Pretenţii. Decizia nr. 155/2015. Tribunalul OLT

Decizia nr. 155/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 1901/207/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA NR. 155/2015

Ședința de judecată de la 25 februarie 2015

Completul de judecată constituit din:

PREȘEDINTE O. C.

Judecător C. T.

Grefier M. R.

Pe rol, pronunțarea asupra apelului civil declarat de apelanta reclamantă Fișcălie C. A., domiciliată în municipiul Caracal .. 26 județul O. și de apelanta Fișcălie F., cu același domiciliu împotriva sentinței civile nr. 2964 din data de 10 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât P. G., domiciliat în municipiul Caracal .. 100, Județul O., având ca obiect- pretenții .

Instanța, constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 februarie 2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, deliberând în secret a pronunțat următoarele:

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea înregistrată la nr._ reclamanta Fișcălie C. a chemat in judecată pe pârâtul P. G., solicitând Judecătoriei Caracal să-l oblige pe acesta la plata sumei de 3200 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului proprietate acestuia situat in Caracal ..100, jud.O..

În motivarea acțiunii arată că începând din data de 17 octombrie 2009, timp de 8 luni a locuit cu chirie în imobilul pârâtului împreună cu sora sa Fișcălie F., și pentru a avea condiții decente de trai au construit o sobă de teracotă, au montat parchet laminat și au turnat șapă de ciment în 2 camere.

Îmbunătățirile le-au făcut cu acordul pârâtului, menționându-se în înscrisul intitulat „Act de închiriere spațiu locativ„ că vor face îmbunătățirile pe cheltuiala lor și doresc ca rambursarea acestora să fie făcută de către pârât la momentul vânzării imobilului .

La data de 17 iunie 2010 a încetat contractul de închiriere și pârâtul a introdus în spațiu alți chiriași.

Deoarece au trecut 4 ani de când au făcut îmbunătățirile și nu mai locuiesc acolo reclamantele solicită din partea pârâtului suma de 3200 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate .În drept, acțiunea nu este motivată.

La dosar s-au depus următoarele înscrisuri: actul de închiriere spațiu locativ încheiat intre părți, dovezi privind veniturile realizate de reclamantă, situația cheltuielilor făcute pentru realizarea îmbunătățirilor și s-a solicitat audierea martorului C. V..

Pârâtul a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii cu motivarea că actul de închiriere îndeplinește condițiile prevăzute de lege iar înțelegerea materializată în acest act trebuie respectată.

Întrucât vânzarea casei nu a fost făcută și nu s-a stabilit un termen de vânzare și nici termen de plată, reclamanta nu este îndreptățită să solicite restituirea sumei de 3200 lei.

Excepția invocată de pârât privind neîndeplinirea de către reclamantă a obligației de a participa la ședința de informare privind avantajele medierii conform dispozițiilor Lg.192/16 mai 2006 a fost soluționată prin încheierea din 22 septembrie 2014.

Instanța a invocat însă, din oficiu, excepția prescripției dreptului la acțiune și prin sentința civilă nr. 2964 din 10 noiembrie 2014 Judecătoria Caracal a respins acțiunea privind pe reclamanta Fișcălie C. și pe pârâtul P. G. ca tardiv formulată.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele:

Între părți s-a încheiat o convenție privind închirierea unui spațiu locativ proprietatea pârâtului, situat în municipiul Caracal ..41, jud. O. .

Termenul pentru care a fost încheiată convenția a fost de 8 luni cuprins intre 17 octombrie 2009 – 17 iunie 2010.

Pentru a-l face locuibil reclamanta cu acordul pârâtului a făcut câteva îmbunătățiri: a construit o sobă, într-o cameră, a turnat șapă în alte 2 camere și a parchetat o singură cameră, îmbunătățiri evaluate de aceasta la 3200 lei.

Instanța de fond consideră că obligația cu privire la restituirea de către pârât a contravalorii acestor îmbunătățiri este nulă deoarece este contractată sub o condiție a cărei îndeplinire depinde doar de voința debitorului, art. 1010 cod civil .

Astfel, pârâtul nu contestă efectuarea de către reclamantă a îmbunătățirilor și nici valoarea acestor îmbunătățiri însă condiționează restituirea banilor la momentul vânzarea casei în care s-au făcut îmbunătățirile, vânzare ce nu depinde decât de voința sa.

O astfel de obligație nu-și produce efectul, dreptul reclamantei de a cere contravaloarea îmbunătățirilor născându-se la data încheierii actului de închiriere, 17 oct.2009, dată de la care a început să curgă termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul 167/1958, termen împlinit la data de 17 oct. 2012.

Apreciază instanța că în speță prescripția a început să curgă înainte de . cod civil actual însă termenul de prescripție s-a împlinit după . acestuia, fiind supusă dispozițiilor legale care a instituit-o, respectiv Decretul nr.167/1958, conform art.201 din lg.71/2011 pentru punerea în aplicare a Lg.287/2009 privind Codul civil.

Potrivit art.1 din decretul menționat mai sus dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost

Prin prescripția extinctivă se înțelege stingerea dreptului la acțiune neexercitat în termenul prevăzut, termen ce este de decădere.

Prescripția extinctivă este o sancțiune juridică aplicată titularului dreptului la acțiune neglijent și deci culpabil de neexercitarea acestui drept în intervalul de timp stabilit de lege, în speță de 3 ani.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs în termen legal recurentele reclamante Fișcălie C. A. și Fișcălie F. susținând că sentința pronunțată este nelegală deoarece deși nu mai sunt chiriașele pârâtului acesta refuză să le despăgubească cu suma de 3200lei reprezentând îmbunătățiri, trecând mai bine de 4 ani de la data când au efectuate reparațiile.

Acestea susțin că între timp s-au adresat și organelor de urmărire penală însă nu s-a luat nici o măsură și consideră că acțiunea formulată nu este tardiv introdusă așa cum susține instanța de fond.

În concluzie recurentele solicită admiterea recursului formulat, desființarea sentinței și obligarea pârâtului la plata sumei de 3200 lei reprezentând îmbunătățiri imobil.

Pentru susținerea căii de atac acestea solicită audierea martorilor C. G., Tănăsecu I., G. E., M. E. și A. D..

Pârâtul P. G. depune întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate deoarece actul de închiriere spațiu locativ îndeplinește condițiile prevăzute de art. 969 și 970 Cod civil anterior astfel că înțelegerea părților materializată în acest act trebuie respectată .

Întrucât vânzarea imobilului nu a avut loc și nu s-a stabilit prin contractul de închiriere un asemenea termen sau un alt termen la care să se efectueze plata îmbunătățirilor aduse de către reclamantă, în opinia pârâtului recurentele nu sunt îndreptățite să solicite rambursarea cheltuielilor .De asemenea acesta consideră că suma solicitată nu a fost dovediră.

Pentru a demonstra că suma solicitată este îndreptățită recurentele depun la dosar următoarele înscrisuri: factura nr. 954/21.10.2009, chitanța nr. 1337/21,10.2009, factura nr. 714/3.11.2009, chitanțele de mână din data de 1.11.2009 și din data de 3.11.2009, chitanță geamuri nr._ /4.11.2009, 10 bonuri fiscale, adeverința nr. 9259/20.05.2014 emisă de Primăria mun. Caracal și înscrisul intitulat „Cuprins cheltuieli lucrării efectuate în casă” .

La termenul din 4.02.2015 Fiscălie C. A. a formulat cerere de acordare ajutor public judiciar, admisă prin încheiere de instanța de apel.

La termenul din 11.02.2015 a fost recalificată calea de atac exercitată, ca fiind apel și nu recurs așa cum greșit au menționat titularele, acesta urmând să fie soluționat de primii doi judecătorii ce compun completul de judecată .

Cu privire la solicitarea apelantelor reclamante de a fi audiații martorii menționați mai sus, instanța a dispus respingerea probei apreciind că nu este utilă și pertinentă pentru soluționarea cauzei.

Pârâtul depune note de ședință, iar apelanta Fișcălie F. după încheierea dezbaterilor depune o cerere de acordare a ajutorului public judiciar .

Din oficiu instanța ridică excepția lipsei calității procesuale față de Fișcălie F. reținând că nu a formulat cerere de chemare în judecată.

În raport de înscrisurile depuse la dosar tribunalul reține următoarele:

Întrucât cererea de chemare în judecată are ca titular doar pe reclamanta Fiscălie C. A., instanța consideră că este singura care a formulat o cerere în pretenții în condițiile prevăzute de art. 33 Cod procedură civilă, iar Fiscălie F. neavând calitate procesuală nu poate formula cale de atac în prezenta speță.

Pentru aceste considerente instanța a admis excepția lipsei calității procesuale a acestei apelante.

Cu privire la excepția ridicată din oficiu de instanța de fond, în speță Judecătoria Caracal, privind tardivitatea acțiunii în pretenții se poate observa că între părți a fost încheiat un act de închiriere spațiu locativ în care se consemnează că reclamanta în calitate de chiriaș cu acordul pârâtului face îmbunătățirii estimate la valoarea de 3200 lei și solicită restituirea acestei sume la momentul vânzării imobilului, fără să se specifice termenul la care se va întâmpla această vânzare.

Cum pârâtul nu a vândut casa și nici nu a achitat suma solicitată, motivând pe bună dreptate că nu este ținut de nici un termen, reclamanta a formulat acțiune în pretenții susținând că au trecut 4 ani de la data de când nu mai locuiește la pârât, și pentru că acesta nu a vândut nici până în prezent casa dorește să i se achite suma solicitată.

Potrivit prevederilor art. 1010 din Codul civil anterior obligația este nulă când s-a contractat sub o condiție potestativă din partea celui ce se obligă, pârâtul din speța de față .

Deoarece obligația pârâtului de a achita contravaloarea reparațiilor, asumată prin actul de închiriere nu-și produce efectul conform prevederilor art. 1010 Cod civil anterior, dreptul reclamantei de a cere contravaloarea acestor reparații se naște de la data încheierii actului de închiriere și anume 17 octombrie 2012.

Tot de la această dată începe să curgă potrivit prevederilor art. 7 din Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă termenul general de prescripție, care potrivit prevederilor art. 3 din același decret este de trei ani.

Potrivit prevederilor art. 1 din decretul de mai sus dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul legal de trei ani.

Raportându-ne la data de la care curge termenul de 3 ani ce reprezintă termen de prescripție extinctivă, indiferent că va fi socotit de la data închirierii sau de la data efectuării îmbunătățirilor, ori de la data de la care reclamanta și sora sa nu au mai locuit acolo și deci a încetat contractul de închiriere, în toate aceste cazuri termenul de prescripția este îndeplinit și cererea de chemare în judecată este tardivă .

Mai spune apelanta că în acest timp s-a adresat organelor de urmărire penală și depune la dosarul de fond o adresă de la Poliția mun. Caracal, Biroul ordine publică, datată 9 mai 2013, din care rezultă că sesizarea a fost înregistrată pe general, fără constituirea unui dosar penal și în care se menționează că aspectele sesizate nu au fost verificate deoarece nu sunt de competența acestor organe.

Fără să ia în considerare conținutul acestei adrese, datată 9 mai 2013, reclamanta a introdus acțiunea abia la data de 12.05.2014 data la care se stinsese dreptul sau la acțiune urmare prescripției extinctive.

Pentru aceste considerente apreciem că acțiunea în pretenții nu a fost formulată de reclamantă în termenul prevăzut de lege motiv pentru care este tardiv formulată .

Cu privire la cerea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de Fișcălie F. instanța nu o va analiza considerând-o ca fiind neavenită deoarece a fost depusă ulterior reținerii cauzei spre soluționate.

În baza art. 19 din Ordonanța 51/2008 cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Pentru cele de mai sus în temeiul prevederilor art. 480 alin 1 din codul de procedură civilă urmează să se respingă recursul ca nefondat .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale a apelantei Fișcălie F. domiciliată în Caracal, .. 26 ,jud. O. .

Respinge ca nefondat apelul formulat de către apelanta reclamantă Fișcălie C. A., domiciliată în municipiul Caracal .. 26 județul O. împotriva sentinței civile nr. 2964 din data de 10 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât P. G., domiciliat în municipiul Caracal .. 100, Județul O..

În baza art. 19 din Ordonanța 51/2008 cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului .

Definitivă .

Pronunțată în ședință publică azi 25.02.2015, la Tribunalul O..

Președinte, Judecător

O. C. C. T.

GREFIER,

M. R.

Red. O C.

Ex.4 /2.03.2015

-5-

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 155/2015. Tribunalul OLT