Fond funciar. Decizia nr. 123/2016. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 123/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 123/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 123/2016
Ședința publică de la 04 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. D.
Judecător C. C.
Grefier I. E. A.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelanții pârâți O. A., domiciliată în ., ., județul O. și O. L., domiciliat în comuna D., ., nr.42, județul O., împotriva sentinței civile nr.2127/12.10.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți O. V., O. G., O. T. D., O. T. C., Z. C., C. E., toți cu domiciliul procesual ales la C. av. B. C., din . și intimatele P. D.-COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, P. O.-COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. P. M. pentru apelanții pârâți, se prezintă av. B. C. pentru intimații reclamanți și av. S. C. pentru intimata reclamantă O. V., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, apelul este declarat în termen, motivat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probe.
Avocat P. M. pentru apelanții pârâți, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele depuse la dosar și proba testimonială cu un martor, respectiv Președintele Comisiei Locale, persoană care a emis cele 2 titluri de proprietate și care a fost implicat in procedura prealabila emiterii celor două titluri.
Avocat B. C. pentru intimații reclamanți, este de acord cu proba cu înscrisuri solicitată de apelanții pârâții, prin apărător, însă se opune la proba testimonială, apreciind că aceasta nu este utilă soluționării cauzei. În apărare solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Avocat S. C. pentru intimata O. V. este de acord cu proba cu înscrisuri, cu privire la proba testimonială solicitată de apărătorul ales al apelanților pârâți, această probă nu a fost solicitată în mod procedural, nici la instanța de fond și nici prin cererea de apel, aceștia fiind decăzuți din dreptul de a mai propune o astfel de probă; mai mult, în raport de obiectul cauzei această probă nu este utilă soluționării cauzei.
Instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și constată că proba testimonială nu a fost cerută prin cererea de apel, iar în raport de obiectul cauzei aceasta nu este utilă, motiv pentru care o respinge.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată dezbaterile deschise asupra fondului, în conformitate cu dispozițiile art. 392 Noul Cod de procedură civilă și acordă cuvântul asupra apelului promovat.
Avocat P. M., pentru apelanții pârâți, apreciază că soluția dată de instanța de fond este una netemeinică și nelegală; instanța nu a lămurit situația de fapt așa cum impune legea, cu martorul ce se dorea a fi audiat se încerca să se arate că a existat o procedură prealabilă de emitere a titlului de proprietate, procedură destul de îndelungată în care părțile aveau posibilitate de a formula contestații ori de a ridica pretenții cu privire la posesie.
Ideea principală a acestui dosar se centrează pe motivul că autorul nu putea în anul 1972 să renunțe la un bun care la acel moment nu îi aparținea.
Solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța privind achitarea onorariului de avocat
Avocat B. C. pentru intimații reclamanți, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției pronunțată de prima instanță ca temeinică și legală.
Apreciază că instanța de fond în mod corect, pe baza probelor administrate în cauză, a admis cererea și a constat nulitatea absolută a titlului de proprietate.
Solicită cheltuieli de judecată, depunând la dosar dovada achitării onorariului de avocat.
Avocat S. C. pentru intimata reclamantă O. V., solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar dovada achitării onorariului de avocat.
Motivele de apel vizează o interpretare personală a pârâților privind situația reală ce tinde să demonstreze că autorul acestora nu a renunțat la succesiune și doar la un bun.
Deciziile pronunțate în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe, astfel că în mod corect instanța de fond s-a raportat la aceste decizii precum și la dispozițiile Legii 169/1997.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.2127/12.10.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ , s-a admis cererea formulata de reclamanții O. V., domiciliată în ., nr. 65, jud. O., CNP_, O. G., domiciliat in com. Daneasa, ., CNP_, O. T.-D. domiciliat in com. Maracineni, ., CNP_, O. T.-C., domiciliat in oras Rovinari, ..6, ., ., CNP_, Z. C., domiciliata in ., CNP_; C. E., domiciliata in oras Rovinari, .. S 5, ., ., CNP_ și cu domiciliul ales la avocat B. C.-G., cu sediul cabinetului in ., in contradictoriu cu pârâții O. A. CNP_, domiciliata in ., . si O. L. CNP_, domiciliata in ., nr. 42, jud. O., PRIMARIA COMUNEI D. - COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR și P. O. – COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A FONDULUI FUNCIAR.
S-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002 emis de Comisia Județeană O. pentru aplicarea Legii Fondului Funciar în ceea ce-l privește pe autorul O. Ghe. M. întrucât acesta este renunțător în mod expres la succesiunea de pe urma defunctei O. C. R., conform declarației autentificată sub nr. 159/1971 din certificatul de moștenitor nr. 17/24.03.1971 al notariatului de Stat Local Caracal.
S-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru O. Ghe. P., ca moștenitor al defunctei O. Ghe. R., pentru suprafața de 1,69 ha teren situat pe raza comunei D., ..
Au fost obligate pârâtele P. comunei D. - Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar și P. O. - Comisia Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar, la emiterea unui nou titlu de proprietate pentru O. Ghe. P., ca moștenitor al defunctei O. Ghe. R., pentru suprafața de 1, 69 ha teren situat pe raza comunei D., ..
Au fost obligați pârâții O. A. și O. L. la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr._, din data de 26.06.2015, reclamanții O. V., O. G., O. T. D., O. T. C., Z. C., C. E. au chemat în judecată pe pârâții O. A., O. L., P. . de Aplicare a Legii Fondului Funciar, P. O.-Comisia Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar, solicitând ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlul de proprietate Nr. 7837/84 din 23.12.2002, in ceea ce-l priveste pe autorul pentru care s-a facut reconstituirea, respectiv O. Ghe. M., intrucat acesta este renuntator in mod expres la succesiunea de pe urma defunctei O. C. R., conform declaratiei autentificate sub nr. 159/1971, din certificatul de mostenitor nr. 137 din 24.03.1971.
De asemenea, s-a solicitat sa se dispună reconstituirea pentru O. Ghe. P. - decedat, ca mostenitor de pe urma defunctei O. C. R. si excluderea de pe titlu de la rubrica mostenitori a numitului O. Ghe. M. - decedat, acesta fiind persoana neindreptatita conform declaratiei autentificate sub nr. 159/1971, din certificatul de mostenitor nr. 137 din 24.03.1971, singurul mostenitor indreptatit fiind numitul O. Ghe. P. – decedat, avand ca mostenitori pe reclamanții mai sus mentionati și obligarea paratelor Primaria Comunei D. - Comisia Locala de Aplicare a Legii Fondului Funciar și P. O. – Comisia Judeteana de Aplicare a Legii Fondului Funciar, la eliberarea unui nou titlu de proprietate numai pe numele O. Ghe. P., iar la rubrica „ mostenitorii defunctului/defunctei” sa fie trecuta autoarea O. C. R.
În fapt, reclamanții arată că a fost eliberat titlul de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 1, 6900 ha teren, situat pe raza satului Pestra, ., pe numele defunctei O. C. R., cu mostenitorii O. Ghe. M. si O. Ghe. P., in prezent ambii decedati.
Arată reclamantii ca autorul O. Ghe. P. – decedat in anul 2006, are ca mostenitori pe O. V. in calitate de soție supraviețuitoare si O. G., O. T.-D., O. T.-C., Z. C. si C. E., in calitate de descendenti gr. I.
Autorul O. Ghe. M. – decedat in anul 2005, are ca mostenitori pe O. A. in calitate de sotie supravietuitoare si pe numitul O. L. in calitate de descendent gr I.
Conform certificatului de mostenitor nr. 137 din 24.03.1971, terenul a fost mostenit de catre autorul O. Ghe. P. de la parintii sai, prin certificatul de mostenitor mai sus mentionat.
Rezulta deci ca reconstituirea terenului prin Titlul de Proprietate Nr. 7837/84 din 23.12.2002, de pe urma defunctei O. C. R. pentru autorul O. Ghe. M., este lovita de nulitate absoluta, terenul nu i-a apartinut, iar conform dispozitiilor legale, terenul trebuia reconstituit doar pentru autorul O. Ghe. P..
In ceea ce priveste pe numitul O. Ghe. M., acesta este renuntator in mod expres, conform declaratiei autentificate sub nr. 159/1971, din certificatul de mostenitor nr. 137 din 24.03.1971, astfel ca acesta nu este indreptatit la reconstituire.
Din certificatul de mostenitor 137 din 24.03.1971, rezulta ca numitul O. Ghe. M., a renuntat la succesiunea autoarei O. C. R., astfel incat acesta nu avea calitatea de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate, chiar daca terenul ce a facut obiectul reconstituirii nu se regasea in patrimoniul defunctei la acea data.
Astfel, potrivit art. 696 Cod civil, eredele care a renuntat la succesiune se considera ca nu a fost niciodata erede, ceea ce presupune ca renuntatorul nu poate invoca nici un drept pe care ar putea sa il culeaga in calitate de mostenitor.
Renuntarea este un act de optiune succesorala cu caracter indivizibil, privind atat bunurile prezente ale autorului, cat si pe cele viitoare, nefiind permisa renutarea doar cu privire la unele bunuri si acceptarea altora.
In drept, s-au invocat Legea nr. 18/1991, Legea 169/1997, art. 696 VCC.
În dovedirea cererii s-au atașat înscrisuri, respectiv: certificat de moștenitor nr. 187/1971, titlul de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002 emis de Comisia Județeană O. pentru aplicarea Legii Fondului Funciar .
Pârâtii O. A. și O. L. au depus la dosar întâmpinare la data de 21.07.2015, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, să se constate valabilitatea titlului de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002 și să se dispună ieșirea din indiviziune.
Pârâtii au mentionat că în realitate in anul 1998 O. M., autorul lor a solicitat prin acțiunea înscrisa sub nr 1864/1998 la Judecătoria Caracal, anularea titlului de proprietate nr._/12 din 3.07.1995, titlu emis anterior prezentului titlul de proprietate nr.7837/84, actiune care a fosta admisă, iar noul titlul de proprietate consemna actuala stare de fapt si anume calitatea de proprietar a celor doi frați O. asupra terenurilor descrise in noul titlu de proprietate nr.7837/84 din 23 12.2002.
Se arata ca în anul 1970, persoanele fizice nu puteau sa detina in proprietate suprafete de teren extravilan arabil sau intravilan arabil, deoarece acesta făcea parte din Cooperativele agricole pe care statul comunist le infiintase in anii 50. Aceste suprafețe nu făceau parte din circuitul civil si ca atare nu puteau face obiectul vânzării, cumpărării, donației, renunțării etc
Susținerea conform căreia O. M. a renunțat si este străin de averea succesorala a părinților sai este neadevărată si încearcă inducerea in eroare a instanței.
Precizează pârâtii că în mod normal cererea de chemare in judecata formulată de către reclamanți trebuia sa fie insotita de înscrisurile doveditoare si trebuiau menționate si prezentate mijloacele de proba, înscrisurile, ce urmează a fi folosite in cursul dezbaterilor. Si din acest punct de vedere cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute de către art 194 lit e,si 200 NCPC, solicitand ca instanța sa oblige reclamanții sa completeze cererea de chemare in judecata conform art 194 si 200 ncpc, pentru ca ulterior sa își poată formula apărarea in mod eficient raportat la mijloacele de proba pe care le vor avea la dispoziție .
In dovedirea cererii s-au solicitat proba cu înscrisuri si anume sentința civilă nr. 2091 din 07.06 .1998 si altele care au relevanta in cauza .
La data de 24.07.2015, pârâta P. O. - Comisia Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar a depus la dosar întâmpinare, solicitand respingerea acțiunii reclamanților, ca neîntemeiată.
Conform prevederilor art.5 coroborate cu prevederile art.34 și art.36 din H.G. nr.890/2005, Comisia Locală de Fond Funciar D. are atributul exclusiv de a întocmi actele premergătoare scrierii titlului de proprietate, de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente și de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane. De asemenea, punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptățite să primească terenul, precum și completarea fiselor de punere în posesie este tot atributul exclusiv al Comisiei Locale de Fond Funciar D..
În acest sens, atribuțiile, atât ale Comisiei Locale, cât și ale Comisiei Județene, sunt foarte clar delimitate în cuprinsul H.G. nr.890/2005.
Astfel, conform prevederilor art.36, alin. 1 din H.G. nr.890/2005, "Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr.20.
Documentațiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reține și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și publicitate imobiliară: …Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al instituției prefectului, ca secretar, și de directorul general al oficiului de cadastru și publicitate imobiliară."
Din analiza acestor prevederi legale reiese foarte clar faptul că Comisia Județeană O. nu are atribuții legale privind întocmirea actelor premergătoare scrierii titlului de proprietate.
Din relațiile comunicate de P. comunei D. cu adresa nr. 3091/2015 reiese faptul că certificatul de moștenitor invocat în susținerea acțiunii nu a fost depus la momentul analizării dosarului de către comisia de fond funciar, astfel ca aceasta a reconstituit în baza Legii nr.18/1991, moștenitorilor O. P. și O. M. suprafața totală de 1,69 ha.
Fața de aceste considerente, pârâta a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanti, față de Comisia Județeană O., ca neîntemeiată.
Prin răspunsul la întâmpinare, depus la dosar la data de 05.08.2015, reclamanții își mențin cererile și motivarea din acțiunea introductivă.
La solicitarea instanței, pârâta P. comunei D. - Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar a înaintat la dosar actele care au stata la baza emiterii titlului de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002 .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că la data de 23.12.2002 fost eliberat titlul de proprietate nr. 7837/84 de P. O. - Comisia Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 1, 6900 ha teren, situat pe raza satului Pestra, ., pe numele defunctei O. C. R., cu mostenitorii O. Ghe. M. si O. Ghe. P., in prezent ambii decedati.
A constatat instanța din actele de stare civilă depuse la dosar ca autorul O. Ghe. P. a decedat in anul 2006, având ca mostenitori pe O. V. in calitate de soție supraviețuitoare si O. G., O. T.-D., O. T.-C., Z. C. si C. E., in calitate de descendenti gr. I.
De asemenea, autorul O. Ghe. M. a decedat in anul 2005, având ca mostenitori pe O. A. in calitate de sotie supraviețuitoare si pe O. L. in calitate de descendent gr I.
Conform certificatului de mostenitor nr. 137 din 24.03.1971 eliberat de Notariatul de Stat Caracal, terenul a fost mostenit de catre autorul O. Ghe. P. de la parintii sai.
S-a constatat că autorul O. Ghe. M. este renuntator in mod expres, conform declaratiei autentificate sub nr. 159/1971, din certificatul de mostenitor nr. 137 din 24.03.1971, astfel ca acesta nu este indreptatit la reconstituire.
Potrivit dispozitiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, in cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii, iar mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor.
In acelasi timp, dispozitia imperativa de la art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar, potrivit careia, in cazul terenurilor ce nu s-au gasit in circuitul civil, mostenitorii sunt repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor, ei fiind considerati ca au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmata de nicio alta prevedere legala, impune concluzia ca toti succesibilii autorului indreptatit ce solicita reconstituirea dreptului sunt, la randul lor, repusi de drept in termenul de acceptare a mostenirii cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenurilor.
In aceasta privinta este de observat ca pot beneficia de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii doar mostenitorii care nu au acceptat-o, in termenul si conditiile prevazute de art. 700 din Codul civil, iar nu si cei care au renuntat la succesiune, in conditiile art. 696 din Codul civil.
De altfel, prin dispozitiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se prevede ca repunerea in termen vizeaza numai mostenitorii, deci persoane care au calitatea de mostenitor.
Or, potrivit dispozitiilor art. 696 din Codul civil, eredele care renunta la succesiune este considerat ca nu a avut niciodata aceasta calitate, titlul de mostenitor fiind desfiintat cu efect retroactiv, mostenitorul fiind considerat ca o persoana straina de mostenire.
De aceea, cel care renunta la succesiune nu intra in categoria persoanelor care sunt mostenitori, el neputand dovedi aceasta calitate intrucat, in acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii in conditiile art. 700 din Codul civil si care este doar prezumat de lege ca renuntator, ci, dimpotriva, se dovedeste cu certitudine (declaratie notariala) ca nu este mostenitor, dat fiind faptul ca a renuntat expres la succesiune.
Prin efectul renuntarii, mostenitorul este socotit ca nu a fost niciodata mostenitor, iar vocatia sa succesorala este retroactiv desfiintata.
Regula indivizibilitatii patrimoniului succesoral confera acelasi caracter indivizibil si optiunii succesorale care nu poate fi conditionata de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renuntarea vizeaza atat bunurile existente in succesiune la data decesului, cat si cele care, eventual, ar intra in succesiunea respectiva.
Ca urmare, in raport de data reglementarii, se impune a se stabili ca beneficiaza de dreptul de mostenire a proprietatii, in temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, in sensul repunerii in termenul de acceptare a succesiunii, numai mostenitorii care nu au acceptat-o in termenul prevazut de lege, iar nu si cei care au renuntat la succesiune.
De altfel, în acest sens s-a stabilit și prin Decizia nr. 11/05.02.2007 a ÎCCJ prin care s-a pronunțat recursul în interesul legii în sensul că beneficiaza de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii numai mostenitorii care au acceptat succesiunea in termenul prevazut de art. 700 din Codul civil, iar nu si cei care au renuntat la mostenire.
Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor; actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.
De asemenea sunt lovite de nulitate absolută actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege; actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege; actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege; transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului; actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.
În consecință constatând ca exista o cauza de nulitate absolută, instanța de fond a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002 emis de Comisia Județeană O. pentru aplicarea Legii Fondului Funciar în ceea ce-l privește pe autorul O. Ghe. M. întrucât acesta este renunțător în mod expres la succesiunea de pe urma defunctei O. C. R., conform declarației autentificată sub nr. 159/1971 din certificatul de moștenitor nr. 17/24.03.1971 al Notariatului de Stat Local Caracal.
Instanța a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru O. Ghe. P., ca moștenitor al defunctei O. Ghe. R., pentru suprafața de 1, 69 ha teren situat pe raza comunei D., . și să oblige pârâtele P. comunei D. - Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar și P. O. - Comisia Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar la emiterea unui nou titlu de proprietate pentru O. Ghe. P. ca moștenitor al defunctei O. Ghe. R., pentru suprafața de 1, 69 ha teren situat pe raza comunei D., ..
Vâzând si disp. art. 453 alin. 1 C.., instanța a obligat pârâții O. A. și O. L. la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Calea de atac exercitată:
Împotriva sentinței au declarat apel apelanții pârâți O. A. și O. L., solicitând admiterea apelului, menținerea titlului de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002, respingerea pe fond a acțiunii formulată ca neîntemeiată conform art. 480 alin. 3 cod pr civilă, reducerea sumei de 700 lei cheltuieli de judecată, onorariu avocat, raportat la efortul depus și complexitatea cauzei, cu cheltuieli de judecată.
Se arată că instanța de fond trebuia să analizeze și punctul de vedere al pârâților având în vedere starea de fapt. Raportat la valabilitatea titlului de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002 este de reținut faptul că acesta a fost obținut în urma anulării unui titlu emis anterior. La acțiunea privind anularea titlului, au participat ambii autori care puteau ridica la acel moment obiecțiuni sau depune probe pentru a putea justifica pretenții asupra drepturilor statuate prin titlul de proprietate, raportat la faptul că certificatul de moștenitor era emis în anul 1971, ambii autori participaseră la întocmirea acestuia, consimțirea asupra suprafeței de cca 800 mp, loc de casă ce urma să îi rămână lui O. P., din afecțiunea specifică calității de frate a autorului O. M..
Altfel spus O. M. a lăsat fratelui său suprafața de 800 mp pentru ca acesta să-și construiască o casă. Dacă ar fi ales să împartă suprafața ce ar fi revenit fiecăruia, cc 400 mp ar fi fost neîndestulătoare pentru fiecare dintre cei doi succesori.
Autorii au consimțit la acea dată la situația existentă și au statuat starea de fapt în titlul de proprietate nr. 7837/84 din 23.12.2002.
Instanța desemnată cu soluționarea cauzei prin sentința pronunțată excede voinței celor doi frați, dar și certificatului de moștenitor, și indirect achiesează la opinia formulată de către reclamanți prin acțiunea formulată.
În concluzie, instanța a analizat cauza în mod superficial, a înlăturat prevederile art. 22 noul cod pr civilă, însușindu-și practic opiniile reclamanților formulate în cuprinsul cererii.
În mod normal cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți trebuia să fie însoțită de înscrisurile doveditoare și trebuiau menționate și prezentate mijloacele de probă, înscrisurile, ce urmează a fi folosite în cursul dezbaterilor.
În drept, s-au invocat dispoz.art. 466 și urm. cod pr civilă.
La data de 14 decembrie 2015, intimata reclamantă O. V. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat cu consecința menținerii sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Motivele de apel vizează o interpretare personală a pârâților și a situației reale ce tinde să demonstreze că autorul acestora nu a renunțat la succesiune și doar la un bun.
Deciziile pronunțate în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe, astfel că instanța de fond s-a raportat la aceste decizii precum și la dispozițiile Legii 169/1997.
In apel nu s-au administrat probe noi.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozitiile legale incidente in cauza, Tribunalul reține următoarele:
Reglementând recursul în interesul legii, art.329 din codul de procedură civilă de la 1864, în forma în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I a Deciziei nr.XI/05.02.2007, a prevăzut la alin.3 teza finală că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Astfel, textul legal anterior menționat nu cuprinde nicio derogare care să permită instanțelor de judecată să ignore cele statuate printr-o decizie pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii.
În motivarea Deciziei nr.XI/05.02.2007 s-a reținut că, potrivit dispozitiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, in cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii, iar mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor.
In acelasi timp, dispozitia imperativa de la art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar, potrivit careia, in cazul terenurilor ce nu s-au gasit in circuitul civil, mostenitorii sunt repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor, ei fiind considerati ca au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmata de nicio alta prevedere legala, impune concluzia ca toti succesibilii autorului indreptatit ce solicita reconstituirea dreptului sunt, la randul lor, repusi de drept in termenul de acceptare a mostenirii cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenurilor.
In aceasta privinta este de observat ca pot beneficia de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii doar mostenitorii care nu au acceptat-o, in termenul si conditiile prevazute de art. 700 din Codul civil, iar nu si cei care au renuntat la succesiune, in conditiile art. 696 din Codul civil.
De altfel, prin dispozitiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se prevede ca repunerea in termen vizeaza numai mostenitorii, deci persoane care au calitatea de mostenitor.
Or, potrivit dispozitiilor art. 696 din Codul civil, eredele care renunta la succesiune este considerat ca nu a avut niciodata aceasta calitate, titlul de mostenitor fiind desfiintat cu efect retroactiv, mostenitorul fiind considerat ca o persoana straina de mostenire.
De aceea, cel care renunta la succesiune nu intra in categoria persoanelor care sunt mostenitori, el neputand dovedi aceasta calitate intrucat, in acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii in conditiile art. 700 din Codul civil si care este doar prezumat de lege ca renuntator, ci, dimpotriva, se dovedeste cu certitudine (declaratie notariala) ca nu este mostenitor, dat fiind faptul ca a renuntat expres la succesiune.
Prin efectul renuntarii, mostenitorul este socotit ca nu a fost niciodata mostenitor, iar vocatia sa succesorala este retroactiv desfiintata.
Regula indivizibilitatii patrimoniului succesoral confera acelasi caracter indivizibil si optiunii succesorale care nu poate fi conditionata de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renuntarea vizeaza atat bunurile existente in succesiune la data decesului, cat si cele care, eventual, ar intra in succesiunea respectiva.
Ca urmare, in raport de data reglementarii, se impune a se stabili ca beneficiaza de dreptul de mostenire a proprietatii, in temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, in sensul repunerii in termenul de acceptare a succesiunii, numai mostenitorii care nu au acceptat-o in termenul prevazut de lege, iar nu si cei care au renuntat la succesiune.
Toate acestea sunt aspecte de drept pe care le-a avut in vedere instanța de fond care in mod corect a retinut că în fapt autorul apelantilor pârâți, O. Ghe. M., este renuntator in mod expres la succesiunea aut.O. C.R., conform declaratiei autentificate sub nr. 159/1971, din certificatul de mostenitor nr. 137 din 24.03.1971, astfel ca acesta nu este indreptatit la reconstituire.
In consecință, s-a facut aplicarea dispozițiilor art. III alin. 1 lit. a din Lg. 167/1997 conform cărora sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Tribunalul considera lipsit de relevanță în cauza faptul că titlul de proprietate contestat in prezenta cauza s-a obtinut in urma anularii unui alt titlu, iar la respectiva judecata au participat ambii autori ai părtilor, câtă vreme potrivit dispozițiilor legale precitate, TP nr.7837/84/23.12.2002 este lovit de nulitate absolută, iar nulitatea absolută poate fi invocată oricând (chiar si după 13 ani de la emitere), de orice persoană interesată.
Prin solutia pronunțată, instanța de fond a dat eficiență certificatului de mostenitor, inscris doveditor depus la dosar de catre intimatii reclamanti, care exprima voința celor doi autori ai părtilor manifestată cu ocazia dezbaterii succesiunii autoarei lor comune, O. R.. Nu se poate retine ca judecatorul fondului si-ar fi incalcat obligatiile ce-i incumbă în virtutea dispoz art.22 C.pr.civ., raportat la obiectul cererii deduse judecatii si la probatoriul administrat in cauza.
Nu poate fi primit nici argumentul apelantilor pârâti potrivit caruia autorul lor nu potea renunța la drepturi a caror existenta nu era recunoscuta de catre statul comunist, deoarece renuntarea la succesiune vizeaza atat bunurile existente in succesiune la data decesului, cat si cele care, eventual, ar intra in succesiunea respectiva, potrivit principiuluiindivizibilitatii patrimoniului succesoral.
Referitor la cheltuielile de judecata acordate la fond, se constata ca întinderea acestora a fost dovedita cu chitanța de la fila 96 dosar fond si sunt rezonabile raportat la complexitatea cauzei si la activitatea efectiva desfășurata de avocat la fond. Nu s-au invocat in apel aspecte concrete care sa justifice reducerea onorariului avocatial acordat la fond.
Pe cale de consecință, in temeiul dispoz art.480 al.1 C.pr.civ., Tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.
În temeiul art.482 raportat la art.453 alin.1 C., Tribunalul va obliga apelanții-pârâți la plata către intimata-reclamantă O. V. a sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanțelor nr.111/2016 si nr.44/2016.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții pârâți O. A., domiciliată în ., ., județul O. și O. L., domiciliat în ., ., nr.42, județul O., împotriva sentinței civile nr.2127/12.10.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți O. V., O. G., O. T. D., O. T. C., Z. C., C. E., toți cu domiciliul procesual ales la C. av. B. C., din . și intimatele P. D.-COMISIA LOCALĂ DE APLICARE ALEGII FONDULUI FUNCIAR, P. O.-COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, având ca obiect fond funciar.
Obligă apelanții la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 900 lei, către intimata O. V..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2016.
Președinte, M. I. D. | Judecător, C. C. | |
Grefier, I. E. A. |
Red. MID
Tehnored.CM
Jf: G. I.
Ex.12/11.02.2016
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 6/2016. Tribunalul OLT | Contestaţie la executare. Decizia nr. 81/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
