prin rezoluția din data de 04.12.2014 s-a stabilit termen de judecată la data de 28.01.2014 pentru când s-au citat părțile, contestatoarea, cu mențiunea de a depune cauțiune în cuantum de 2451.15 lei ( în vederea soluționării cererii de suspendare) și s-a emis adresă la B. C. G. să depună dosarul de executare în copie certificată.
La data de 07.01.2015 B. C. G. a depus dosarul de executare nr. 765/E/2013 în copie certificată pentru conformitate cu originalul.
Prin încheierea de ședință din data de 25.02.2015 a fost încuviințată proba cu expertiza contabilă având următoarele obiective: să se stabilească cuantumul sumei dat în baza contractului de credit nr. 529/25.06.2010 de către ., să se stabilească care este cuantumul sumei cu titlu de credit principal, cuantumul dobânzii, cuantumul comisionului și data la care s-a stabilit exigibilitatea creanței, să se stabilească ce plăți s-au efectuat pe perioada derulării contractului de credit, dar și după demararea executării silite.
La data de 19.03.2015 expert T. N. a depus raportul de expertiză.
Contestatoarea a depus la data de 26.03.2015 onorariu de expert în cuantum de 501,70 lei.
La termenul de judecată din 29.04.2015 instanța a dispus citarea intimatei cu mențiunea de a depune în copie Actul Adițional nr. 1/25.06.2011, Actul Adițional nr. 2/27.06.2011, și extrasul de cont aferente conturilor implicate în creditare.
La data de 13.06.2015 intimatul a depus Actul Adițional nr. 1/25.06.2011, Actul Adițional nr. 2/27.06.2011, și extrasul de cont aferente conturilor implicate în creditare.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin încheierea din 14.09.2015 Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a respins contestația la executare și cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect, pentru următoarele considerente:
Creditoarea B. – G. S.A. a solicitat executarea silită a obligației contestatoarei, în calitatea sa de garant ipotecar, obligație asumată conform contractului de ipotecă autentificat prin încheierea nr. 1254/25. 06. 2010 (fila 38) și a contractului de credit nr. 529/25. 06. 2010 (filele 32 – 37).
B.E.J. C. G., prin încheierea din data de 19. 12. 2013 (fila 42) a admis cererea de executare silită formulată de creditoare și a dispus deschiderea dosarului de executare silită împotriva contestatoarei – debitoare.
Judecătoria Dr. Tr. S., prin încheierea pronunțată la data de 23. 12. 2013 în dosar nr._/225/2013, a încuviințat în parte executarea silită, pentru creditul principal și dobânzile și comisioanele stabilite până la data de 17. 12. 2013, în cuantum de 39 022.97 lei.
Prin încheierea pronunțată la data de 06. 02. 2014, în dosarul nr._, Judecătoria Dr. Tr. S. a încuviințat executarea silită a celor două contracte prin toate modalitățile prevăzute de lege (fila 55).
Contestatoarea a formulat critici care vizează în principal faptul că nu i-au fost comunicate actele de executare și cuantumul cheltuielilor de executare.
La fila 66 există dovada de înmânare a somației, somației imobiliare și a celorlalte acte întocmite, dovadă care este datată (pe verso) 25. 02. 2014, astfel că nu s-au putut reține susținerile contestatoarei.
Raportul de expertiză care a avut ca obiectiv evaluarea imobilului a fost întocmit după ce expertul a încunoștințat-o pe contestatoare (fila 78), aceasta permițând accesul expertului în imobil (în acest sens planșele foto anexă la raport). executorul judecătoresc i-a comunicat raportul de evaluare la data de 04. 06. 2014, dovada de înmânare fiind semnată de contestatoare (fila 104).
Constatând existența erorilor materiale vizând identificarea imobilului, executorul judecătoresc a solicitat refacerea raportului de expertiză (fila 105), iar expertul a procedat la modificarea acestuia. Deși contestatoarei i s-a comunicat raportul de expertiză la data de 04. 06. 2014, iar cel modificat nu conține alte valori, fiind vorba numai de erori materiale vizând identificarea imobilului, aceasta nu a contestat valoarea stabilită, aceasta formulând contestația după ce i s-a comunicat publicația de vânzare (fila 138).
Referitor la critica vizând cuantumul stabilirea și cuantumul cheltuielilor de executare, având în vedere faptul că neachitarea de buna voie a creanței l-a determinat pe creditor să se adreseze executorului, care, la rândul său, față de prevederile art. 7 lit. a din Legea nr. 188/2000, avea obligația să pună în executare dispozițiile din titlul executoriu, instanța a apreciat că este legală calcularea onorariului de executare, precum și a celorlalte cheltuieli (având în vedere și dispozițiile art. 669 C. pr. civ., referitor la stabilirea cheltuielilor de executare și persoana care este ținută a le suporta).
Întrucât prin Hotărârea U.N.E.J. nr. 1/2013 a fost abrogată Anexa 1 la Statut, în care erau stabilite cheltuielile de executare, iar în prezent, exceptând onorariul executorului, celelalte cheltuieli de executare nu mai sunt plafonate, stabilirea cuantumului acestora fiind atributul executorului judecătoresc, instanța nu a reținut criticile vizând aceste cheltuieli.
Conform art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000 și a Anexei nr. 1 la Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/C/2006, onorariul maximal nu poate depăși 10% din valoarea creanței, în cazul sumelor ce nu depășesc 50.000 lei. Cum valoarea creanței este de 39 022.97 lei, a rezultat ca onorariul nu poate fi mai mare de 3902.29 lei, iar cel perceput pentru consultații în legătură cu constituirea actelor execuționale, de 200 lei.
Potrivit încheierii de stabilire cheltuieli, din data de 24. 02. 2014, onorariul executorului a fost fixat la suma de 3500 lei, iar onorariul pentru consultații privind constituirea actelor execuționale la 200 lei, adică în limitele prevăzute de lege.
Instanța a constatat că diferența este reprezentată de TVA care, fiind o taxă pe care executorul nu o reține pentru el, ci o virează imediat la bugetul de stat, nu se include în cuantumul onorariului propriu-zis și nu se are în vedere la aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de art. 39 alin.1 din Legea nr.188/2000, dar se impută tot celui ce se face vinovat pentru declanșarea procedurii de executare silită.
Având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime și maxime între care trebuie să fie stabilit onorariul executorului, oferind astfel protecție debitorului, instanța nu poate interveni pentru a mări sau micșora cuantumul cheltuielilor de executare cu acest titlu, care nu pot fi disproporționat de mari față de munca depusă de executor, astfel cum a susținut contestatoarea, întrucât textul de lege menționat înlătură orice disproporție vădită.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, având în vedere dispozițiile art. 718 alin. 1 C. pr. civ., conform cărora aceasta se poate dispune până la soluționarea contestației la executare, precum și faptul că, prin prezenta sentință, contestația a fost soluționată, instanța a respins-o ca rămasă fără obiect.
Împotriva încheierii din 14.09.2015, a declarat apel contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că actele de executare din dosar nr. 765/E/2013, nu i-au fost comunicate, iar suma stabilită ca și creanță și cheltuielile de executare sunt foarte mari, creanța nu este certă ,lichidă și exigibilă, în actul adițional nr. 2 la contractul de credit, fiind prevăzută la art. 1 alin. 2 pct. 2 ,scadența la 18.08.2014.
A mai susținut că la rămânerea cauzei pe fond a cerut admiterea contestației pe motiv că din nu este exigibilă creanța ,invocând art. 662 alin . 4 c. pr. civ., că nu se pot exclude actele adiționale ce fac parte integrantă din contractul de credit cadru, acte ce nu au fost avute în vedere nici de executorul judecătoresc, iar cu privire la cheltuielile de executare, a solicitat reducerea acestora, fiind prea mari ,raportat la munca depusă de executor și la veniturile contestatoarei, însă instanța a respins contestația ,motivând doar cu privire la cheltuielile de executare, omițând să se pronunțe cu privire la exigibilitatea creanței, apreciind greșit și că sunt legale cheltuielile stabilite de executor, deși avea posibilitatea să le cenzureze în conf. cu art. 669 alin. 4 c. pr. civ. .
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că este exigibilă creanța ,ca urmare a faptului că pentru nerespectarea clauzelor contractuale de către împrumutat ,s-a declarat scadență anticipată a creditului ,iar contestatoarea a acceptat condițiile de creditare ,inclusiv obligațiile ce-i reveneau în calitate de garant ipotecar, cheltuielile de executare fiind calculate în limitele legale.
Prin răspunsul la întâmpinare, apelanta a menționat că nu a fost notificată cu privire la o eventuală scadență anticipată, că nu pot fi excluse actele adiționale care fac parte integrantă din contractul de credit cadru, că nu au fost avute în vedere nici de executorul judecătoresc.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispozițiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, instanța apreciază că este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 662 c. pr. civ. ,executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă ,lichidă și exigibilă.
A..4 prevede că este exigibilă creanța, dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență.
În speță, se reține că prin cererea din 19.12.2013,formulată de creditoarea-intimată, s-a declanșat procedura executării silite împotriva contestatoarei, în calitate de garant ipotecar, în baza contractului de credit nr. 529/2010 și a contractului de ipotecă încheiat la data de 25.06.2010, termenul de rambursare a creditului de către debitorul principal, fiind, conform mențiunilor din contract, 27.06.2011, însă acesta a fost prelungit prin actul adițional nr. 2 ,ce face parte integrantă din contractul de credit, până la 18.08.2014( art. 1 pct. 2)
Este adevărat că în contractul cadru este stipulat ,la capitolul XI ,art. 3 ,dreptul băncii de a declara scadent anticipat creditul, în situația în care împrumutatul nu-și îndeplinește obligațiile contractuale, respectiv nerambursarea ratelor și dobânzilor aferente conform graficului de rambursare, însă în condițiile în care această măsură ,nu a fost comunicată debitoarei, recuperarea creanței prin executare silită ,respectiv urmărirea imobiliară a apartamentului ipotecat, este nelegală.
Mai mult, se constată că intimata, în calitate de creditoare, a solicitat executarea silită a debitoarei garante, numai în baza contractului de credit, nu și a actelor adiționale ce fac parte integrantă din contractul cadru, prin care a fost modificat termenul de rambursare a creditului, nefiind depuse la dosarul de executare ce cuprinde filele ( 27-179), astfel că nu poate fi reținută apărarea acesteia privind declararea anticipată a scadenței.
Deși, prin contestația la executare cu care a fost investită prima instanță ,s-a invocat ca motiv de anulare a actelor de executare silită întocmite de B. C. G. în ds. nr. 765/E/2013, faptul că nu sunt îndeplinite cerințele art. 665 alin. 5 c. pr.civ, respectiv creanța nu este exigibilă, prima instanță ,nu a analizat susținerile contestatoarei sub acest aspect, în condițiile în care actul adițional prin care s-a modificat termenul de rambursare a creditului, a fost depus la dosar de către intimată, la solicitarea instanței.
Ca atare, având în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( hotărârea Albina contra României) prin care s-a statuat că art. 6 din Convenție ce reglementează dreptul al un proces echitabil, implică în sarcina judecătorului ,obligația de a proceda la un examen efectiv al susținerilor și apărărilor părților, pentru a le aprecia pertinența, se apreciază că sunt întemeiate criticile apelantei ce vizează omisiunea instanței de a analiza motivul de contestație referitor la neexigibilitatea creanței.
Pentru aceste considerente, constatând că hotărârea este nelegală și netemeinică, în conf. cu art. 480 alin. 2 c. pr. civ. ,urmează a admite apelul și a schimba încheierea din 14.09.2015, în sensul admiterii contestației și anulării actelor de executare silită întocmite în ds. nr. 765/E/2013 de B. C. G..
Față de soluția pronunțată, se apreciază că nu se mai impune analizarea motivului de apel ce vizează cuantumul cheltuielilor de executare.
În temeiul art. 453 c. pr. civ. ,urmează a fi obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, reprezentând onorariul de expert suportat la fond de contestatoare, aceasta urmând să recupereze taxa de timbru achitată la fond și în apel, pe calea procedurii prevăzută de art.45 din OUG nr. 80/2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de apelanta-contestatoare V. M. cu domiciliul în Dr. Tr. S., .. 5, ., ., CNP_ împotriva sentinței civile nr.2557/14.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimata B. G. Drobeta Turnu Severin cu sediul în Dr. Tr. S., .. 55, jud. M., având ca obiect contestație la executare.
Schimbă încheierea din 14.09.2015.
Admite contestația.
Anulează actele de executare întocmite în dosar nr.765/E/2013 de B. C. G..
Obligă intimata la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată suportate de apelanta contestatoare la fond, reprezentând onorariu de expert.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2016.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, M. B. |
Redactat F.M/15.02.2016.
tehnoredactat M.B., Ex.4/ pag.
jud.fond P. L.T.
Cod operator 2626
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1/2016. Tribunalul MEHEDINŢI | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1/2016. Tribunalul... → |
|---|
