Succesiune. Decizia nr. 267/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 267/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 1048/308/2007
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 5691/2011)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 267/2013
Ședința publică de la 12 noiembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: P. M.
Judecător: M. L.
Grefier: M. T.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta-pârâtă G. A., cu domiciliul în Sighișoara, ., jud. M., împotriva sentinței civile nr. 592 din data de 30 martie 2011, pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, atât la prima, cât și la a doua strigare a cauzei, la orele 14:40.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că intimata P. L. a depus la dosarul cauzei, la data de 23 octombrie 2013, o cerere de judecare a cauzei în lipsă.
Se mai constată că apelanta pârâtă G. A. a depus la dosar, la data de 12 noiembrie 2013, prin fax, o precizare la cererea pe care a depus-o la dosar la data de 7 mai 2013, respectiv la 10 septembrie 2013.
Instanța invocă din oficiu excepția insuficientei timbrări a cererii de apel și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 592 din data de 30 martie 2011, pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ , s-au dispus următoarele:
„Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta S. A., domiciliată in Sighisoara, . A, jud. M., în contradictoriu cu pârâtul G. Z., decedat în timpul procesului prin succesoarele: G. A. și G. A., cu același domiciliu, B. D. domiciliată în Sighisoara, .. 3, ., jud. M., și P. G. cu domiciliul procesual ales in Sighisoara, . A, jud. M., S. M. cu domiciliul procesual ales in Sighisoara, ., jud. M., M. C. domiciliată în Sighisoara, .. 2, jud., M., S. M. domiciliată în București, . V. nr. 41 A sector. 1, R. M. domiciliată în Sighisoara, ., ., M. T. E. domiciliată în Sighisoara, ., jud. M. și B. T., decedată în cursul procesului și-n consecință:
Constată că masa succesorală după defuncta B. F., decedată la data de 25.06.1985, în Sighișoara, se compune din cota de 1/1 parte din apartamentul nr. III situat in Sighisoara, ., jud. M., și respectiv din cota de 1248,17/3125 parte din terenul de natură grădină intravilan, înscrise în CF nr. 7669 Sighișoara nr. cad. A+4=3567/3/b/1/III.
Constată că au calitate de moștenitori legali ai defunctei: reclamanta și pârâta M. C., prin reprezentarea fiului defunctei, G. Ș., predecedat, în cotă de câte 1/6 parte fiecare, pârâtul G. Z., decedat în cursul procesului, în calitate de fiu, în cotă de 1/3 parte și pârâta B. T., decedată în cursul procesului, în calitate de fiică, în cotă de 1/3 parte.
Constată că n-au acceptat succesiunea pârâtele S. M., R. M. și M. T. E., iar pârâta S. M. a renunțat la succesiune.
Dispune sistarea stării de indiviziune cu privire la apartamentul nr. III, situat în Sighișoara, ., jud. M., prin dezmembrarea lui în două corpuri, conform partajului voluntar intervenit:
a) corpul nr. 1 nr. top nou înființat 3567/3/b/1/III/1, format din cameră în suprafață de 13,66 mp.
b) corpul nr. 2, nr. top nou înființat 3567/3/b/1/III/2, format din bucătărie.
Dispune atribuirea corpului nr. 1 către reclamantă, iar a corpului nr. 2 pârâtului G. Z., în cotă de câte 1/1 parte fiecare, fără obligarea lor la plata unei sulte către ceilalți moștenitori legali.
Dispune intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra corpului nr. 1 pe numele reclamantei și respectiv a corpului nr. 2 pe numele pârâtului G. Z., în cotă de 1/1 parte fiecare, cu titlu de moștenire și partaj.
Dispune intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra cotei de 1248,17/3125 parte din terenul înscris în cf nr. 7669 Sighișoara, nr. cad. A+4=3567/3/b/1/III, pe numele reclamantei și al pârâtei M. C. în cote de câte 1/4 parte fiecare și respectiv pe numele lui G. Z., în cotă de 1/2 parte, cu titlu de moștenire.
Dispune sistarea stării de indiviziune cu privire la terenul mai sus menționat, prin dezmembrarea lui în 3 loturi, conform variantei nr. 3 din anexa nr. 8 C1, din completarea nr. 1 la raportul de expertiză tehnică, întocmit de expertul Ț. I., care face parte integrantă din prezenta: lotul nr. 1 compus din terenul în suprafață de 1266 mp, format din următoarele parcele: cota de participare de 71/198, din nr. top 3567/3/b/1/5, (nr. cad 877/5), casă de locuit, bucătărie de vară și anexe, punctele: 128, 129, 130, 131, C, B, D, 127,, 311,, 122 și 128; cota de participare de 117/234, din nr. top 3567/3/b/1/2, (nr.cad. 877/2), drum de acces; punctele: 103, M, 314, 310, 307, 315, 316, 311, 312, 313 și 103; cota de participare de 12/40, din nr. top 3567/3/b/1/1, (nr. cad 877/1), punctele: 16, 5, M, 103, 103; și 16, servitute de trecere, pentru nr. top 3571/3/b/1 și nr. top 3570/1/b/1 din CF -7574, Sighișoara; nr. top 3567/3/b/1/6, (nr. cad 877/6) curte cu bucătărie de vară și anexe și grădină cu 1.067 mp, punctele: 312, 311,316, 315, 307, 308, 309, 302, 302a, 353, 352, 351, 350, C, 131, 130, 129, 128, 122;, 311;, 127;, și 312. b) lotul nr. 2, compus din terenul în suprafață de 1266 mp, format din următoarele parcele: cota de participare de 72/198, din nr. top 3567/3/b/1/5, (nr. cad 877/5), casă de locuit, punctele: A,121, D,B, C, 132, 133, 117, 117;, 118, 119 și A; cota de participare de 12/40, din nr. top 3567/3/b/1/1, (nr. cad 877/1), punctele: 16, 5, M, 103, 103; și 16, servitute de trecere, pentru nr. top 3571/3/B/1 și nr. top 3570/1/b/1 din CF -7574, Sighișoara; nr. top 3567/3/b/1/4, (nr. cad 877/4), curte cu bucătărie de vară, magazie și grădină cu 1.182 mp, punctele: 106, 121, A, 119, 118, 117;,117, 133, 132, C, 350, 351, 352, 353, 302a, 235, 236, 236;, 237, 230, 352, 111, 110, 109, 108, 107 și 106; c) lotul nr. 3, compus din terenul în suprafață de 633 mp. format din următoarele parcele: cota de participare de 55/198, din nr. top 3567/3/b/1/5, (nr. cad 877/5), casă de locuit, punctele: 122, 123, 124, 125, 126, 127, 127;, D, 121 și 122; cota de participare de 117/234, din nr. top 3567/3/b/1/2, (nr. cad 877/2), drum acces, punctele: 103;, M, 314, 310, 307, 315, 316, 311, 312, 313 și 103; cota de participare de 16/40, din nr. top 3567/3/b/1/1, (nr. cad 877/1), punctele: 16,5, M, 103, 103; și 16, servitute de trecere, pentru nr. top 3571/3/b/1 și nr. top 3570/1/b/1 din CF -7574, Sighișoara; nr. top 3567/3/b/1/3, (nr. cad 877/3), curte cu 268 mp, punctele:N, 103, 313, 312, 127;, 127, 126, 125, 124, 123, 122, 121, 106, 104 și N; nr. top 3567/3/b/1/7, (nr. cad 877/7), grădină și anexe cu 117 mp, punctele: 314, 309, 308, 307, 310, și 314.
Dispune atribuirea lotului nr. 1 reclamantei, a lotului nr. 2 pârâtului decedat G. Z., iar a lotului nr. 3 pârâtei decedate B. T. și obligă reclamanta să plătească pârâtei M. C. suma de 7557,5 lei, cu titlu de sultă.
Dispune intabularea dreptului de proprietate asupra celor trei loturi conform prezentei.
Constată că prin sentința civilă nr. 221/2007 a Judecătoriei Sighișoara s-a atribuit reclamantei apartamentul nr. I, situat în Sighișoara, ., jud. M., și cota de 625,61/3125 parte din terenul intravilan grădină, înscrise în CF. nr. 7670 Sighișoara, care a fost obligată la plata unei sulte către pârâta M. C..
Constată că prin aceeași sentință civilă s-a constatat că face parte din apartamentul nr. I mai sus menționat și camera care a fost atribuită reclamantei prin prezenta, și pentru care aceasta din urmă a achitat pârâtei M. C. sultă compensatorie.
Obligă pârâtele G. A., G. A., B. D. și P. G. la plata în mod egal a sumei de 3200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către reclamantă.”
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel pârâta G. A..
În cuprinsul declarației de apel, pârâta a reiterat, în esență starea de fapt așa cum a susținut-o, dar a realizat și o prezentare sintetică, din perspectiva sa, a modului în care s-au derulat procedurile în fața primei instanțe, proceduri pe care le-a criticat și pentru o posibilă încălcare a drepturilor sale procedurale.
Totodată, în cuprinsul declarației de apel pârâta a reluat și pretențiile pe care le are în prezentul proces, raportat la obiectul judecății declanșate de reclamanta S. A..
Față de multiplele amânări ale judecății pentru lipsă de procedură cu unele dintre părți ori pentru lipsa reprezentantului convențional avocat al apelantei, la termenul din data de 12.11.2013 instanța a invocat excepția insuficientei timbrări a căii de atac declarate.
Deliberând asupra excepției insuficientei timbrări a apelului invocate din oficiu, tribunalul o constată întemeiată, pentru motivele care vor fi arătate în continuare.
Prin încheierea de ședință din data de 19.01.2012, aflată la filele 80-81 din dosarul de apel, s-a stabilit în sarcina apelantei obligația de a achita cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă exercitării căii de atac, suma de 1.650 lei. De asemenea, s-a mai stabilit un timbru judiciar în cuantum de 5 lei în sarcina aceleiași apelante.
Prin citația aflată la fila 96 din dosarul instanței de apel, comunicată apelantei la data de 06.02.2012, i s-a pus în vedere acesteia că are obligația de a achita taxă judiciară de timbru și timbrul judiciar aferente exercitării căii de atac, în cuantumurile arătate mai sus.
La data de 22.02.2012, la filele 87-88 din dosarul de apel, s-a depus de către apelantă dovada achitării parțiale a taxelor anterior menționate, respectiv suma de 100 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și un timbru judiciar în cuantum total de 3 lei. În înscrisul însoțitor, apelanta a arătat că depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, reprezentând jumătate de suma achitată cu același titlu de partea reclamantă, în fața instanței de fond.
Totodată, la data de 10.04.2012, la fila 117 din dosarul de apel, apelanta a depus o cerere de ajutor public judiciar, prin care solicită să fie scutită de plata taxei judiciare de timbru în valoare de 1.650 lei și a timbrului judiciar în valoare de 5 lei, dovadă că în mod evident, a luat cunoștință și în mod efectiv de sumele pe care le datorează.
La data de 20.03.2013 însă, la fila 166 din dosarul instanței de apel, apelanta a depus o cerere scrisă prin care a arătat că înțelege să își retragă cererea de acordare a ajutorului public judiciar. În explicarea opțiunii sale apelanta a arătat că deja la data de 22.02.2012 a depus la dosar o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 lei, reprezentând jumătate din taxa plătită de reclamantă cu ocazia judecării fondului, iar taxa de timbru stabilită de instanța de apel nu poate fi mai mare decât taxa de timbru achitată la instanța de fond. De asemenea, apelanta a exprimat critici și cu privire la valoarea estimată a imobilului supus partajului, apreciind că aceasta este mai mică decât cea luată în considerare de instanță la stabilirea taxei judiciare de timbru.
Prin încheierea din data de 21.05.2013, aflată la fila 169 din dosarul instanței de apel, s-a luat act de renunțarea la judecarea cererii de ajutor public judiciar formulată de apelanta pârâtă G. A..
De la acest moment procesual și până în prezent, deși era de mai mult timp încunoștințată cu privire la obligația de plată a taxei judiciare de timbru și deși s-a prezentat inclusiv personal sau prin avocat în fața instanței de judecată, apelanta nu a achitat restul taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar datorate. Or, în intervalul de timp cuprins între data stabilirii acestei taxe și data pronunțării prezentei decizii, nu a apărut nicio modificare în ceea ce privește cuantumul taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar datorate de apelantă.
De la data comunicării cuantumului taxei datorate, apelanta a formulat, după cum s-a arătat deja mai sus, o cerere de ajutor public judiciar, prevalându-se implicit de dispozițiile art. 21^1 alin. 2, 3 și 4 din Legea nr. 146/1997 coroborat cu O.U.G. nr. 51/2008, care o îndreptățeau la aceasta. Ulterior însă, apelanta a renunțat la judecata acestei cereri, ceea ce a consolidat, din punct de vedere juridic, modul de stabilire a taxei judiciare de timbru și cuantumul acesteia.
De asemenea, apelanta nu s-a prevalat de dispozițiile art. 18 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 146/1997, în sensul că nu a formulat vreo cerere de reexaminare împotriva modului în care instanța de apel a stabilit taxa datorată. Singura manifestare de voință a apelantei în sensul contestării, într-o manieră echivocă a taxei la care a fost îndatorată, o regăsim în chiar înscrisul de renunțare la judecata cererii de ajutor public judiciar, unde se face referire la împrejurarea că o taxă într-un cuantum atât de mare nu ar fi datorată. Dar calificarea manifestării de voință a apelantei, în sensul că prin acel document ar fi dorit să formuleze o cerere de ajutor public judiciar, este imposibilă, de vreme ce nu și-a expus în mod expres dorința de a declanșa o astfel de procedură. Mai mult decât atât, neclaritatea voinței exprimate de apelantă nu poate fi pusă pe seama necunoașterii legii, de vreme ce pe parcursul judecății în apel aceasta a fost asistată sau reprezentată de către un avocat angajat, care se presupune că i-a oferit suportul de specialitate juridică de care avea nevoie în demersurile începute. În fine, reținem că și în ipoteza în care instanța ar fi calificat din oficiu acel înscris de renunțare la cererea de ajutor public judiciar drept o cerere de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, situația obligației de plată a apelantei ar fi rămas neschimbată, întrucât o asemenea cerere era în mod evident tardivă, față de prevederile art. 18 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.
Prin urmare, în aceste împrejurări, cuantumul taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar stabilite de instanța de apel nu mai poate fi pus în discuție.
În contextul expus mai sus, constatăm că apelanta nu a făcut dovada plății integrale a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar stabilite în sarcina sa de instanța de judecată, obligația de plată fiindu-i comunicată în timp util.
Or, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, taxele de timbru se plătesc anticipat. Consecința încălcării acestei obligații este reglementată de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și constă în anularea acțiunii introduse pe rolul instanței respective.
Achitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul stabilit de lege ține de însăși legala sesizare a instanței de judecată și este unul dintre primele aspecte care se verifică în cursul unui proces. În ipoteza de față, obligația de plată a acestor taxe revenea apelantei pârâte în cauză. Prin urmare, instanța trebuie să se pronunțe cu prioritate asupra problemelor legate de timbrarea apelului.
În raport de toate aceste considerente, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, tribunalul va admite excepția insuficientei timbrări a cererii de apel invocată din oficiu și va anula ca netimbrat apelul formulat de pârâta G. A., împotriva sentinței civile nr. 592 din data de 30 martie 2011, pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția insuficientei timbrări a cererii de apel.
Anulează ca insuficient timbrat apelul formulat de pârâta G. A., cu domiciliul în Sighișoara, ., jud. M., împotriva sentinței civile nr. 592 din data de 30 martie 2011, pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 noiembrie 2013.
Președinte, P. M. | Judecător, M. L. | |
Grefier, M. T. |
Red. P.M./Dact. P.M.
18.11.2013/2 ex.
Judecător fond: A. V.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 524/2013.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 140/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
