Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 598/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 598/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 5817/311/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 598/2015
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE C. T.
Judecător I. D.
Grefier M. R.
Pe rol, pronunțarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă N. I. (fostă G.), cu domiciliul în comuna Perieți, ., nr. 84, județul O., împotriva sentinței civile nr. 5889 din 06.08.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât G. L., domiciliat în comuna Perieți, ., ., nr. 391, județul O., având ca obiect - ordonanță președințială.
Constatându-se că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.09.2015 și consemnate în încheierea din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, instanța a amânat pronunțarea pentru concluzii scrise la data de 09.09.2015, dată la care s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5889/06.08.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr._, s-a respins cererea formulată pe calea ordonanței președințiale de către reclamanta N. (fostă G.) I. împotriva pârâtului G. L. privind suplinirea consimțământului pârâtului pentru eliberarea pașaportului minorului G. C. F., respectiv privind suplinirea consimțământului pârâtului ca minorul G. C. F., născut la data de 19 februarie 2004, sa se deplaseze in străinătate, însoțit de reclamantă, in perioada 10 august 2015- 13 septembrie 2015, la locuința învederată in Italia, Via Dante Alighieri, nr. 20.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.2605 din 26.03.2015, pronunțată in dosarul nr._ al Judecătoriei Slatina, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, fiindu-i stabilit domiciliul minorului G. C. F. la reclamantă, totodată dispunându-se ca exercitarea autorității părintești în ceea ce privește minorul să fie exercitată de ambii părinți.
A constatat instanța că reclamanta nu a formulat acțiune de drept comun, împotriva pârâtului, prin care să solicite suplinirea acordului pârâtului ca minorul să călătorească în străinătate însoțit de reclamantă în perioada vacanței de vară, sau pentru suplinirea acordului pârâtului pentru emiterea pașaportului simplu al minorului cauzei
Potrivit art. 996 alin. (1) C.p.civ., instanța de judecată, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea să ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Față de texul de lege enunțat s-a reținut că sunt condiții ale exercitării procedurii ordonanței președințiale: urgenta:condiție care justifica utilizarea procedurii in chestiune, caracterizata printr-o procedura de judecata mai sumara, vremelnicia:masurile încuviințate nu sunt de natura sa conducă la rezolvarea fondului ci sunt de natura sa mențină o situație de fapt pana la soluționarea celui dintâi, așadar – sunt limitate în timp pana la soluționarea in fond a litigiului, condiția de a nu prejudeca fondul: instanța nu are căderea sa prejudece fondul dreptului dar – pentru ca totuși soluția sa nu fie arbitrara – este datoare sa cerceteze aparenta dreptului, sa pipăie fondul și existenta unei “aparente de drept” in favoarea reclamantei, această condiție urmând a fi analizata în mod prioritar de către instanță, aceasta din urmă fiind ținută sa nu dispună nicio măsură provizorie până ce nu-și creează convingerea ca in favoarea reclamantului exista “aparența de drept”. Limitele cercetării privind aparenta dreptului sunt chiar limitele indicate si in vechea reglementare, in doctrina si jurisprudența, referitoare la “pipăirea fondului”.
Prin reglementarea acestei proceduri, s-a avut in vedere necesitatea soluționării în regim de urgenta a unor litigii care – dacă ar urma calea procedurii de drept comun (datorita formalismului exagerat) – ar putea asigura rămânerea fără obiect a cauzei sau ar conduce la diminuarea semnificativa a importantei acestuia.
Pârâtul nu și-a dat consimțământul pentru deplasarea în străinătate a minorei învederând, în esență, că reclamanta nu are un loc de muncă sigur, nu are o locuință sigură.
A mai constatat instanța faptul că la dosar s-a depus, în traducere autorizată, o comunicare de angajare a angajatorului AGRISUD 2014 S.R.L. pentru numita G. I., sediul de munca fiind C514-Cerignola, dar nu s-a depus contract de munca al acesteia, respectiv contract de locațiune, pentru ca instanța să poată aprecia concret asupra destinației minorului in Italia sau asupra condițiilor materiale și locative, în analizarea aparentei de drept.
Aceste ultime aspecte s-au reținut cu atât mai mult cu cât, la interpelarea instanței, avocatul reclamantei, în ședința publică din data de 06 august 2015, a învederat că minorul ar urma să locuiască împreună cu reclamanta, la locuința deținută de aceasta în Italia, Via Dante Alighieri, nr. 20, nefiind, însă în posesia contractului de închiriere al reclamantei.
A reținut instanța că deplasarea unui minor, în străinătate, poate fi încuviințată doar în măsura în care se poate stabili cu certitudine ca măsura ar fi benefică minorului, ori în cauză, nu a rezultat această concluzie.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât perioada solicitată - patru săptămâni presupune ca minorul să aibă condiții de locuit adecvate, salubre, sigure, care, în speță, nu au fost probate, deși sarcina probei incumba reclamantei.
În consecință, s-a reținut, inexistența unei “aparențe de drept” în favoarea reclamantei, care nu a probat că are condiții materiale și locative rezonabile, care să faciliteze legătura mamei cu copilul sau să respecte interesul superior al băiatului.
Judecătoria a constatat că, atât din textul legal, cât și din jurisprudență, ordonanța președințială nu va putea fi admisă decât dacă întrunește și condițiile: urgența, neprejudecarea fondului și vremelnicia.
În cazul de față urgența soluționării cauzei și existenței acesteia pe tot parcursul judecății putea fi reținută parțial, însă, condiția urgentei nu generează, de plano, admiterea ordonanței președințiale.
Potrivit art. 996 al. 5 cod pr. civilă, pe calea ordonanței președințiale, nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și, nici măcar, a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt, ori plecarea temporara din țara este esențialmente efectivă.
În ce privește vremelnicia ordonanței președințiale, această condiție este în strânsă legătură cu cel al neprejudecării fondului, prin ordonanță neputându-se dispune măsuri definitive, care tind să rezolve fondul cauzei.
Suplinirea acordului pârâtului în emiterea pașaportului pentru minor și suplinirea acordului pârâtului ca minorul G. C. F. să se deplaseze în Italia pentru o perioadă limitată, cu ieșire efectivă din țară, antamează fondul cauzei.
S-ar încălca, astfel, dispozițiile art. 996 alin. 5 cod pr. civilă, care prevăd că, pe cale de ordonanță președințială, nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măcar a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta N. I. (fostă G.), considerând-o netemeinică și nelegală întrucât instanța de fond în mod netemeinic a dispus respingerea cererii fără a ține cont de interesul superior al minorului, care și-a dorit și își dorește să-și petreacă o parte din vacanța de vară alături de mamă în Italia, măsura solicitată fiind în beneficiul superior al minorului, iar pe perioada solicitată minorul are condiții de locuit adecvate, salubre și sigure, precum și condiții materiale și locative care să faciliteze legătura mamei cu copilul.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, deplasarea copiilor în țară și în străinătate se realizează cu înștiințarea și acordul ambilor părinți.
A mai susținut apelanta reclamanta că de la desfacerea căsătoriei pârâtul nu s-a interesat de minor, nu a păstrat legătura cu acesta și nici nu și-as îndeplinit obligațiile din sentința de divorț în ceea ce privește pensia de întreținere, dar cu toate acestea refuză ca minorul să-și petreacă o parte din vacanța de vară împreună cu mama.
În concordanță cu jurisprudența CEDO, dar și cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului și trebuie să prevaleze în toate cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea și educarea copiilor lor.
Pe cale de consecință, a solicitat admiterea apelului, iar pe fondul cauzei admiterea cererii așa cum a fost formulată.
La data de 04.09.2015, intimatul pârât G. L. a formulat întâmpinare, solicitând în principal, respingerea apelului ca rămas fără obiect și în subsidiar, respingerea apelului ca nefondat cu obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că sentința instanței de fond este temeinică și legală și nu sunt motive de anulare a acesteia.
Întru-cât până la soluționarea prezentului apel reclamanta a formulat la instanța de fond o nouă cerere de ordonanță prezidențială solicitând din nou suplinirea consimțământului pentru eliberarea pașaportului pentru minor și suplinirea consimțământului pentru ca minorul să călătorească în Italia în perioada 01 – 30.09.2015, cerere care a fost admisă prin sentința civilă nr. 5995/01.09.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr._, astfel că apelul declarat de reclamantă a rămas fără obiect, urmând a fi respins.
În subsidiar, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât așa cum a reținut și instanța de fond nu sunt îndeplinite nici condițiile art. 996 C.pr.civ. și nici reclamanta nu a prezentat dovezi că lucrează în Italia, că realizează venituri cu care să-l întrețină pe minor și că deține o locuință stabilă, salubră unde să locuiască minorul. Reclamanta a prezentat numai o comunicare de angajare, nu un contract de muncă și nu a prezentat dovezi privind deținerea unei locuințe, contractul de încheiere prezentat în apel fiind întocmit ulterior respingerii cererii.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale incidente instanța reține că acesta nu este fondat având în vedere următoarele:
Până la soluționarea prezentului apel apelanta reclamantă a formulat la instanța de fond o nouă cerere de ordonanță președințială solicitând din nou suplinirea consimțământului pentru eliberarea pașaportului pentru minor și suplinirea consimțământului pentru ca minorul să călătorească în Italia în perioada 01 – 30.09.2015, cerere care a fost admisă prin sentința civilă nr. 5995/01.09.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr._ .
În consecință, în raport de perioada pentru care apelanta reclamantă a solicitat suplinirea consimțământului intimatului pârât în prezenta cauză tribunalul apreciază că apelul formulat este nefondat, măsura solicitată având caracter vremelnic doar pentru perioada 10 august-13 septembrie 2015.
În ceea ce privește cererea intimatului pârât privind obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată tribunalul urmează să o respingă având în vedere faptul că suma de 100 de lei solicitată cu titlu de onorariu avocat în prezenta cauză nu este justificată câtă vreme dosarul a fost soluționat în lipsa apărătorului intimatului pârât iar în cuprinsul chitanței nu este specificat dosarul pentru care s-a achitat onorariul solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă N. I. (fostă G.), CNP –_, cu domiciliul în comuna Perieți, ., nr. 84, județul O., împotriva sentinței civile nr. 5889 din 06.08.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât G. L., CNP –_, domiciliat în comuna Perieți, ., ., nr. 391, județul O..
Respinge cererea privind cheltuielile de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Septembrie 2015.
Președinte, C. T. | Judecător, I. D. | |
Grefier, M. R. |
Red. C.T.
Tehnored. M.R.
Jud. f. M.V.M.
4 ex./10.09.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 597/2015. Tribunalul OLT | Pretenţii. Sentința nr. 823/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
