Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 489/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 489/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 23-07-2014 în dosarul nr. 7395/279/2011
Dosar nr._ - hotărâre care să țină loc de act autentic -
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 489/RC
Ședința publică din data de 23 iulie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: V. B. - judecător
C. B. – judecător
D. M. – judecător
D. L. – grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă I. E., domiciliată în Piatra N., .. 5, ., ., județul N., cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură la fiul său I. Rober – Piatra N., .. 27, . civile nr. 2300 din 11.04.2012, pronunțate de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. D., domiciliat în Piatra N., .. 27, .. 4, ., având ca obiect hotărârea care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat P. G. pentru intimatul-reclamant C. D. și avocat I. G. pentru recurenta-pârâtă I. E., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este hotărârea care să țină loc de act autentic;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
Instanța invocă din oficiu și pune în discuția părților excepția anulării cererii de recurs pentru lipsa semnăturii și acordă cuvântul atât pe această excepție, cât și pe cea invocată de reprezentatul intimatului-reclamant la termenul anterior, respectiv excepția tardivității recursului formulat de recurenta-pârâtă I. E..
Față de excepțiile invocate, având cuvântul avocat I. G. învederează că lasă soluția la aprecierea instanței, însă cu privirea la excepția nulității recursului consideră că aceasta precede excepției de tardivitate. De asemenea, cu privire la excepția nulității recursului pentru nesemnare, solicită să se aibă în vedere starea de boală a recurentei care rezultă din certificatul depus la dosarul cauzei și în măsura în care instanța va considera că boala recurentei, respectiv oligofrenia constituie un factor care să abolească discernământul ar fi fost necesar numirea unui curator încă din timpul judecății de la fond, motiv pentru care solicită respingerea acestei excepții; cu cheltuieli de judecată.
Avocat P. G., pentru intimatul-reclamant C. D., învederează că recurenta I. E. a avut aceeași atitudine procesuală în toate dosarele pe care aceasta le-a promovat pe rolul Judecătoriei Piatra N., în sensul că a formulat o cerere de chemare în judecată, după care nu s-a mai prezentat la nici un termen de judecată. Solicită admiterea celor două excepții, iar cu privire la excepția tardivității recursului formulat de recurenta-pârâtă I. E., susține că recursul este tardiv atât de la comunicarea contestației la executare cât și de la comunicarea hotărârii. De asemenea, cu privire la invocarea stării de sănătate a recurentei, susține că această boală nu a fost dovedită, iar acest diagnostic, respectiv oligofrenie gradul 1 este cel mai ușor grad care nu afectează discernământul; cu cheltuieli de judecată.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 2300 din 11.04.2012 a Judecătoriei Piatra N., tribunalul constată următoarele:
Reclamantul C. D. a chemat în judecată pe pârâta I. E. solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Prin precizarea formulată la data de 29.02.2012, reclamantul a arătat că nu mai solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, ci doar obligarea pârâtei la restituirea avansului încasat în cuantum de 7000 euro.
Legal citată, pârâta nu s-a prezentat în instanță, nu a depus întâmpinare și nu a formulat apărări.
Învestită cu soluționarea cererii Judecătoria Piatra N., prin sentința civilă nr. 2300 din 11.04.2012 a admis cererea modificată formulată de reclamantul C. D. în contradictoriu cu pârâta I. E., având ca obiect pretenții.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 7.000 euro către reclamant reprezentând avans achitat și la plata sumei de 2.315,3 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că între reclamant și pârâtă s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1291/2.09.2009 prin care aceasta din urmă, în calitate de promitentă vânzătoare a promis să vândă fără nici o rezervă celui dintâi, promitent cumpărător, cota de 5/8 din imobilul acesteia, apartament cu 1 cameră situat în Piatra N.,..5, ..48, județ N.. Prețul vânzării, stabilit de comun acord a fost de 8.500 euro, promitenta vânzătoare primind cu titlu de avans suma de 7000 euro, urmând ca diferența de preț de 1500 euro să fie achitată la data semnării și autentificării contractului care urma să aibă loc până la 2.10.2009.
Totodată, în cuprinsul antecontractului a fost inserată și o clauză potrivit căreia în cazul în care perfectarea actului va fi tergiversată din culpa pârâtei, aceasta se obligă să restituie dublul avansului achitat iar dacă neperfectarea este din culpa cumpărătorului,acest fapt determină rezilierea antecontractului și pierderea dreptului la restituirea avansului.
Așa cum rezultă din susținerile necontestate ale reclamantului, pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a se prezenta la notariat în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare în formă autentică deși aceasta a fost și notificată în sensul respectiv.
Potrivit art. 969 din Codul civil, convențiile încheiate au putere de lege pentru părțile contractante, iar pentru a se stabili răspunderea contractuală se impune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: să existe un prejudiciu cauzat de neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, să existe un fapt prejudiciabil, să existe o relație de la cauză la efect și să existe o culpă a debitorului.
Potrivit art. 1169 din Codul civil, cel care face o propunere în fața instanței de judecată trebuie să o dovedească, deci sarcina probei revine celui care face afirmația.
În speță, reclamantul a dovedit faptul generator al dreptului său, demonstrând că între el și pârâtă există un raport obligațional, afirmând că în cadrul acestui raport obligațional, reclamantul a achitat suma de 7000 euro cu titlu de avans pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra cotei de 5/8 din imobilul acesteia ,apartament cu 1 cameră situat în Piatra N.,..5, ..48, județ N., iar pârâta corelativ trebuia până la data de 2.10.2009 să se prezinte la notariat pentru a se încheia actul în formă autentică.
Din probele administrate în cauză rezultă că pârâta nu și-a îndeplinit respectiva obligație și deși a fost citată în cauză cu mențiunea de a se prezenta în fața instanței pentru a răspunde la interogatoriu nu a înțeles să se înfățișeze, putându-se face aplicarea dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă, potrivit cărora: „dacă partea fără motive temeinice,refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovadă în folosul părții potrivnice”.
Instanța de fond a reținut că reclamantul și-a executat propria obligație, respectiv aceea de a achita avansul în cuantum de 7.000 euro, urmând ca diferența de 1.500 euro să fie remisă la momentul perfectării în formă autentică a convenției însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația corelativă de a se prezenta la notariat, încheierea contractului fiind împiedicată din culpa acesteia.
A mai reținut instanța de fond, că reclamantul (în privința căruia angajamentul nu s-a executat) are posibilitatea, potrivit dispozițiilor contractuale, fie să ceară desființarea convenției și să primească dublul avansului achitat, fie să ceară confirmarea vânzării cumpărării pe calea instanței de judecată cu remiterea diferenței de preț.
Având în vedere manifestarea de voință a reclamantului și în respectarea principiului disponibilității, reținând că pârâta nu și-a îndeplinit obligația, instanța de fond a apreciat că solicitarea acestuia este întemeiată și, față de situația de fapt reținută a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 7.000 euro reprezentând avansul achitat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta I. E. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinice.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că nu a fost legal citată și reprezentată în dosar, întrucât a fost diagnosticată cu oligrofenie.
Totodată, a formulat o cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru și acordarea unui avocat din oficiu, cerere ce a fost admisă la data de 02.04.2014 de către Tribunalul N..
La termenul de judecată din 23.07.2014 Tribunalul din oficiu, în temeiul art. 133 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 3021 alin. 1 Cod procedură civilă a invocat și a pus în discuția părților excepția anulării cererii de recurs pentru lipsa semnăturii.
Tribunalul reține sub acest aspect, că la termenul de judecată anterior din data de 11.06.2014, constatând că cererea de recurs nu a fost semnată de recurentă și nici de vreun reprezentant convențional al acesteia (fila 4 dosar recurs) s-a dispus, dându-se curs prevederilor art. 133 alin. 2 Cod procedură civilă incidente și în recurs, conform art. 316 Cod procedură civilă, acordarea unui nou termen de judecată pentru data de 23.07.2014 și citarea recurentei cu adresă cu mențiunea de a se prezenta personal în instanță pentru a semna cererea de recurs sub sancțiunea anulării acesteia și de a lua legătura cu apărătorul desemnat din oficiu.
Constatând că la termenul de judecată acordat în acest sens recurenta nu s-a prezentat personal și nici prin reprezentant convențional, iar lipsa semnăturii nu a fost complinită, Tribunalul, față de caracterul imperativ al normei consacrate de dispozițiile art. 133 alin. 1 Cod procedură civilă, „cererea se va declara nulă” și reluat de art. 3021 alin. 1, lit. d Cod procedură civilă „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității […] semnătura”, va stabili că actul de procedură depus în dosar (cererea) nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru valabilitatea sa, context în care, în temeiul textelor de lege menționate, va constata nulitatea acesteia și în consecință, va anula cererea de recurs formulată de pârâta I. E. împotriva sentinței civile nr. 2300 din 11.04.2012 pronunțată de Judecătoria Piatra N., pentru lipsa semnăturii.
Cheltuielile de judecată avansate în cauză rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Anulează cererea de recurs formulată de pârâta I. E. împotriva sentinței civile nr. 2300 din 11.04.2012 pronunțată de Judecătoria Piatra N., pentru lipsa semnăturii.
Cheltuielile procesuale avansate în cauză rămân în sarcina statului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.07.2014.
pt.Președinte,pt.Judecători,pt.Grefier,
V. BaciuCristian BotezatuDumitrica L.
aflat în c.o semneazăaflat în c.o semnează
Președintele Tribunaluluilocțiitor grefier șef secție
M. S. AciobănițeiDaniela A.
D. M.
aflat în c.o semnează
Președintele Tribunalului
M. S. A.
Red. C.B./28.07.2014
Tehnored.D.L./01.09.2014
Fond/M. R.
Ex. 2
| ← Succesiune. Decizia nr. 264/2014. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 550/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
