Obligaţie de a face. Decizia nr. 44/2016. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 44/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 44/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 44/2016
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C.
Judecător M. I. D.
Grefier N. A. S.
Pe rol, soluționarea apelului civil declarat de apelanții pârâți V. A. și V. M. A., domiciliați în comuna Verguleasa, ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat C. F., cu sediul în Slatina, ., județul O., împotriva încheierii de ședință din data de 21.01.2015 și a sentinței civile nr. 3468/29.04.2015 pronunțate de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți V. M. I., cu domiciliul în comuna Verguleasa, . și U. A. Teritorială Verguleasa reprezentată prin Primar, cu sediul în . și intimații reclamanți I. C., T. M., I. E., D. C., I. C., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. V., cu sediul în Slatina, ., județul O., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat C. F. reprezentând pe apelanții pârâți V. A. și V. M. A., avocat P. C. P. pentru intimata pârâtă U. A. Teritorială Verguleasa reprezentată prin Primar, intimatul reclamant I. C. personal și asistat de avocat V. M. și avocat V. M. reprezentând pe intimații reclamanți I. C., T. M., I. E., D. C., lipsă celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelul este declarat în termenul legal, motivat, timbrat, iar prin serviciul registratură, avocat C. F. pentru apelanții pârâți, a depus împuternicire avocațială nr._/13.01.2016 și chitanță reprezentând onorariu avocat.
Avocat P. C. P., pentru intimata pârâtă U. A. Teritorială Verguleasa reprezentată prin Primar, depune la dosar împuternicire avocațială nr._/21.01.2016.
Avocat V. M., pentru intimații reclamanți, depune la dosar împuternicire avocațială nr._/09.11.2015.
Instanța dispune îndreptarea citativului, în sensul că părți în apel sunt doar apelanții pârâți V. A. și V. M. A. și intimații reclamanți I. C., T. M., I. E., D. C., I. C..
Avocat C. F., pentru apelanții pârâți V. A. și V. M. A., precizează că nu mai insistă în administrarea probei testimoniale.
Apărătorul intimaților reclamanți nu solicită probe noi în apel.
În temeiul dispozițiilor art. 482 raportat la art. 392 C.p.c., instanța declară deschise dezbaterile cu privire la apel.
Avocat C. F., având cuvântul pentru apelanții pârâți V. A. și V. M. A., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și schimbarea în tot a sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul respingerii în principal a acțiunii reclamanților ca inadmisibilă și în subsidiar, ca neîntemeiată. Consideră că încheierea prin care instanța de fond a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților este netemeinică și nelegală și apreciază că instanța nu putea să se pronunțe pe excepție și trebuia să o unească cu fondul. Arată că instanța de fond ilegal a respins excepția. Cu privire la sentința pronunțată, nu rezultă din motivarea instanței că, în baza probelor, ar fi ajuns la concluzia că reclamanților li s-ar fi încălcat vreun drept. Instanța nu a ținut seama de nicio probă. Nu a ținut seama de răspunsurile la interogatoriu, nici de declarația martorei C. M., din care rezultă că grajdul a fost modernizat și că este pe amplasamentul vechiului grajd, iar bucătăria este de fapt o magazie. Apreciază că instanța de fond trebuia să țină seama de adresa nr. 507/21.05.2015 emisă de Primăria Comunei Verguleasa, de celelalte adrese și că prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Arată că animalele deținute de apelanți doar înnoptează în grajdul respectiv și nu s-a dovedit că reclamanții ar fi fost prejudiciați în vreun fel. Ferestrele sunt orientate spre proprietatea apelanților pârâți. Solicită admiterea apelului și anularea sentinței în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată la instanța de fond și în apel.
Avocat V. M., având cuvântul pentru intimații reclamanți I. C., T. M., I. E., D. C., I. C., solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Arată că în întâmpinarea depusă la dosar a expus considerațiile referitoare la excepția inadmisibilității acțiunii. Apreciază că în fața instanței de fond s-a administrat un probatoriu complex. Arată că s-a încercat rezolvarea amiabilă. Acel mediu este nepropice traiului normal, dejecțiile de la animale creează un disconfort evident și pun în pericol viața și sănătatea. Reclamanții au înțeles să-și exercite dreptul de acces liber la justiție, pe fondul pasivității organelor abilitate. Solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În temeiul dispozițiilor art. 482 C.p.c. raportat la art. 394 C.p.c., instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3468/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ , s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului V. I., s-a respins cererea formulata de reclamantii I. CARSTINA, TUTU M., I. I., DRAGANEL CONSTINTINA, I. C. în contradictoriu cu parat V. I., ca fiind formulata în contradictoriu cu o persoană fara calitate procesuala pasiva, s-a respins cererea formulata în contradictoriu cu parata U. A. TERITORIALA VERGULEASA si cu parata I. DE S. IN CONSTRUCTII O. ca fiind formulata în contradictoriu cu persoane fara calitate procesuala pasivă.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantii I. CARSTINA, TUTU M., I. I., DRAGANEL C., I. C., în contradictoriu cu pârâtii V. A. si V. A..
Au fost obligați pârâții V. A., V. A. la ridicarea, în condițiile legii, a construcției identificata în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert P. E., ca fiind grajd cu pereti portanti edificat din boltari cu fanar deasupra 3mx5m, acoperit cu tigla, iar în caz de neconformare a paratilor, au fost autorizați reclamantii să desființeze, în condițiile legii, respectiva constructie, pe cheltuiala paratilor.
Au fost obligați pârâtii ca dupa demolarea imobilului, să indeparteze dejectiile rezultate de la animale de pe terenul amplasament al imobilului grajd;
Au fost obligați paratii V. A., V. A. la plata către reclamanti a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1640 lei.
S-a respins cererea privind obligarea celorlalti parati V. I., U. A. TERITORIALA VERGULEASA, I. DE S. IN CONSTRUCTII la plata cheltuielilor de judecata, ca neîntemeiata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr._, reclamanții au chemat în judecată pe pârâții V. A., V. M. I., V. M. A., U. A. Teritoriala Verguleasa, I. de S. in Constructii, solicitand instantei de judecata obligarea in solidar a paraților sa demoleze constructia ilegal executata in anul 2007 - grajd pentru animale, fara a deține autorizație de construire si cu încălcarea Ordinului nr.536/23.06.1997 emis de Ministerul Sănătății, constatata prin procesul verbal de control nr. 1077/22.08.2012, încheiat de I. de S. in Construcții O., sa se stabileasca termenul in care parații sa demoleze grajdul construit ilegal, fara autorizație de construire, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii care se va pronunța, in caz contrar sa fie autorizați reclamanții la demolarea construcției pe cheltuiala paraților, sa fie obligați parații ca după demolare sa îndepărteze dejecțiile rezultate de la animale de pe terenul unde a fost amplasat grajdul pentru stingerea focarului de infecție din acest loc, obligarea in solidar a paraților la plata tuturor cheltuielilor de judecata prilejuite de acest proces.
In motivarea cererii se precizeaza ca in toamna anului 2007 parații V. A., V. M.I. si V. M.A., au construit la o distanta de circa 5,5 m de casa reclamantilor, in curtea locuinței si pe terenul paratilor un grajd pentru animale, compus din 2(doua) incaperi, edificat din boltari din ciment, nepardosit, fara temelie din ciment, direct pe pamant, cu șarpanta din lemn, acoperit cu țigla, cu dimensiunile in plan de cca 4.50 m x 3 m, fara a deține autorizație de construire. Aceștia au construit acest grajd pentru animale in curtea si pe terenul lor, in apropierea casei reclamantilor, fara a solicita in prealabil autorizație de construire, încălcând grav normele de igiena si sănătate publica, precum si normele de buna vecinătate. Anterior pe locul unde s-a construit grajdul, s-a aflat o magazie de lemne, demolata de asemenea fara autorizație legala, magazie care in principiu nu îi deranja cu nimic. Acest grajd edificat ilegal, nu respecta legislația in vigoare si aduce prejudicii atât imobilului proprietatea reclamantilor cat si vieții si sănătății acestora. In acest grajd, parati adăpostesc mai multe animale, respectiv 3 vaci si un cal, iar dejecțiile acestora dezvolta un miros pestilențial, greu, neplăcut, facand practic traiul imposibil. De asemenea, tot datorita dejecțiilor rezultate de la aceste animale se creează o stare generala de disconfort, acest loc fiind un adevărat focar de infecție, existând si pericolul contactării unor boli grave, care pot avea consecințe neprevăzute.
Prin edificarea ilegala a acestei construcții, parații au încălcat dispozițiile imperative ale Ordinului nr. 536/23.06.1997 emis de Ministerul Sănătății - pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populației, care la art. 16 prevede ca:"Adăposturile pentru creșterea animalelor, in curțile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine si 5 capete bovine), se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiata locuința învecinată si se exploatează astfel incat sa nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor”.
Reclamanții au încercat in mai multe randuri sa rezolve pe cale amiabila acest litigiu, insa parații au refuzat fara nici un motiv o astfel de soluție. De asemenea, arata faptul ca au depus sesizări scrise, atât la Primăria Verguleasa, cat si la alte instituții cu atribuții de control in domeniul autorizării si edificării construcțiilor si al vieții si sănătății publice, respectiv I. de S. in Construcții O. si Direcția de Sănătate Publica O., insa toate aceste instituții au dat dovada de o pasivitate inexplicabila in rezolvarea problemelor grave sesizate de reclamanți.
Prin cererea nr. 3106 din 27.06.2012 au solicitat primăriei Verguleasa sa constate edificarea de către parații V. A., V. M I. si V. M. A., in apropierea casei reclamantilor a grajdului pentru animale, fara autorizație de construire.
Ulterior adresei, prin adresa nr. 3174 /02.07.2012 Primăria a mai fost sesizata de numita S. M., persoana tolerata, care locuiește in casa bunicii, respectiv a tatălui său si care nu are nici o calitate in acest litigiu, care a solicitat deplasarea unei comisii care sa constate alte aspecte care nu au nici o legătura cu edificarea grajdului fara autorizație de construire. Cele doua cereri au fost conexate si soluționate împreuna in mod nelegal de Primăria Verguleasa. Prin Adresa nr. 3342/10.07.2012, prin care Primăria Verguleasa a răspuns celor doua sesizări, la pct. 2 s-a menționat clar ca numita "V. A. are construit un grajd de animale, fara temelie din ciment, direct pe teren. Pentru aceasta construcție nu deține autorizație de construire".
Precizeaza ca instanța va constata ca Primăria Verguleasa, din moment ce a constatat încălcarea prevederilor legale, era obligata prin organele sale executive sa întocmească procesul verbal de constatare si sa aplice sancțiunea cu amenda corespunzătoare precum si sa stabilească termenul precis si clar in care parații sa desființeze construcția (grajdul) edificata nelegal. Conform art. 32 alin. 1 din Legea 50/1991 R2, in cazul in care ar fi constatat ca parații nu s-au conformat termenului stabilit prin procesul verbal de constatare a contravenției era obligata sa sesizeze instanța de judecata competenta si sa solicite obligarea paraților mai sus menționați sa demoleze grajdul construit nelegal.
Se precizeaza ca parata I. de S. in Construcții (ISC) O., cu ocazia verificărilor la fata locului, a întocmit Procesul Verbal de Control nr. 1077 /22.08.2012, prin care a constatat faptul ca parata V. A. a construit un grajd de animale din boltari din beton, acoperit cu țigla, cu dimensiunile in plan de cca 4,50 m. x 3 m., fara a deține autorizație de construire. S-a mai constatat de asemenea faptul ca prin adresa nr. 4052/21.08.2012, Primăria a somat pe numita V. A. sa intre in legalitate in conformitate cu prevederile Legi nr. 50/1991 in termen de 30 zile. S-a dispus măsura obligatorie pentru Primăria Verguleasa ,respectiv pentru Viceprimarul V. V., sa urmărească ducerea la îndeplinire a masurilor dispuse prin Adresa 4052/21.08.2012, iar in cazul nerespectarii aecsteia, in termenul stabilit (30 de zile), sa ia masurile legale prevăzute de legea 50/1991 R2 .
Arată reclamanții ca instanța va constata ca primăria Verguleasa nu a făcut nimic pentru finalizarea masurilor dispuse prin PV de control nr. 1077/22.08.2012. - De asemenea, instanța va constata ca atât primăria Verguleasa, cat si ISC O. au dat dovada de ignoranta si necunoașterea legii, întrucât la data de 21 si 22 .08.2012 nu mai era posibil sa dispună masuri de intrare in legalitate a construcțiilor edificate ilegal, fara autorizație de construire.
In luna februarie 2011 legea urbanismului a fost modificata, principala schimbare fiind interzicerea intrării in legalitate a clădirilor ridicate fara autorizație de construire. Modificările aduse legii urbanismului, prin OUG nr. 7/2011, spun clar ca de la data de 01.01.2012 construcțiile ilegale vor fi demolate, nemaiexistand nici o posibilitate ca proprietarii sa obtina actele necesare unei clădiri edificate in mod legal. P. la aceasta data, legea prevedea demolarea acestor construcții sau introducerea lor in legalitate.
Precizeaza ca parata Direcția de Sănătate Publica O. (DSP ), cu ocazia verificărilor la fata locului, nu a dispus nici o măsura legala deși prin adresele de răspuns comunicate reclamanților, s-a constatat si s-a menționat clar că grajdul a fost construit la o distanta mult mai mica (5,5 m) in raport de cea legala (10 m) fata de casa reclamantilor si ca inca din anul 2011 si in prezent acest loc reprezintă un adevărat focar de infecție, care pune in pericol sănătatea tuturor membrilor familiei.
Se arata ca reclamanții sunt proprietarii terenului din intravilan in suprafața de 1614 mp, pe care este edificata si casa de locuit, conform titlului de proprietate emis pe numele autorului I. A. I.. Așadar toți reclamanții se afla in indiviziune cu privire la terenul si casa de locuit si se învecineaza atât cu terenul, cat si cu grajdul construit ilegal de parați pe latura de Est a proprietății reclamanților.
Parații sunt proprietarii terenului din intravilan in suprafața de 3984 mp pe care este edificat si grajdul fara autorizație de construire conform titlului de proprietate nr._/77 emis la data de 9.12.2002, pe numele autorului acestora V. I. M., aflandu-se in stare de indiviziune cu privire la teren, casa de locuit si anexele gospodărești, inclusiv grajdul construit ilegal si se învecinează atât cu terenul cat si cu casa reclamantilor pe latura de Vest a proprietății acestora.
Precizeaza că nu s-a emis pe numele paraților nici un PV de contravenție pentru amendarea acestora si nici nu s-a luat nici o alta măsura de natura a asigura punerea efectiva in practica a legii in cazul construcțiilor edificate ilegal. Singurul document emis este reprezentat de PV de control nr 1077 /22.08.2012 întocmit de ISC O., opozabil primăriei Verguleasa, potrivit căruia aceasta instituție era obligata sa procedeze la demolarea grajdului edificat ilegal de către parați.
Arata ca atât Primăria Verguleasa, cat si parații nu au luat nici o măsura pentru a se conforma dispozițiilor menționate in acest act de control, deși le este opozabil. In principiu, demolarea unei construcții o poate cere orice terța persoana interesata, reclamanții fiind primele persoane interesate sa solicite acest lucru, datorita faptului ca grajdul edificat ilegal nu respecta legislația in vigoare si le aduce prejudicii.
De asemenea, precizează ca instanța va retine pasivitatea acestor organe, rezultând clar faptul ca reclamanții sunt persoane direct interesate de . construcției (grajdul) respectiv demolarea acestuia, altfel, ar fi puși . de apărare a drepturilor legitime, fapt ce ar contraveni dispozițiilor art.6 CEDO,
In cauza de fata, ca autoritățile competente au rămas in pasivitate in ciuda masurilor dispuse prin PV de control nr. 1077/22.08.2012, astfel incat scopul urmărit de reclamanți prin promovarea prezentei cereri, este in sensul înlăturării consecințelor păgubitoare, ca urmare a existentei acestei construcții, fara respectarea ansamblului general al normelor edictate pentru edificarea unei construcții.
Instanta va constata ca nu li se poate nega reclamanților dreptul de acces liber la justiție in acord cu dispozițiile art.21 din Constituția României si art. 6 din CEDO, drept pe care inteleg sa il exercite pe calea dreptului comun, conform art. 998-999 cod civil (1864), in condițiile in care prin edificarea acestei construcții li s-a cauzat un prejudiciu si care decurge din încălcarea (nerespectarea ) Ordinului Ministerului Sănătății nr. 536/23.06.1997.
In drept invoca dispoz art. 998-999, art. 974 C.civil (1864), Legea nr. 50/1991 R2, Ordinul nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății, art.21 Constituția României, art. 6 CEDO.
In dovedire, au depus inscrisuri (f. 12-37).
Legal citati, paratii au depus întâmpinare, prin care pe cale de excepție invoca lipsa calității procesuale pasive a UNITĂȚII A. TERITORIALE VERGULEASA, lipsa calității procesuale pasive a INSPECTORATULUI DE S. IN CONSTRUCȚII O., lipsa calității procesuale pasive a paratului V. I., iar pe fond solicita in principal respingerea ca inadmisibila a acțiunii reclamantului privind obligarea paratilor la demolarea grajdului pe motiv ca ar fi fost construit fara autorizație, in subsidiar, respingerea in totalitate, ca neîntemeiată, a cererii reclamanților privind obligarea paratilor la demolarea grajdului si a celorlalte capete accesorii. Totodata, solicitand obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata, în esenta, motivand ca este inadmisibila cererea reclamanților prin care solicita obligarea paratilor in solidar la demolarea grajdului de animale pe considerentul ca ar fi fost construit fara autorizație de construcție.
Reclamanții asa cum recunosc ei insisi prin cererea de chemare in judecata, nu au calitatea de a solicita demolarea unei construcții apartinind unui terț pe considerentul ca a fost construita fara autorizație. Acest drept este conferit de Lg.50/1991 prin art. 27 anumitor autorități publice si organe de control, nu si persoanelor fizice si deci nici reclamanților.
Precizeaza ca nu este adevărat faptul ca in anul 2007 paratii ar fi construit un grajd de animale la o distanta de 5,5 m de casa reclamantilor, grajd ce nu ar fi pardosit si care le-ar aduce prejudicii sub aspectul vieții si sănătății, ca datorita dejecțiilor de la animale ar reprezenta un focar de injecție si pericol de contractarea unor boli grave cu consecinte neprevăzute.
Arata ca in satul in care locuiesc ocupația populației este preponderent creșterea animalelor si agricultura. Toți locuitorii au in gospodariile lor animale si implicit grajduri, la fel cum au si reclamanții.
Grajdul despre care vorbesc reclamanții ca l-ar fi edificat paratii in anul 2007 a fost de fapt edificat in anul 2002-2003 si nu pe un amplasament nou, ci pe amplasamentul vechiului grajd ce a existat dintotdeauna in gospodăria paratilor si care, datorita vechimii, s-a degradat foarte mult, astfel incat au fost obligați sa construiasca altul din bolțari din ciment, l-au acoperit cu țiglă, iar podeaua este din ciment prevăzuta cu orificii de scurgere a dejecțiilor de la animale.
Mai arata ca pana in urma cu cativa ani si reclamanții au deținut in gospodăria lor un grajd de animale amplasat exact in aceeași poziție cu al paratilor, spate in spate paralel cu acesta si timp de multe zeci de ani familiile partilor au conviețuit pașnic fara sa fie deranjate de cele doua grajduri pana acum.
Conflictul dintre familiile lor s-a declanșat in urma cu circa 3 ani (in 2011) când reclamanții si-au mutat grajdul in alta parte si pe locul acestuia au construit in curtea lor o clădire cu destinația de magazie de cereale si pe care ulterior au inceput sa pretindă ca o folosesc ca bucătărie si ca mirosurile de la animalele paratilor ar ajunge la aceasta clădire, lucru care nu este adevărat deoarece paratii nu au atâtea animale cate pretind reclamantii ci numai un cal, o vaca si un vitel, podeaua este dotata cu guri de scurgere a dejecțiilor iar paratii intretin o curățenie exemplara in grajdul respectiv asa cum rezulta si din notele de control intocmite de D.S.P.
Nu este adevărata susținerea reclamanților ca bucătăria lor ar fi fost construita inaintea grajdului paratilor, iar grajdul nu reprezintă o sursa de poluare sau de imbolnavire asa cum este reglementata de O.M.S.536/1997.
Daca ar fi fost asa, animalele erau demult moarte, paratii erau bolnavi de la laptele consumat sau reclamanții de la mirosuri dar de atatia ani nimeni nu s-a imbolnavit, nici animalele si nici măcar reclamanții deși invoca de atatia ani acest pericol.
Mai mult, animalele respective nici nu sunt acasă toata ziua ci sunt duse la pasunat de dimineața de la orele 7:30 pana seara la orele 20:00.
Intrucat grajdul de animale aflat pe terenul nu cauzează nici un prejudiciu reclamanților, este construit pe amplasamentul vechiului grajd si anterior construcției reclamanților, solicita respingerea ca neintemeiata a actiunii reclamanților, impreuna cu capetele accesorii care urmează soarta capătului principal.
In drept invoca dispoz. art. 205 C.pr.civ, art.245 rap.la art. 36 si art.40 C.pr.civ. art. 27 din Lg.50/1991, art. 453 C.pr.civ.,
Parata I. DE S. IN CONSTRUCTII a formulat întampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive iar pe fond a solicitat respingerea cererii reclamantilor, ca neîntemeiata,
La sedinta din data de 21.01.2015, au fost admise exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei . calitatii procesuale pasive a paratei I. DE S. IN CONSTRUCTII, la aceeasi sedinta fiind respinsa exceptia de inadmisibilitate dar si unita cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului V. I..
Instanta a incuviintat administrarea probei cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul partilor, proba testimoniala cu martorii TIGMEANU A., C. M., cercetare la fata locului si proba cu expertiza tehnica de specialitate.
Analizand, fata de art 248 C.proc.civ., cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului V. I., instanta de fond a retinut urmatoarele:
Potrivit art 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea, trebuie sa justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o in judecată, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Asa cum reiese din textul de lege enuntat, calitatea procesuală pasivă, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecații.
In cauza, din probele administrate nu reiese în nici un fel ca paratul V. I. ar fi edificat pe terenul autorului său grajdul a carui ridicare se solicita sau ca ar deține în proprietate ori ar folosi acest imobil, nefiind în acest fel subiect în raportul juridic dedus judecatii.
Sustinerile reclamantilor precum ca paratul V. I. ar fi coproprietar alaturi de ceilalti parati asupra terenului pe care este amplasat grajdul obiect al cererii principale, nu face ca acest parat sa fie subiect în raportul juridic dedus judecatii în masura în care nu reiese în nici un fel ca ar fi proprietar al imobilului grajd (nefiind constata accesiunea cu privire la constructie) sau ca ar folosi pentru sine acest imobil grajd, ridicarea unui imobil constructie care ar fi construit ilegal, neputand fi dispusa decat în sarcina celui care îl detine în proprietate sau l-a construit ori cel putin îl foloseste, tocmai întrucat acesta este cel care prin construire sau detinere ori folosire încalca dispozitiile legale care interzic ridicarea si folosirea imobilului.
Prin urmare, fata de aceste considerente, s-a constatat întemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului V. I..
Analizând fondul cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit sustinerilor partilor si asa cum reiese din titlul de proprietate_/97 dar si din titlul de proprietate_/77, partile detin suprafete de teren învecinate, situate în localitatea P., Verguleasa, judetul O..
Asa cum reiese din raportul de expertiza, din cercetarea la fata locului, din declaratiile martorilor TIGMEANU A., C. M., dar si din raspunsul la interogatoriul administrat paratei V. A., pe terenul paratilor a fost edificat un grajd în care paratii V. A., V. A. cresc o vaca si un cal.
Referitor la acest grajd, asa cum reiese din raportul de expertiza dar si din cercetarea la fata locului, este edificat din calupi boltari, pardosit cu ciment si plafon din lemn, avand doua ferestre cu dimensiunea de 20cm/40cm îndreptate catre curtea imobilului paratilor, iar o a treia fereastra, fiind blocata cu placaj din lemn, nefiind dotat cu instalatie sanitara sau instalatie de ventilatie.
De asemenea, deasupra plafonului grajdului, acesta are o sarpanta edificata tot din boltari între care este o distanta de circa 10/20 cm si care deserveste adapostirii pasarilor iar acoperisul este din tigla.
Se mai retine ca imobilul grajd nu a fost edificat pe baza vreunei autorizatii de construire, nefiind prezentata de parti o asemenea autorizatie privind edificarea imobilului.
Totodata, din declaratia martorului TIGMEANU A. coroborata cu cererea paratului V. A. depusa la Directia de Sanatate Publica (f172), reiese ca acest grajd a fost construit în jurul anului 2007, ulterior construirii de catre reclamanti a imobilului bucatarie alipit casei de locuit, paratul precizand în cererea respectiva ca edificarea grajdului s-a facut cu circa 4 ani în urma fata de momentul formularii cererii, si anume anul 2011, grajd aflat în apropierea bucatariei vecinului.
Potrivit art 15 din Ordinul 119/2014, (1) În gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă și canalizare printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare, de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) și cel mult 50 de păsări, se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligația respectării condițiilor de biosecuritate.
In ceea ce priveste distanta dintre grajdul aflat pe terenul paratilor si bucataria alipita casei de locuit aflata pe terenul reclamantilor, potrivit raportului de expertiza întocmit de expert P. E. (fila 100), aceasta distanta este de 8,3 m, fapt necontestat de niciuna din parti.
Asa fiind, imobilul grajd deservind cresterii si adapostirii animalelor și păsărilor paratilor V. A., V. A. și aflat la o distanta mai mica de 10 m de locuinta construita pe terenul reclamantilor, în conditiile în care paratii nu au prezentat nici autorizatie de construire, instanta apreciaza ca acest imobil a fost construit cu încalcarea dispozitiilor normative aratate.
Prin urmare, fata de aceste considerente, impunandu-se încetarea starii de ilegalitate creata prin edificarea grajdului, s-a dispus obligarea paratilor V. A., V. A. la ridicarea, în conditiile legii, a constructiei identificata în raportul de expertiza întocmit în cauză de expert P. E., ca fiind grajd cu pereti portanti edificat din boltari cu fanar deasupra 3mx5m, acoperit cu tigla, iar în caz de neconformare a paratilor, potrivit art 1528 C.civ, au fost autorizați reclamantii să desființeze, în condițiile legii, respectiva constructie, pe cheltuiala paratilor.
Ca urmare a ridicarii imobilului, pentru a nu se produce poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, paratii au fost obligati sa indeparteze de pe terenul amplasament al imobilului grajd dejectiile rezultate de la animale.
Cu privire la cererea privind obligarea si a paratelor . S. IN CONSTRUCTII la ridicarea imobilului grajd, întrucat pentru aceste parate s-a admis în cursul procesului exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, s-a respins cererea fata de aceste persoane, ca fiind formulata în contradictoriu cu persoane fara calitate procesuala pasiva.
În temeiul dispozițiilor art 453 C.proc.civ., fiind admisa cererea reclamantilor fata de pârâții V. A., V. A., acestia au fost obligati sa achite reclamantilor cheltuielile de judecata în cuantum de 1640 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, onorariu avocat, onorariu expert.
In ceea ce priveste obligarea si a celorlalti parati sa achite cheltuielile de judecata, sub acest aspect aceasta cerere privind cheltuielile de judecata este neîntemeiata, întrucat fata de paratii V. I., U. A. TERITORIALA VERGULEASA, INSPECTORATUIL DE S. IN CONSTRUCTII, cererea principala a fost respinsa.
Calea de atac exercitată:
Împotriva încheierii de ședință din 21.01.2015 și sentinței civile nr. 3468/29.04.2015 au declarat apel apelanții pârâți V. A. și V. M. A., considerându-le netemeinice si nelegale, solicitând admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței in sensul respingerii in principal a acțiunii reclamanților ca inadmisibilă si, in subsidiar, ca neîntemeiata, obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecata efectuate la fond si in apel.
1.Consideră ca încheierea din 21.01.2015 prin care instanța de fond a respins ca neîntemeiata excepția inadmisibilitatii acțiunii reclamanților este netemeinica si nelegala.
Astfel, prin întâmpinare, apelantii pârâti au invocat excepția inadmisibilitatii cererii reclamanților prin care solicitau obligarea in solidar la demolarea grajdului de animale pe considerentul ca ar fi fost construit fara autorizație de construcție.
Instanța a respins aceasta excepție cu motivarea, pe de-o parte ca reclamanții nu ar fi solicitat valorificarea vreunui drept . sa nu le permită valorificarea dreptului respectiv, iar, pe de alta parte, ca daca art. 27 din Lg.50/1991 reglementează dreptul de a solicita demolarea unui imobil construcție doar in persoana anumitor autorități publice acest fapt nu ar face ca cererea reclamanților sa fie inadmisibila; in condițiile in care aceștia considera ca le este incalcat vreun drept prin edificarea imobilului construcție ,pot oricând sa se adreseze instanței pentru valorificarea dreptului.
Consideră ca excepția inadmisibilitatii acțiuni reclamanților este întemeiata si trebuia admisa deoarece reclamanții si-au întemeiat in fapt si in drept cererea pe considerentul că apelanții pârâți ar fi construit fara autorizație, invocând in drept nerespectarea dispozițiilor art. 1 al.l, art. 2 al.l si art. 4 lit.f pct. 1 din Lg. 50/1991.
In acest caz exista dispoz. art. 27 al.l din Lg. 50/1991 care reglementează strict persoanele ce au calitate sa aplice sancțiuni sau sa sesizeze instanța de judecata in cazul constatării nerespectarii disciplinei in construcții, calitate care nu este conferita reclamantilor. Situatie in care instant trebuia sa admită excepția inadmisibilitatii acțiunii reclamanților.
- pe de alta parte daca instanța considera ca reclamanții aveau dreptul sa sesizeze instanța de judecata in cazul încălcării vreunui drept, atunci nu putea sa se pronunțe pe aceasta excepție, ci trebuia să o unească cu fondul si sa se pronunțe numai dupa administrarea probatoriului in urma căruia constata daca . de faptul ca grajdul a fost construit fara autorizație, prejudiciază in vreun fel pe reclamanți. Or, instanța s-a pronunțat prematur pe considerentul încălcării unui presupus drept care in final nu s-a dovedit încălcat.
2.Consideră ca si sentința pronunțata de instanța este netemeinica si nelegala deoarece asa cum rezulta din considerentele sentinței s-a admis acțiunea reclamanților si obligarea la demolarea grajdului strict pe considerentul: ca a fost construit fara autorizație, ca ar fi fost construit ulterior construirii bucătăriei reclamanților, ca ar fi fost construit la o distanta de 8,3 m fata de o bucătărie a reclamanților si nu la 10 m cum prevăd dispoz. art. 15din Ordinul 119/2014.
Exclusiv fata de aceste aspecte instanța a concluzionat ca grajdul a fost construit cu încălcarea dispozițiilor normative referitoare la autorizația de constructie si la distanta legala de 10 m.
Deci instanța nu a constatat ca prin construirea grajdului li s-a incalcat in concret vreun drept reclamanților si li s-ar fi cauzat in concret vreun prejudiciu material sau de alta natura.
Totodată la pronunțarea sentinței instanța a avut in vedere selectiv si a enumerat numai pe acelea invocate, sustinute si administrate de reclamanți ,fara sa faca vreo referire si sa tina cont de apărările, susținerile si probele administrate de apelanții pârâți cum ar fi: răspunsurile reclamanților la interogatoriu ca nu locuiesc in imobilul vecin cu ei, ci la Dragasani, Rm. V. si Slatina si deci nu au cum sa fie prejudiciați de existenta grajdului; ca in vecinătatea apelanților pârâți locuiește numai I. Cirstina care are 85 de ani si nu bea cafea astfel încât s-o deranjeze prezenta animalelor lor; răspunsurile intimatilor reclamanți potrivit cărora timp de ce puțin 7 ani nu s-au îmbolnăvit de vreo boala cauzata de animalele apelantilor pârâți, neexistind nici un înscris care sa dovedească contrariul; declarațiile apelanților pârâți si ale martorei C. M. ca grajdul a fost construit pe amplasamentul vechiului grajd care se degradase, ca anterior pana in 2011 si parații aveau grajd paralel cu al apelanților pârâți, spate in spate si pe care l-au desființat, ca pe locul fostului grajd reclamanții si-au construit o încăpere cu destinație de magazie de cereale (nu bucătărie ) in 2011, ulterior construirii de către apelanți a grajdului; Nu s-a avut in vedere adresa nr.507/21.05.2015 emisa de Primăria Verguleasa ca preponderent populatia din . creșterea animalelor si agricultura, care se coroborează cu adresa nr. 179/26.10.2011 emisa de D.S.P.O. comunicata recl. I. Cirstina in care se menționează ca apelanții pârâți au avut adăposturi pentru animale pe amplasamentul actual realizate anterior extinderii făcute de reclamanta la casa sa ,ca in urma cu 4 ani (raportat la anul 2011) apelanții au demolat unul din adăposturi si au construit pe același loc o alta încăpere din zidărie si ca aceasta si-a construit fara autorizație bucătăria aproape de grajd incalcand legea, adresa nr. 209/15.12.2011 emisa de D.S-P.O. cu același conținut; NU s-a tinut seama de faptul de notorietate cum ar fi acela ca animalele in general si in special vaca si calul de primăvara si pana toamna târziu sunt pasunat in timpul zilei in intervalul orar 7:30 - 20:00 si nu ar avea cum afecteze pe reclamanți, cand vin la Verguleasa o data pe an.
Precizează totodată ca prin rezoluția Parchetului de pe langa Judecătoria Slatina din 20.05.2013 emisa in cauza nr. 6009/P/2012 s-a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva pârâtei V. A. pentru infracțiunea de construire a grajdului fara autorizație si fara a respecta normele de vecinătate intrucat s-a stabilit ca grajdul s-a construit pe amplasamentul vechiului grajd in urma cu 10 ani (raportat la anii 2012-2014).
Intrucat grajdul de animale aflat pe terenul apelanților pârâți nu cauzează nici un prejudiciu reclamanților, este construit pe amplasamentul vechiului grajd si anterior construcției reclamanților, se solicita respingerea in principal ca inadmisibila si in subsidiar ca neîntemeiata a acțiunii reclamanților împreună cu capetele accesorii care urmează soarta capătului principal.
In acest sens sunt si dispozițiile art. 630 C.CIV referitoare la depașirea iconvenientelor normale ale vecinătății, care prevăd ca daca proprietarul cauzează prin exercitarea dreptului sau inconveniente mai mari decât cele normale in relațiile de vecinătate, instanța de judecata poate din considerente de echitate sa ii oblige la despăgubiri in folosul celui vătămat, precum si restabilirea situației anterioare, atunci când acest lucru este posibil.
Ori in cauza de fata instant nu putea dispune obligarea apelanților pârâți la demolarea grajdului intrucat nu s-a dovedit de către parați ca li se cauzează inconveniente mari decât cele normale in relațiile de vecinătate.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 466, art. 470 ;art. 480 C.pr.civ, art. C.pr.Civ,art. 630 C.civ ,art. 27/Lg. 50/1991.
S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori.
S-au anexat la apel sent. penala nr. 648/09.09.2013 a Jud Slatina, împuternicire avocațiala ..nr._/16.09.2015.
La data de 12 noiembrie 2015, intimații reclamanți I. C., Tutu M., I. I., Draganel C. și I. C. au depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelanților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
F. de starea de fapt prezentata, apreciază ca apelul declarat de apelantii-parati este nefondat si trebuie respins, cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond - sentința civila nr. 3468/29.04.2015 - ca temeinica si legala.
1.Referitor la motivul de apel privind exceptia inadmisibilității, intimatii reclamanti formuleaza o . considerații teoretice referitoare la inadmisibilități si la procedura de soluționare a excepțiilor procesuale si arată totodată, in esență, că exceptiile procesuale se rezolva inainte de cercetarea fondului pretenției dedusa judecații, iar daca excepția este invocata in cursul judecații, instanța va soluționa mai intai excepția procesuala.
Se mai arată că solicitarea de demolare a unei construcții edificate fara autorizație de construire este legala si in cazul tuturor persoanelor interesate de . unor astfel de construcții, altfel ,aceste persoane ar fi puse in imposibilitate efectiva de apărare a drepturilor lor legitime, fapt ce ar contraveni dispozițiilor art. 6 CEDO.
Au arătat intimații reclamanti in motivarea cererii la fond, ca instanța de judecata are ca principal obiectiv si scop sa apere drepturi concrete si efective si nu drepturi teoretice sau iluzorii. Or, ținând seama de starea de fapt din prezenta cauza, a accepta un alt punct de vedere ar echivala cu lipsirea acestora de dreptul de acces la un Tribunal, in contextul in care in cauza de față, din probele administrate a reieșit clar ca autoritățile competente conform legii 50/1&91 R 2 nu au întreprins nimic in acest sens.
2.Relativ la solutia pronunțată pe fond de judecatorie se arata ca grajdul construit ilegal nu respecta legislația in vigoare si pune in pericol viata si sănătatea intimatilor reclamanti. Acestia au probat de asemenea faptul ca datorita dejecțiilor rezultate de la aceste animale se creează o stare generala de disconfort ,acest loc fiind un adevărat focar de infecție, cu pericolul contactării unor boli grave, cu consecințe neprevăzute.
Arata intimatii reclamanti că instanța de fond a făcut o analiza pertinenta si completa a întregului material probatoriu încuviințat părtilor, in condițiile in care in prezenta cale apelanții -parați nu au depus nici o alta proba.
Invocarea si depunerea rezoluției Parchetului de pe langa Judecătoria Slatina, din 20.05.2013 emisa in dosarul nr. 6009/P/2012 nu are nici o relevanta in economia cauzei de fata. Invocarea dispozițiilor art.630 din actualul Cod civil, este nelegală intrucat in cauza de fata sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil.
In drept, s-au invocat dispoz.art art. 201 alin.l coroborat cu art. 471 alin.5 NCPC.
Potrivit art. 411 alin.l pct.2 C.proc.civ. solicita judecarea cauzei si in lipsa.
La data de 27 noiembrie 2015, apelanții pârâți V. A. și V. M. A. au depus la dosar răspuns la întâmpinare, susținând că își mențin apelul declarat împotriva încheierii de ședință din 21.01.2015 și împotriva sentinței nr. 3468/29.04.2014 pronunțate de instanța de fond, considerându-le netemeinice și nelegale, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii în principal a acțiunii reclamanților ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată, obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fond și în apel.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozițiile legale incidente in cauza si la probatoriul administrat, Tribunalul constată următoarele:
1.In mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiata exceptia inadmisibilitatii cererii reclamantilor.
Astfel, din conținutul cererii de chemare in judecata se constata ca nu numai lipsa autorizatiei de construire reprezinta temeiul actiunii reclamantilor, ci și faptul că edificarea grajdului la o distanță mai mica decât cea legală față de locuința reclamanților, îi afectează în mod concret pe aceștia, prin starea de disconfort generată de mirosul greu, pestilential, degajat de dejecțiile animalelor aflate in grajd, prin pericolul contactarii de boli grave, respectivul grajd reprezentând, in opinia reclamantilor, un ,,focar de infecție”.
In drept, cererea de chemare in judecata a fost întemeiata în principal pe dispoz art.974, 998-999 din Vechiul Cod Civil, alături de dispozitiile Legii nr.50/1991 rep, Ordinului nr.536/1997 al Ministerului Sănătății, art.21 din Constituția României si art.6 CEDO.
Raportat la cele ce preced, tribunalul constată că în cauză instanța de fond nu s-a pronunțat prematur pe exceptia inadmisibilității, ci a verificat si a stabilit în mod corect că reclamanții – care se considerau prejudiciați - aveau deschisă calea legală de a cere demolarea grajdului.
Prin respingerea excepției nu s-a stabilit, pe fond, temeinicia cererii reclamanților.
2.Referitor la motivele de apel privind sentința nr.3468/29.04.2015, se constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art.16 din Ordinul Ministrului Sănătății nr.536/1997 actul normativ in vigoare la data edificării grajdului, ,,Adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine și 5 capete bovine) se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.” (subl.n.)
Aceeași dispozitie a fost reluată ulterior in actul normativ ce a abrogat Ordinul nr.536/1997, respectiv în cuprinsul Ordinului nr.119/2014- invocat de instanța de fond, care la art.15 al.1 stabileste că ,,În gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă si canalizare printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) si cel mult 50 de păsări, se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligarea respectării condițiilor de biosecuritate”
Din actele normative invocate mai sus, în special din art.16 din Ordinul nr.536/1997 – in vigoare la data edificării grajdului, se constată că legiuitorul a prezumat starea de pericol pentru mediul înconjurător, dar si pentru sănătatea persoanelor vecine celor care edifică adăposturi pentru animale cu încălcarea distanței legale de 10m.
Că este așa rezultă si din expunerea de motive ce a stat la baza emiterii Ordinului mentionat, care este emis in aplicarea Legii nr. 3/1978 privind asigurarea sănătății populației și cuprinde norme de igienă și recomandări privind mediul de viață obligatorii atât pentru unitățile publice și private, precum și pentru întreaga populație a țării.
Fapta ilicită cauzatoare de prejudicii invocata de intimații reclamanți constă în amplasarea grajdului la o distanță mai mica de 10m fata de cea mai apropiată locuință învecinată, ceea ce în cauza s-a dovedit cu expertiza efectuată la fond.
Prejudiciul si legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită si prejudiciu sunt prezumate de lege –raportat la aspectele reținute mai sus, iar vinovăția este dovedită cu prisosință prin faptul edificarii grajdului fără autorizație de construire, ocazie cu care s-ar fi pus problema amplasării acestuia la distanța legală.
Eludarea cu buna stiință a normelor privind emiterea autorizației de construire a presupus automat si eludarea normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viață enunțate mai sus.
Aspectele mai sus invocate sunt argumente care, alături de cele reținute de instanța de fond, justifică temeinicia si legalitatea soluției de demolare a grajdului apelanților pârâți.
Pe de altă parte, raportat la probatoriul administrat in fața instanței de fond, Tribunalul reține că disconfortul olfactiv cauzat intimaților reclamanți este pe deplin dovedit, prin coroborarea declarației martorei Ț. A. (f.175 dosar fond), cu răspunsul la interogatoriu formulat de apelanta pârâta V. A. (f.146 ds fd, pct 3) si cu conținutul declarației nr.179/2011 emisă de pârâtul V. A., potrivit căreia în urmă cu 4 ani (ceea ce înseamnă ca in anul 2007) ginerele si fiica acestuia au construit un coteț si un grajd de cal si vaca in apropierea bucătăriei intimaților. Mai ales la curățare aceste grajduri emană un miros insuportabil. A mai arătat că bucătăria lui I. C. era construită anterior grajdului apelantilor pârâți. Anterior grajdului aici s-a aflat o magazie de lemne si cărbuni.
Declarația martorei C. M. C. nu poate primi eficiență deoarece este singulara, necoroborându-se cu restul probelor administrate in cauză.
Faptul că intimații reclamanți nu locuiesc zi de zi in imobilul învecinat cu grajdul apelantilor pârâți nu are relevanță. Este suficient disconfortul produs chiar si atunci când vin în vizita. Nimeni nu poate fi obligat sa suporte consecințele faptei culpabile a altuia. Mai mult, în respectivul imobil locuiește permanent reclamanta I. C., despre care chiar apelantii arată că este o bătrână în vârsta de 85 de ani, aceasta suportând zi de zi disconfortul provocat de grajdul vecinilor.
Faptul că intimații nu au contactat vreo boală din pricina grajdului nu are relevanță. Relevanta este starea de pericol pentru sănătate pe care modul de amplasare a grajdului o produce, stare prezumata de lege.
La fel, lipsit de relevanță este faptul că anterior si reclamantii au detinut un grajd în zonă, câta vreme s-a facut dovada ca grajdul pârâtilor este cel care prejudiciază.
Faptul că populația din zonă se ocupă preponderent cu cresterea animalelor nu înseamnă că reclamanții au acceptat poluarea olfactivă rezultată din fapta pârâților. Acestia din urmă, crescând animale, aveau obligația amplasării grajdului la o distanță de cel putin 10 m fata de locuinta vecinilor.
Este lipsită de relevanță împrejurarea că animalele pe timpul zilei sunt duse la pășunat, în condițiile în care mirosul degajat de grajdul în care sunt ținute, chiar numai pe timp de noapte, deranjează.
Soluția pronunțată în cauza penală nu are consecințe relativ la prezenta cauza, deoarece in penal s-a stabilit doar că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii prev de art.24 al.1 lit.a din Legea nr.50/1991, nicidecum măsura in care amplasarea ilegala a grajdului prejudiciaza sau nu reclamantii. Acest aspect a fost cercetat in prezenta cauza, prin administrarea de probe, in mod nemijlocit.
Dispozitiile art.630 din Noul Cod Civil nu-si găsesc aplicabilitatea in cauză, întrucât in cauza de fata sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil.
In consecință, în temeiul dispoz art.480 al.1 C.pr.civ., Tribunalul va respinge apelul declarat de apelantii pârâți V. A. și V. M. A., împotriva incheierii de sedință din 21.01.2015 si sentinței civile nr. 3468/29.04.2015 pronunțate de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. C., T. M., I. E., D. C., I. C., ca nefondat.
În temeiul art. 453 raportat la art. 451 alin. 1 și 2 C.proc.civ., tribunalul va obliga pe apelanti să plătească intimatului I. C. suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În acest sens, tribunalul reține că potrivit art.451 C.proc.civ., „Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
(2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.”
În interpretarea și aplicarea acestor dispoziții legale, instanța va reduce cheltuielile de judecată pretinse de intimat, respectiv onorariul apărătorului ales în sumă de 2.000 lei, reținând că suma de 1.000 lei este rezonabilă, pentru a fi acordată cu titlu de cheltuieli de judecată.
Astfel, raportându-se la criteriile legale, tribunalul, în exercitarea prerogativei sale de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul acestora, apreciază, prin prisma proporționalității, în raport cu volumul si complexitatea activității depuse de avocat, corelată cu complexitatea cauzei și importanța litigiului, un cuantum rezonabil, ce urmează a fi suportat de partea care a căzut în pretenții.
In speta este vorba despre desființarea unei constructii (grajd) edificată ilegal, ceea ce a presupus in apel prezenta la un singur termen de judecata si formularea întâmpinării (in cuprinsul căreia s-au consemnat, pe lângă apărările față de apelul formulat, si o . consideratii teroretice referitoare la inadmisibilități si la procedura de solutionare a excepțiilor procesuale), iar fata de aceste împrejurări si de complexitatea concreta a cauzei, onorariul de 1.000 lei este unul rezonabil.
În sensul celor arătate este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, învestită fiind cu soluționarea pretențiilor având ca obiect rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare, care au fost în mod real făcute, și în limita unui cuantum rezonabil.
În acest context, trebuie precizat că tribunalul, prin cenzurarea cheltuielilor de judecată, respectiv a onorariului avocațial, nu a intervenit în raporturile juridice dintre apărătorul ales și clientul său, ci a stabilit, în mod corespunzător, în cadrul raportului juridic procesual civil, cuantumul acestor cheltuieli, atribut ce îi revine în virtutea legii.
In consecință, cererea de obligare a apelantilor pârâți la plata cheltuielilor de judecata se va admite in parte, in limita sumei de 1.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanții pârâți V. A. CNP_ și V. M. A., CNP_, domiciliați în comuna Verguleasa, ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat C. F., cu sediul în Slatina, ., județul O., împotriva încheierii de ședință din data de 21.01.2015 și a sentinței civile nr. 3468/29.04.2015 pronunțate de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. C., CNP_, T. M., CNP_, I. E., CNP_, D. C., CNP_, I. C., CNP_, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. V., cu sediul în Slatina, ., județul O., ca nefondat.
Admite în parte cererea intimaților reclamanți de obligare a apelanților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă apelanții pârâți la plata sumei de 1000 lei - cheltuieli de judecată, către intimatul reclamant I. C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2016.
Președinte, C. C. | Judecător, M. I. D. | |
Grefier, N. A. S. |
Red. MID
Tehnored.CM
JF: C.S.
Ex.9/01.02.2016
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 20/2016.... | Succesiune. Decizia nr. 55/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
