Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 20/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 20/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 2119/308/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 20/2015
Ședința publică de la 2 februarie 2015
Completul constituit din:
Președinte: A. A.-B.
Judecător: R. I.
Judecător: A. B.
Grefier: C. M. P.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-reclamantă B. J., cu domiciliul în S. de P., .. 111, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 466 din 21 martie 2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depuse concluzii scrise din partea intimatului Poloțca Stefa.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din 27 ianuarie 2015, dată la care s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei pentru data de 2 februarie 2015, încheierea amintită făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr. 466 din data de 21 martie 2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara s-a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanții BAKO J. și D. M. ( decedat în timpul procesului ), continuată de moștenitoarea acestuia O. F., în contradictoriu cu pârâții POLOȚCA Ș., B. M. și B. Z. ( decedat în timpul procesului), continuată împotriva moștenitorilor acestuia B. M. și B. E. și au fost obligate reclamantele BAKO J. și O. V., moștenitoare ale reclamantului decedat D. M., la 6.500 lei cheltuieli de judecată către pârâtul POLOȚCA Ș..
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut că la data de 03.10.2007 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1704 la B.N.P. C. O. din Sovata prin care B. Z. și B. M. au vândut lui Poloțca Ș., dreptul de nudă proprietate, iar lui D. M. și Bako J., dreptul de uzufruct viager asupra imobilului intravilan situat în S. de P., .. 111, jud. M., compus din una casă de locuit cu două camere, bucătărie, cămară, șopron, pivniță, curte și grădină, intravilan în suprafață de_ m.p., înscris în CF nr. 539 S. de P., A+1, fără nr. topografic.
La aceeași dată reclamanții D. M., Bako J., pe de o parte și pârâtul Poloțca Ș., pe de altă parte, au încheiat un înscris intitulat „Contract de întreținere”, prin care pârâtul și-a asumat obligația să plătească impozitul anual pentru imobilul descris mai sus, restul cheltuielilor ( gaz, lumină, apă, telefon, etc), urmând a fi achitate de către reclamanți. De asemenea pârâtul s-a angajat ca, în situația în care reclamanții nu mai au putere de a lucra, se îmbolnăvesc, să aibă grijă de ei, adică să plătească o persoană pentru îngrijire corespunzătoare iar în caz de deces să îi înmormânteze. Astfel cum rezultă din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1704/03.10.2007 prețul vânzării declarat de părți și stabilit potrivit voinței acestora, de 40.000 lei, a fost achitat întainte de semnarea și autentificarea actului. Cu ocazia încheierii contractului s-a menționat că suma de 40.000 lei a fost primită în întregime de către vânzători de la cumpărători. În realitate, prețul a fost plătit prin contribuția exclusivă a reclamanților.
Astfel, instanța a reținut că la 20.09.2007, deci anterior încheierii celor două acte menționate, reclamanta Bako J., în calitate de promitent vânzător cu încheiat cu numitul Koncz R., în calitate de promitent cumpărător, o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare, prin care s-a obligat să vândă prin contract de vânzare cumpărare promitentului cumpărător imobilul situat în Cluj N., ., apt. 4, înscris în CF nr._, cu nr. topografic 9882-2-IV, prețul de vânzare cumpărare de 35.000 euro ( echivalentul a 118.020 lei), fiind achitat integral de către promitentul cumpărător la data semnării antecontractului. Cu
banii obținuți, s-a cumpărat imobilul situat în S. de P., ..111, jud. M.
Pârâtul Poloțca Ș. a recunoscut, răspunzând la interogatoriu, că nu a participat la discuții și nu s-a discutat cu el asupra posibilității de a dobândi dreptul de nudă proprietate asupra imobilului, că prețul a fost plătit de către reclamanți. De asemenea și pârâta B. M. a precizat, răspunzând la interogatoriu, că pârâtul nu a participat la discuții și că reclamanții au fost cei care le-au dat banii în fața notarului.
Instanța a apreciat că nu se poate reține lipsa contraprestației constând în neachitarea prețului, din probe rezultând cu certitudine că acesta a fost plătit. Nu are relevanță faptul că pârâtul Poloțca Ș. nu a avut o contribuție la achitarea acestuia, reclamanții acceptând de bunăvoie și fără a exista vreo presiune asupra lor să achite exclusiv prețul imobilului. S-a considerat că important este faptul că prețul a fost plătit în întregime fără a conta care dintre cumpărători a făcut-o. În privința pretinsei fictivități a vânzării s-a considerat că nu s-a făcut dovada unei vânzări fictive. Actul intitulat „ contract de întreținere” încheiat între reclamanți și pârâtul Poloțca Ș. nu este apt de transmitere a dreptului de proprietate, deoarece se referă și la teren și nu a fost încheiat în formă autentică. Reclamanții nu au solicitat obligarea pârâtului la încheierea contractului în formă autentică iar, în caz de refuz, hotărârea să țină loc de act autentic ci au recunoscut că la sugestia notarului public de a încheia un contract de întreținere cu pârâtul, au răspuns negativ, pe considerentul că acesta nu are venituri să îi întrețină.
S-a considerat că atât timp cât contractul nu este valabil din punct de vedere al formei, nu se pune problema de a se analiza dacă părțile contractante și-au îndeplinit obligațiile asumate.
Chiar și în situația în care actul ar fi fost valabil încheiat, transformarea în bani a obligației de întreținere nu poate avea loc decât dacă se dovedește imposibilitatea, ca ea să fie executată în natură datorită atitudinii culpabile a debitorului și doar sub forma unor prestații periodice. Ori această dovadă nu a fost făcută.
Astfel din declarațiile martorului C. F. I., Szekely B. Szilard a reieșit că dimpotrivă, pârâtul i-a dus la spital când erau bolnavi, le-a adus lemne pentru foc, uneori mâncare, alimente, le-a dus porumb în pod, martorii confirmând, de asemenea, cele susținute de pârât în sensul că reclamanții aveau un comportament recalcitrant.
S-a mai constatat că din declarațiile martorilor P. C. L., D. Jeno, Veress A., P. Szabolcs, a reieșit că reclamanții au efectuat o . investiții la imobil.
Astfel, martorul P. C. L. a declarat că aceste investiții au constat în tencuieli interioare, repararea gardului, lucrări de zugrăvire în cameră, bucătărie și baie, montare de conducte de gaz, demolat soba veche din cameră și montarea uneia noi, vopsirea geamurilor, schimbarea WC-ului vechi din lemn cu altul tot din lemn, montarea de faianță, gresie și instalații în baie, tras țeavă de gaz și modificarea vechilor instalații, montat parchet în bucătărie și în cameră.
Martorul Donahide Jeno a precizat că la cererea reclamanților a refăcut tencuielile, a efectuat lucrări de finisare, a montat gresie și faianță în baie, a rașchetat podina, a lăcuit, a reparat instalația electrică, a reparat acoperișul în spatele casei, a făcut canal la baie, a turnat 2-3 m beton în fața casei, a văruit în cămară, a schimbat ușa de la intrare în cămară, a vopsit lemnăria de la geam și uși, a demolat soba de teracotă și a ridicat una nouă, a montat inelele cumpărate de reclamanți pentru canalizare, obiecte sanitare, coturi, PVC, țevi la instalația de gaze. S-au schimbat jgheaburile, s-au folosit tuburi de beton pentru canalizarea de apă, s-a zidit un perete între baie și cămară.
Martorul V. A. a lucrat și el la imobil și anume a tencuit, a zugrăvit în camere și bucătărie, a rașchetat parchetul într-o cameră, a vopsit, a pus în baie gresie, faianță, ghips - carton, a făcut canalizarea pentru baie, a gletuit, din baie a făcut un spațiu pentru cămară prin zidire, a turnat un trotuar mic în fața porții, a montat o ușă, la . baie la soba de teracotă a desfăcut partea de sus, a curățat și a montat la loc, a înlocuit țevile vechi la baie.
Conform declarației dată în fața instanței martorul P. Szabolcs a ajutat la montarea scândurilor pentru gard, a turnat împreună cu fratele lui P. C. L. trotuarul.
Din raportul de expertiză întocmit de expertul B. D. a reieșit că valoarea investițiilor efectuate la imobil se ridică la 14.026 lei RON, iar aceste investiții au fost necesare și utile. Scopul ca urmare a investițiilor efectuate la imobil ( ponderea investițiilor făcute la imobil) este raportul procentual al investițiilor față de valoarea totală a imobilului: 14.026 lei ( investiții =: 41.331 lei ( casă de locuit) + 3676 lei ( anexe gospodărești) = 31 % .
S-a considerat de către prima instanță că uzufructuarul ( calitate pe care o au reclamanții D. M. și Bako J. ) are obligația să se folosească de lucru ca un bun proprietar conform art. 541 Cod civil. Aceasta înseamnă că este în sarcina sa, de a face, reparațiile de întreținere”, iar „reparațiile mari„ cad în seama nudului proprietar. Uzufructuarul are obligația de a face acte de conservare și întreținere a lucrului ( reparații mici și chiar unele reparații mari dacă facerea lor rezultă din lipsa de întreținere adică din neefectuarea reparațiilor mici care cad în sarcina lor. Nudului proprietar îi revine obligația de a efectua reparațiile mari ale bunului ( art. 545-546 Cod civil).
S-a considerat astfel că reclamanții, ca uzufructuari, nu au dreptul să ceară obligarea pârâtului care a dobândit dreptul de nudă proprietate asupra imobilului, la plata îmbunătățirilor aduse bunului chiar dacă sporesc valoarea lui.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta cerând, în principal, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță iar în subsidiar modificarea hotărârii în tot, în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată, adică în principal constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare iar în subsidiar constatarea dreptului de creanță pe care îl au reclamnții în cuantum de 14.026 lei și obligarea pârâtului de rând 1 la plata acesteia precum și constatarea dreptului de creanță reprezentat de dreptul la întreținere și la înmormântare conform obiceiului locului, în cuatuum de 40.000 lei și obligarea pârâtului de rând 1 la plata acestei sume.
S-a cerut și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea căii de atac s-a arătat că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică.
Astfel s-a susținut că prima instanță a soluționat din cererea principală doar petitul privind nulittea absolută a contractului de vânzare cumpărare lăsând nesoluționate capetele de cerere accesorii iar din cererea subsidiară a soluționat numai cererea având ca obiect obligarea pârâtului la restituirea contravalorii investițiilor efectuate de reclamanți.
S-a arătat astfel că instanța nu a analizat și cererile având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului de către reclamanți, radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtului și întabularea în cartea funciară a dreptului de prpprietate în favoarea reclamanților, capete de cerere din acțiunea principală.
De asemenea din cererea subsidiară nu a fost analizat și instanța nu s-a pronunțat asupra cererii având ca obiect constatarea dreptului de creanță al reclamanților reprezentat de echivalentul valoric al dreptului la întreținere și la înhumare conform obiceiului locului.
S-a precizat că potrivit art. 312 Cod de procedură civilă în situația în care instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului cauza se trimitere instanței de fond spre rejudecare, după casarea hotărârii.
În privința cererii având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare cumpărare s-a arătat că este relevant faptul că prețul a fost plătit în întregime de către reclamanți însă instanța a trecut peste acest lucru considerând că ceea ce este relevant este doar plata prețului, indiferent de cine a făcut-o.
S-a mai subliniat că între pârâtul de rând 1, în calitate de dobânditor al dreptului de nudă proprietate și pârâții de rând 2, vânzătorii imobilului, nu s-a realizat acordul de voință spre a constitui sau stinge un raport juridic întrucât între aceștia nu a avut loc nicio discuție, aceștia până la semnarea actului nici nu s-au cunoscut. În această situație este evident că în privința pârâtului Poloțca Ș. obligația față de vânzători este lipsită de cauză ori fondată pe o cauză falsă, neputând avea niciun efect. Lipsa cauzei ori falsitatea cauzei atrage sancțiunea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare.
S-a mai susținut că obligația pârâtului de rând 1 de a asigura în favoarea reclamanților întreținerea asumată în baza contractului de întreținere sub semnătură privată din 3 octombrie 2007 este lipsită de cauză câtă vreme reclamanții recurenți nu și-au asumat vreo obligație corelativă însă are valoarea juridică a unui act juridic unilateral generator de obligații.
Recurenții au mai precizat că analiza validității contractului de întreținere este străină de natura pricinii câtă vreme instanța nu a fost investită să se pronunțe iar actul juridic analizat este un act juridic unilateral.
În această situație se impune desființarea parțială a efectelor juridice ale contractului de vânzare cumpărare în privința dreptului de nudă proprietate dobândit de pârâtul de rând 1 și în consecință consolidarea în patrimoniul recurenților a dreptului deplin de proprietate asupra întregului imobil, în cote egale.
În privința cererii subsidiare s-a precizat că respingerea acesteia este nelegală contravenind atât prevederilor art. 545-546 cod civil cât și principiului îmbogățirii fără justă cauză, în cauză fiind dovedită efectuarea lucrărilor de reparații și îmbunătățire a imobilului.
Referitor la obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată s-a susținut că onorariul avocațial în cuantum de 6.500 lei este exagerat față de valoarea pricinii și munca depusă de avocat impunându-se reducerea acestuia conform art. 274 alin. 3 Cod de procedură civilă.
S-a mai susținut că este nelegală obligarea la plata cheltuielilor de judecată a succesoarei lui D. M., aceasta dobândind calitatea de parte în urma decesului acestuia în cursul procesului, astfel că nu are nicio culpă procesuală.
Intimatul Poloțca Ș. a depus întâmpinare cerând respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
S-a arătat de către intimat că recurenta critică în mod nefondat hotărârea primei instanțe întrucât acesta a analizat temeinic toate capetele de cerere și a motivat soluția de respingere. Astfel, instanța a reținut starea de fapt și împrejurările în care s-au încheiat actele juridice invocate de părți, a analizat îndeplinirea condițiilor de validitate ale contractului de vânzare cumpărare din perspectiva criticilor formulate de reclamanți precum și ale contractului de întreținere.
Verificând, în limitele declarației de recurs, precum și din oficiu, conform ar. 304 indice 1 Cod de procedură civilă, legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, tribunalul apreciază că recursul declarat este fondat.
Judecătoria a stabilit corect starea de fapt și a determinat corect voința părților la încheierea celor două acte juridice, contractul de vânzare cumpărare și contractul de întreținere.
Critica recurentei, privitoare la neanalizarea tuturor cererilor formulate de reclamnți, este nefondată.
Referitor la cererea principală, având ca obiect constarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare, prin respingerea acesteia ca nefondată s-au soluționat implicit și cererile accesorii referitoare la radierea din cartea funciară a dreptului de nudă proprietate înscris în favoarea pârâtului și întabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților. Cererile respective fiind accesorii cererii principale, soluționarea lor depinde de modul de soluționare a acesteia din urmă. Din moment ce cererea principală a fost respinsă ca nefondată nu se mai impunea motivarea separată a soluțiilor de respingere a cererilor accesorii.
În privința cererii subsidiare, care are două capete de cerere, unul privind constatarea dreptului de creanță relativ la investițiile, reparațiile, îmbunătățirile aduse imobilului și unul relativ la contravaloarea dreptului de întreținere și la înmormântare, instanța de asemenea s-a pronunțat asupra ambelor.
În ceea ce privește prima cerere s-a apreciat că lucrările la imobil de mare importanță cad în sarcina nudului proprietar iar cele de întreținere și reparații în sarcina uzufructuarului astfel că a respins cererea.
Cea de-a doua cerere a fost respinsă cu motivarea că contractul de întreținere, nefiind încheiat în formă autentică, nu îndeplinește condiția de formă astfel că fiind nul nu poate produce efecte.
Tribunalul apreciază astfel că prima critică a recurentei, conform cărei se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, este nefondată.
Legat de fondul cauzei, recurenta a susținut că în mod greșit prima instanță a respins cererea de constatare a nulității absolute parțiale a contractului de vânzare cumpărare motivată de falsitatea, lipsa cauzei obligației, justificată de neplata de către pârâtul de rând 1 a prețului imobilului.
Critica este de asemenea nefondată. În mod corect a apreciat prima instanță că plata întregului preț de către uzufructuari nu poate conduce la nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare. Împrejurările în care s-a încheiat actul de înstrăinare au fost pe deplin lămurite de către instanță, acestea reieșind din chiar declarațiile părților. Pârâtul de rând 1 a fost inclus în contractul de vânzare cumpărare ca nud proprietar, deși nu a contrbuit la achitarea prețului, în considerarea calității sale de întreținător din celălalt act juridic încheiat de părți, contractul de întreținere. Aceasta a fost voința voința reală a părților, de care a luat act notarul public. Acesta a sugerat inserarea în contract a unei clauze de întreținere însă reclamanții s-au opus, cu justificarea că pârâtul de rând 1 nu are posibilitatea de a-i întreține. De altfel obligația de întreținere, conform contractului din 3 octombrie 2007, nu era scadentă la data sesizării instanței. În acesta s-a menționat că ”În caz dacă ei nu mai au putere de a lucra, se îmbolnăvesc ( sunt legat de pat ), Poloțca Ș. are datoria să aibă grijă de ei, adică plătește pe cineva pentru îngrijire corespunzătoare. În caz de deces are datoria să înmormânteze”.
Astfel, cele două acte juridice încheiate au reflectat voința părților de la acea dată. Pentru a interveni nulitatea unui act este necesar ca motivul nulității să existe la data încheierii actului. În cauză nu s-a invocat vreun motiv concomitent cu încheierea actului. Faptul că ulterior, după aproape 4 ani relațiile dintr epărți s-au degrat nu justifică nulitatea actului.
Susținerile reclamantei recurente potrivit căreia în privința pârâtului de rând 1 obligația este fără cauză sau fondată pe o cauză falsă nu sunt întemeiate. Falsitatea cauzei sau lipsa cauzei se poate invoca de către una dintre părțile actului împotriva celeilate părți a actului ( în cazul contractului de vânzare cumpărare de vânzător contra cumpărătorului sau invers ). În pricina de față, fiind în prezența unui act multilateral, cauza de nulitate este invocată de un cumpărător împotriva altui cumpărător, ceea ce nu este relevant. Înțelegerea dintre nudul proprietar ( pârâtul de rând 1 ) și uzufuctuari, referitoare la modalitatea de achitare a prețului nu are nicio relevanță pentru vânzător. Pentru acesta este indiferent cine plătește prețul stabilit, important fiind ca acesta să se achite, ceea ce în cauză nu s-a contestat. Neînțelegerile ulterioare apărute între cumpărători nu pot afecta validitatea actului încheiat.
De altfel chiar recurenta a recunoscut prin declarația de recurs că pârâtul Poloțca Ș. și-a asumat obligația de întreținere în schimbul dreptului de nudă proprietate constituit în favoarea sa ceea ce reprezintă o cauză suficientă pentru încheierea celor două acte juridice.
Este adevărat că prin neîncheierea contractului de întreținere în formă autentică construcția juridică pe care intenționau să o ridice părțile a devenit fragilă, dreptul la întreținere fiind mai mult moral.
În această situație în mod corect prima instanță a respins cererea de constatare a nulității contractului de vânzare cumpărare.
În schimb, din cererea reclamanților formulată în subsidiar, cea având ca obiect constatarea dreptului de creanță reprezentat de contravaoarea investițiilor și a lucrărilor de reparații efectuate la imobil, este întemeiată și se impunea admiterea sa.
În cauză s-a făcut dovada că reclamanții au efectuat lucrări importante de reparații și de îmbunătățire la imobil, evaluate de expertul topograf la suma de 14.026 lei.
Judecătoria a raportat valoarea lucrărilor de investiții și reparații la valoarea întregului imobil și rezultând procentul de 31 % a apreciat că este vorba despre ”lucrări mari” în accepțiunea Codului civil, care sunt în căderea proprietarului și nu a uzufructuarului. Nu s-a ținut însă seama de împrejurările în care au fost realizate lucrările, de înțelegerea dintre părți. A considera că uzufructuarii nu erau îndreptățiți la efectuarea acestor lucrări și astfel le-au realizat pe riscul lor, fără posibilitatea recunoașterii unui drept de creanță înseamnă a pune în sarcina lor o obligație prea oneroasă.
Nerecunoașterea unui drept de creanță ar contraveni atât principiului bunei credințe cât și celui al îmbăgățirii fără just temei.
Soluția care se impune astfel este recunoașterea în favoarea reclamanților a unui drept de creanță și obligarea pârâtului Poloțca Ș. la plata către aceștia a sumei de 14.026 lei.
În ceea ce privește recunoașterea în favoarea reclamanților a unui drept de creanță în sumă de 40.000 lei, echivalentul întreținerii de care au fost lipsiți reclamanții, cererea acestora este neîntmeiată astfel că judecătoria în mod corect a respins-o. Contractul de întreținere invocat, fiind încheiat sub semnătură privată, referindu-se la un imobil compus și din teren, nu poate produce efecte. Pe de altă parte din probele administrate nu rezultă o neîndeplinire culpabilă a obligațiilor asumate de pârât.
Întrucât acțiunea reclamanților urmează să fie admisă în parte se impune schimbarea și schimbarea soluției referitoare la cheltuielile de judecată în primă instanță ale părților. În baza art. 275 Cod de procedură civilă acestea urmează să fie compensate astfel că reclamanții vor fi exonerați de la plata sumei de 6.500 lei.
Urmează astfel ca tribunalul, în baza art. 312 Cod de procedură civilă să admită recursul declarat și să modifice în parte hotărârea atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii civile exercitate de reclamanții Bako Iolan și D. M. și a obligării paratului Poloțca Ș. la plata către reclamante a sumei de 14.026 lei reprezentând investiții efectuate la imobilul situat în S. de P. ..111, jud. M., înscris în CF 539 S. de P..
Se va menține dispoziția de respingere a acțiunii formulate de aceiași reclamanți în contradictoriu cu pârâții Poloțca Ș. și B. M. și B. Z. decedat în timpul procesului – și continuată împotriva moștenitorilor acestuia - B. M. și B. E..
De asemenea se va înlătura dispoziția de obligare a reclamantei Bako Iolan și a moștenitoarei O. F. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 6.500 de lei în favoarea paratului Poloțca Ș. și se vor compensa cheltuielile de judecată ale părților în primă instanță.
Intimatul Poloțca Ș. va fi obligat să plătească în favoarea Statului suma de 476,28 lei reprezentând parte din ajutorul public judiciar acordat recurentei Bako Iolan, proporțional cu pretențiile admise iar diferența de taxa judiciară de timbru de care recurenta a beneficiat de ajutor public judiciar, în forma reducerii și eșalonării, respectiv suma de 2.470 de lei rămân în sarcina recurentei urmând a fi plătite în favoarea Statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta Bako Iolan (în S. de P., .. 111, jud. M. și CNP_) împotriva Sentinței civile nr.466/21.03.2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosar nr._ .
Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții Bako Iolan și D. M. decedat la data de 01.01.2013, în timpul procesului, acțiune continuată de moștenitoarea acestuia O. F. (cu domiciliul în G., nr. 548, județul Cluj), în contradictoriu cu paratul Poloțca Ș. (cu domiciliul în Sîngeorgiu de P., ., județul M. și CNP_).
Obligă paratul Poloțca Ș. să plătească reclamantelor Bako Iolan și O. F. suma de 14.026 lei reprezentând investiții efectuate la imobilul situat în S. de P. ..111, jud. M., înscris în CF 539 S. de P..
Menține dispoziția de respingere a acțiunii formulate de aceiași reclamanți în contradictoriu cu pârâții Poloțca Ș. și B. M. și B. Z. decedat în timpul procesului – și continuată împotriva moștenitorilor acestuia - B. M. și B. E..
Înlătură dispoziția de obligare a reclamantei Bako Iolan și a moștenitoarei O. F. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 6.500 de lei în favoarea paratului Poloțca Ș. și compensează cheltuielile de judecată ale părților în primă instanță.
Obligă intimatul Poloțca Ș. să plătească în favoarea Statului suma de 476,28 lei reprezentând parte din ajutorul public judiciar acordat recurentei Bako Iolan, proporțional cu pretențiile admise.
Diferența de taxa judiciară de timbru de care recurenta a beneficiat de ajutor public judiciar, în forma reducerii și eșalonării, respectiv suma de 2.470 de lei rămân în sarcina recurentei urmând a fi plătite în favoarea Statului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.02.2015.
Președinte, A. A.-B., aflată în concediu de odihnă, semnează președintele instanței, Judecător, I. D. L. | Judecător, R. I., aflată în concediu de odihnă, semnează președintele instanței, Judecător, I. D. L. | Judecător, A. B., aflată în concediu de odihnă, semnează președintele instanței, Judecător, I. D. L. |
Grefier, C. M. P. |
C.P. 06 Februarie 2015
Red/tehnored/A.B./29.07.2015
Listat C.M.P./29.07.2015/2 exemplare
Judecator fond D. V.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 72/2015. Tribunalul MUREŞ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 51/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
