Rezoluţiune contract. Decizia nr. 435/2016. Tribunalul OLT

Tribunalul OLT - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 435/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 05-05-2016 în dosarul nr. 435/2016

Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 435/2016

Ședința de la 05 Mai 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. C.

Judecător M. I. D.

Grefier N. A. S.

Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de apelanta reclamantă T. T., cu domiciliul în comuna Mărunței, .. 61, județul O. și apelanta pârâtă E. A., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr. 6759/23.09.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, având ca obiect rezoluțiune contract.

Constatându-se că dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 14.04.2016 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, instanța, deliberând în secret, a pronunțat următoarele:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 26.06.2014 sub nr._ reclamanta T. T. în contradictoriu cu pârâta E. A. a solicitat instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta sa se dispună rezilierea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere autentificat sub nr. 3838/17.09.2003 și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii reclamanta a aratat că între ea si parata a intervenit contractul de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere autentificat sub nr. 3838/17.09.2003, prin care i-a vândut paratei un imobil situat in intravilanul comunei Măruntei, sola 24, P31 si respectiv 31/1, compus din suprafața de 1000 mp teren curti-constructii si arabil, impreuna cu o casa de locuit compusa din 3 camere si doua anexe gospodărești, iar parata s-a obligat sa-mi acorde întreținere sub toate aspectele si la nivelul său de trai pana la încetarea sa din viata.

Reclamanta a menționat ca parata, începând cu anul 2012 nu si-a mai îndeplinit obligația de întreținere asumata prin contract, motiv pentru care a promovat acțiune în instanța, care i-a fost respinsa prin sentința civila nr. 4112/10.04.2013, pronuntata de Judecătoria Slatina in dosarul nr._ , rămasa definitiva prin decizia civila nr. 1018/30.10.2013 .

Pentru a pronunța aceasta sentința, instanța a reținut ca parata si-a respectat obligația de întreținere pana in vara anului 2012, iar după aceasta data neîndeplinirea obligației, s-ar fidatorat refuzului reclamantei de a primi întreținere .

Reclamanta a precizat ca după ramanarea definitiva a sentinței civile la 30.10.2013, parata a continuat sa nu-si îndeplinească obligația de întreținere fata de ea in sensul ca nu i-a asigurat hrana, menajul si curățenia in gospodărie, încălzirea locuinței pe timpul iernii, asistenta medicala si medicamentele necesare, celelalte bunuri de larg consum necesare unui trai decent, in condițiile in care are absoluta nevoie de a i se presta întreținere, întrucât este o persoana in vârsta, cu mari probleme de sănătate .

Reclamanta a sustinut că nu a refuzat niciodată întreținerea pe care trebuie sa o presteze parata, iar pretinsul refuz de care încearcă sa se prevaleze parata este invocat cu scopul de a se sustrage de la obligația asumata prin contract.

In acest scop, parata, profitând de faptul ca fiica sa, E. R.-E., este secretar al Consiliului local Măruntei, solicita efectuarea unor anchete sociale la domiciliul său, in care se fac mențiuni eronate, respectiv ca ar refuza intretinerea, fapt neadevarat.

Astfel ca, prin ancheta sociala nr. 3554/1 8.12.2013, s-a retinut in mod eronat ca parata dorește sa-i asigure întreținere si sa reconecteze casa la rețeaua de energie electrica, insa ea a refuzat in mod categoric.

Daca . fi vrut sa-i asigure întreținere si sa-i reconecteze casa la rețeaua de energie electrica, ar fi făcut acest lucru fara a mai fi nevoie de acceptul său, intrucat aceasta este titulara contractului de furnizare a energiei electrice, fapt care nu s-a realizat pana in prezent, ci dimpotrivă aceasta a solicitat deconectarea inca de la data de 06.12.2012, conform adresei emise de .>

Deconectarea locuinței sale de la rețeaua de energie electrica pe baza cererii exprese a paratei, E. A., nu se justifica in condițiile in care conform contractului are obligația de a-i presta întreținere sub toate aspectele .

Realitatea este aceea ca parata nu si-a îndeplinit obligația de intretinere din culpa acesteia, in sensul ca nu i-a adus mâncare, nu i-a asigurat menajul, curățenia locuinței si a curții, lemne de foc si încălzitul locuinței, bunuri aparținând gospodăriei casnice de stricta necesitate (televizor, frigider, aragaz ), asistenta medicala si medicamentele necesare .

Astfel ca, in iarna anilor 2013-2014, din cauza ca nu a avut lemne de foc a fost nevoita sa-și încălzească o camera cu cocenii de porumb, dați de mila de vecinii săi si pentru ca nu a avut cine sa-i strângă zăpada din curte, a fost nevoita sa stea izolata in casa câteva săptămâni de zile.

Totodată, din cauza faptului ca locuința nu a putut fi incalzita in mod corespunzător, sobele din casa fiind defecte, s-a îmbolnăvit si a fost internata la Spitalul Slatina in perioada 24.01._14, perioada in care parata nu s-a interesat de ea, nu a sprijinit-o moral sau material, continuând sa manifeste un dezinteres total fata de ea.

Vârsta înaintata (80 de ani ) si starea de boala in care se află nu-i permit sa-și asigure singura intretinerea de zi cu zi, având nevoie de prezenta permanenta a unei persoane care sa o îngrijească .

Vazand ca parata persista in atitudinea sa de a nu-i acorda intretinerea la care s-a obligat conform contractului intervenit intre ei, a notificat-o solicitandu-i sa dea curs obligației asumate prin contract, respectiv sa-i efectueze menajul, sa-i cumpere medicamente, sa-i asigure utilitățile necesare unui trai minim decent (telefon, cablu TV, reconectarea locuinței la energie electrica), sa-i asigure dotarea locuinței cu cele necesare unui trai decent, încălzirea locuinței pe timp de iarna, precum si prezenta permanenta a acesteia in locuința sa, dat fiind faptul ca este in vârsta si bolnava.

Reclamanta a învederat faptul ca nici după primirea notificării, parata nu si-a indeplinit obligația de a-i presta intretinere, ci a recurs la aceeași metoda de a induce in eroare, respectiv de a chema reprezentanții primăriei, care sa consemneze . un pretins refuz din partea sa, refuz care in realitate nu exista, asa după cum a precizat si mai sus.

Mai mult decât atât, parata i-a înființat poprire pe pensia modica pe care o primeste pentru acoperirea sumei de 2960 lei, reprezentând debit si cheltuieli de executare, astfel incat incepand cu luna martie 2014, veniturile sale s-au diminuat, fiind insuficiente pentru a acoperi cheltuielile necesare traiului său zilnic, costul medicamentelor, precum si al unei operații pe care trebuie sa o efectueze, având probleme cu vederea .

Totodată, conduita paratei si a familiei acesteia in raporturile cu ea sunt lipsite de respect, manifestandu-se prin loviri, jigniri, ce sunt de natura sa-i afecteze starea de sănătate si sa-i creeze un sentiment de teama si neîncredere.

Reclamanta a precizat valoarea obiectului cererii la suma de 3000 lei, având in vedere contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3838/17.09.2003 .

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 1020 -1021 cod civil .

In sustinerea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( f. 7-26)

Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, întrucât reclamanta nu poate face dovada acuzațiilor aduse pentru ca, in realitate, ea este aceea care nu i-a permis îndeplinirea obligațiilor de întreținere asumate prin contract, având in vedere ca acel caracter natural al întreținerii presupune ca prestația întreținătorului să nu se materializeze decât în acțiuni de sprijin directe, ce au menirea tot la fel de direct a asigura imediat necesarul de trai.

In motivarea cererii pârâta a arătat că înca de la data incheierii contractului de vanzare-cumparare si chiar anterior acestuia, ea si familia sa a intretinut, cu buna credința, pe reclamanta, i-a asigurat toate cele necesare traiului:

- i-a pregătit mâncarea in condiții decente, a asigurat menajul in casa (curățenie, spălat de rufe, procurat lemne si incalzirea camerei), adesea a servit masa in sânul familiei iar alteori aceste servicii i-au fost efectuate de o terța persoana care le face si noua menajul;

- i-a asigurat dotarea imobilului cu toate cele necesare: telefon, televizor, pat cu saltele relaxa, 2 frigidere, lada congelator, carpete, aragaz si butelie, covoare persane, covoare iuta, vitrini perete, servante, carpete de perete, perdele,etc. ;

- pe timpul iernilor, uneori a locuit in imobilul lor, de sărbători si sfârșit de săptămâna a servit masa in casa lor, le-a insotit permanent la orice invitație de ocazie pe care ei a primit-o (nunti, botezuri);

- i-a asigurat asistenta sanitara, ori de cate ori a avut nevoie de serviciile medicale, sub forma controlului medical si internări in spital, atunci când a fost operata iar in perioada de convalescenta i-a asigurat cazarea in domiciliul lor, pentru a-i fi aproape in orice moment;

Pe toata perioada derulării contractului, a asigurat si buna funcționare a imobilului care, potrivit actului încheiat, le revenise in proprietate:

- a suportat cheltuielile cu utilitățile publice, cu plata impozitului pe imobile;

- a efectuat lucrările agricole pentru un teren ce a rămas neinscris in Asociația agricola: lucrări de arat, discuit, semanat, ierbicidat, sapat, recoltat,etc;

- datorita stării de degradare avansata a imobilului ce a făcut obiectul contractului de vanzare-cumparare, a efectuat numeroase lucrări de imbunatatiri (schimbare acoperiș, tavanire 3 camere, a pus geamuri termopan, a vopsit tocaria, casa si gardul ei, cimentat . curtea casei, a refăcut gardul din sarma si scândura cu porți metalice, a zugrăvit casa);

I-a acordat suport moral si ajutor material in diversele acțiuni judecătorești pe care le-a susținut pentru diferite cauze, chiar si împotriva surorii ei care o determina acum sa procedeze la aceasta acțiune, i-a asigurat procurarea de bilete de odihna in stațiuni balneoclimaterice precum si transportul pana acolo, a indeplinit datinile strămoșești efectuând pomeni periodice pentru mama sa pe o perioada de 7 ani, s-a ocupat de întocmirea dosarului de pensie de urmaș după soțul ei decedat.

Puteți astfel aprecia ca a făcut, pentru reclamanta, mult mai multe gesturi si fapte decât se obligase prin acea simpla hârtie ce reprezenta vanzarea-cumpararea unui imobil care, de altfel limita obligația doar la a asigura intretinerea vânzătoarei "la nivelul ei de trai". Asa cum a arătat mai sus, alături de ceilalți membrii ai familiei sale, ei i-au asigurat un nivel de trai mult mai avantajos decât cel de care avusese parte inainte.

Spune acest lucru pentru ca, anterior incheierii contractului de vanzare-cumparare, situația financiara a reclamantei era foarte precara: avea de recuperat bunuri mobile (mobilier, imbracaminte, alimente, produse agricole) de la sora sa, B. M. si totodată era chemata in judecata de aceasta pentru o suma de 40 milioane lei reprezentând contravaloare intretinere, nu deținea act de proprietate pentru terenul agricol; nu avea dezbătută succesiunea pe imobil, nu avea făcuta ieșirea din indiviziune cu surorile ei pentru suprafețele de teren moștenite; nu avea pensia de urmaș de pe urma soțului ei

După ce s-a obligat sa o întrețină, situația ei materiala s-a schimbat radical in sensul ca a sprijninit-o in obținerea a tot ceea ce a precizat mai sus, ea neputandu-se descurca singura.

Incepanad cu luna iunie a anului 2012, după ce s-a impacat cu sora sa, B. M., cu care se judecase ani in sir ( pe avere, pe lucruri furate, pe agresiuni fizice,etc), atitudinea reclamantei fata de ei s-a schimbat brusc: a inceput sa refuze mâncarea oferita, sa inventeze atacuri din partea sa, sa le acuze de furturi. Toate acestea au precedat introducerea unei acțiuni in rezolutiunea aceluiași contract de vanzare-cumparare, anterioara prezentei, acțiune ce a făcut obiectul dosarului_, atitudini pe care le-a abordat tocmai in ideea de a crea, completului de judecata, imaginea unei bătrâne necăjite si neglijate.

Ori, propria atitudine culpabila constând in refuzul de a primi întreținerea, in scopul evident de a avea motiv pentru introducerea acțiunii in rezolutiune, nu a indreptatit-o pe beneficiara obligației de intretinere sa obtina rezolutiunea contractului, fapt constatat si soluționat in acel dosar prin decizia civila nr.1018/30.10.2013, rămasa definitive si irevocabila prin respingerea recursului.

De altfel, reclamanta din prezentul dosar nu se afla la primul contract de vânzare cumpărare a imobilului si nici la prima cerere in anulare a acestui contract, inaintea sa, a avut incheiat un același fel de contract cu S. M. si Jane, contract a cărui reziliere a obtinut-o in instanța, prin sentința civila nr.6465/29.11.2001.

Anterior incheierii acestui contract, ea aflandu-se in intretinerea unei nepoate, Brandusoiu I., pe care, la rândul ei a gonit-o, nemulțumita fiind de ingrijirile primite.

Subliniază acest obicei al reclamantei, sa vanda casa, pentru perioade, relativ scurte de timp, pentru a beneficia de intretinere si îngrijire si apoi, când constata ca nu o mai poate manipula, pe persoana căreia i-a făcut vânzarea, in interesul sau exclusiv, refuza primirea îngrijirii si apoi acționează in instanța, acuzand-o de neindeplinirea obligației asumate, in scopul anularii contractului, bazandu-se pe găsirea altor persoane pe care sa le păcălească in acest fel.

In prezenta acțiune, revine la acuzațiile anterioare (ce au făcut obiectul dosarului in rezolutiune nr._ ) de neindeplinirea obligației de intretinere, de data aceasta, de la data pronunțării soluției din dosarul susamintit si pana la data introducerii prezentei acțiuni.

Ca nu a mai putut sa-și îndeplinesc obligația de intretinere, este adevărat dar aceasta nu-i poate fi imputat ei ci chiar reclamantei care, sistematic si cu rea credința, a refuzat sa primească sprijinul său.

Pe tot parcursul procesului anterior si ulterior acestuia, s-a raliat cu sora sa si familia acesteia (uitând repede cate necazuri a avut cu aceștia in anii anteriori) si a refuzat sa primească mâncarea pe care i-o trimitea, a refuzat sa mai primească in curtea casei pe vreunul din familia sa si nici pe ea, a proferat injurii si a provocat scandal, fara a avea motiv real.

Din anchetele sociale efectuate, in data de 18.12.2013 si 22.05.2014, de către reprezentanții primăriei, la care a apelat pentru a o convinge sa-si schimbe atitudinea, rezulta in mod clar, refuzul ei categoric de a mai primi ceva de la ea, dar are pretenția ca ea si familia sa se mute in casa ei si sa mănânce cu toții la masa, pe motiv ca nu mai are încredere in ei.

Consideră ca aceasta atitudine denota starea de confuzie in care se afla pentru ca, pe de o parte nu vrea mâncarea de la ea, pe motiv ca nu are incredere in ea iar pe de alta parte solicita sa se mute, ea si familia sa, alături de ea, in casa ce face obiectul prezentului contract.

Prin notificarea trimisa, reclamanta îi imputa neindeplinirea obligației de intretinere si solicita respectarea acesteia, considerând, in accepțiunea ei, ca întreținerea la care s-a obligat ar fi constat si in obligația de a se muta cu ea, in casa ( lasandu-i familia deoparte).

In legătura cu acestea, a facut remarca ca, potrivit prevederilor legale in materia contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere precum si potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.3838/2003, ea, ca si cumpărător, a dobândit doar nuda proprietate, neavand si folosința bunului imobil care a rămas in posesia reclamantei, pentru a locui in el pana la moarte.

Pe de alta parte, starea sănătății ei nu impunea o supraveghere continua care sa necesite prezenta sa permanenta langa ea, ba mai mult, in toata perioada aceasta, ea a lucrat in ograda surorii sale. Daca situația afectiva dintre ei ar fi stat altfel ( nu recurgea la acționare in judecata, nu refuza cu ostentație mâncarea, nu le aducea injurii) si daca sănătatea ei ar fi fost precara, ei ar fi fost aceia care s-ar fi oferit sa o aducă în casa sa pentru a-l asigura îngrijirea necesara, asa cum, de altfel, a si procedat in anii anteriori.

Dar situația a stat altfel, reclamanta a adunat ranchiuna mare, in dorința sa de a rezolutiona contractul si a acționat cu rea credința, conform sfaturilor primite de la terțe persoane sau pur si simplu pentru ca asa a fost obișnuita sa procedeze si asa a simțit.

Tot din ancheta sociala reiese ca reclamanta nu are mobile, nu are tv, nu are radio, camera e sărăcăcios mobilată. Face precizarea ca asa era camera ei inainte de a o lua ei spre ingrijire, data de la care a avut de toate in camera: si tv. color, si pat comod, si telefon insa, pe perioada primului proces i-a strigat sa ia, de acolo, toate lucrurile care-i aparțin, in speranța ca va obține rezolutiunea contractului, întrucât, pe perioada procesului, situația dintre ei a fost glaciala si cum ulterior acestuia le-a interzis categoric sa mai intre in curtea ei, pentru a evita orice discuții contradictorii si inscenari de atacuri, nu a mai readus mobila, in speranța ca, in curând, când sora sa se va plictisi de ea, va reveni la sentimente mai firești.

Având in vedere refuzul ei categoric de a primi hrana si ingrijire, i-a trimis, la rândul său, o Notificare in acest sens, in care i-a precizat, inca o data, intenția de a-i indeplini obligațiile asumate prin contract, dar numai pe acestea, considerând ca celelalte pretenții ale sale exced contractul. Dar, in continuare a refuzat orice contact cu ea.

Susținerea reclamantei ca ar fi putut sa-i îndeplinească obligațiile de întreținere si peste refuzul ei este, cel puțin, hilara pentru ca acest contract de întreținere presupune obligația sa de a oferi îngrijirea dar si obligația ei corelativa de a o primi, fara scene si scandaluri inutile.

Asa cum a arătat mai sus, incepand cu vara anului 2012, nu a mai putut sa se inteleagă normal, firesc, cu reclamanta si nimeni altcineva din familia sa nu mai era bine primit in curtea ei intrucat provoca scandal, certuri, se prefăcea ca o brusca, motiv pentru care a evitat sa mai creeze astfel de momente penibile.

Întrucât ultimele facturi la CEZ, dinainte de a se termina primul proces in rezolutiune, le-a plătit din banii săi, pentru a evita un consum fraudulos (efectuat de sora sa) pe perioada in care nu le-a mai permis accesul in locuința sa, a reziliat contractul cu societatea respectiva, urmând sa-l reia când lucrurile se linișteau. Pentru ca reclamanta a refuzat in continuare o buna conviețuire, nu a mai riscat sa reia acest contract. Exista insa posibilitatea, pentru ea, de a-si instala un contor pasant, pentru separare si ar fi avut electricitate in casa. Numai ca aceasta ar fi însemnat sa-si plătească facturile din pensia ei si cred ca nu i-a convenit acest lucru.

Vorbește despre boala de care a suferit in ianuarie 2014, când a fost internata in spital si a stat acolo, nevizitata de nimeni, probabil amintindu-si de perioada in care a fost cu ea la spital, la medici, la tratamente in stațiuni. Insa, atâta vreme cat ea le-a respins orice încercare de a reinnoda relațiile amicale pe care le-a avut cândva, cred ca e lesne de înțeles ca nici nu avea cunoștința despre starea ei si nici nu a fi putut incerca sa merge in vizita, la spital, de teama unei scene urate la care s-ar fi putut aștepta din partea ei. De altfel, pana atunci ea a tot muncit in curtea surorii sale si mai mult, si-a lăsat testament in favoarea neamurilor sale si, firesc era ca acestea sa o viziteze dar sa o si anunțe, despre starea ei de sănătate.

Așadar, din cuprinsul expunerilor de mai sus reiese clar ca persoana vinovata de neindeplinirea obligației sale vizând asigurarea întreținerii este reclamanta pentru ca: l-a împiedicat permanent in ultimul timp (prin refuz, prin scandal, prin agresivitate verbala, prin înscenări de atacuri ) sa-i asigure cele necesare traiului decent de care avusese parte pana la acea data din partea sa; s-a purtat prin instanța de judecata in vederea rezolutiunii acestui contract; pregătește cedarea averii in folosul nepotului sau, B. A., prin Testamentul încheiat in favoarea acestuia.

Pârâta a depus la dosar cerere reconventională solicitând rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere nr.3838/17.09.2003 si repunerea părtilor in situația anterioara încheierii contractului, conf.art. 1020-1021 c.proc.civ.

Asa cum a arătat si in întâmpinare, de la semnarea contractului si pana la momentul in care atitudinea paratei- reclamante, fata de ea si familia sa, s-a schimbat radical, i-a asigurat toata ingrijirea, intretinerea si afectivitatea de care avea nevoie: hrana, căldura, ingrijire medicala, ambient plăcut in casa, tratamente la stațiuni, participarea la evenimentele fericite din familia sa, sfârșiturile de săptămâna servea masa si apoi dormea la noi in casa, etc.

Mai mult, s-a ocupat chiar si de lucruri care nu le intrau in obligații: a ajutat-o sa-si câștige drepturi legate de proprietăți, in fata instanțelor de judecata, a lucrat terenurile agricole pe care le are in proprietate, etc.

Toate au decurs normal pana la un moment dat când, influențată de rudele sale, parata reclamanta a refuzat categoric si sistematic sa mai primească ingrijire si intretinere din partea sa si a familiei sale, le-a adresat injurii, le-a defăimat in . datorandu-se intenției unilaterale a ei de a desființa contractul, fiindu-i mai avantajos, probabil, sprijinul familiei cu care, pana acum s-a războit in multe procese, care o pune la munci fizice si care ii acorda atenție doar atunci când vrea sa câștige ceva de la ea.

Anterior acestei acțiuni l-a mai acționat in judecata inca o data (dosar_ ), afirmând acolo ca nu i-a asigurat intretinerea inca de la inceput, imediat după ce a incheiat contractul, susținere mincinoasa pe care nu a reușit sa o dovedească si ca urmare i-a fost respinsa aceasta cerere.

De altfel, ea nu este la prima situație de acest fel, imobilul ce face obiectul prezentului contract a mai fost vândut altei familii pe care i-a dat si dat in judecata, când a văzut ca nu-i mai poate manipula cum dorește, acuzandu-i ca nu-si indeplinesc obligația asumata ((S. M. si Jane, contract a cărui reziliere a obtinut-o in instanța, prin sentința civila nr.6465/29.11.2001).

Deloc de neglijat este si faptul ca inaintea familiei S., parata a fost ingrijita si de nepoata sa, Brandusoiu I., pe care, la rândul ei a gonit-o, nemulțumita fiind de îngrijirile primite.

Având in vedere cele susținute in întâmpinare cat si cele relevate in prezenta cerere, a solicitat a constata ca a fost in imposibilitate de a-i indeplini obligația de intretinere fata de parata reclamanta intrucat, fie din proprie inițiativa, fie la indemnul rudelor sale (nepotul sau este beneficiar al Testamentului lăsat de parata) aceasta a inchis orice urma de comunicare intre noi si a refuzat intretinerea pe care doreau sa i-o presteze, asa cum a facut-o din 2003, motiv pentru care solicită rezolutiunea contractului nr.383 8/2003 din motive imputabile paratei reclamante, si a solicitat repunerea părtilor in situația anterioara.

A solicitat repunerea părtilor in situația avuta anterior încheierii contractului si ca atare solicită despăgubiri in cuantum de 48.818 lei alcătuita din:

A)-1.600 lei, actualizata, achitata cu titlu de parte preț imobil;

B)-47.218 lei reprezentând cheltuieli efectuate pe toata perioada derulării contractului de vânzare cumpărare nr.3838/2003, cheltuieli detaliate mai jos.

Cheltuielile efectuate de ea, pe tot parcursul derulării contractului reprezintă:

-reparații si lucrări executate la casa si curte, lucrări necesitate de starea imobilului, pentru a-i impiedica degradarea si uzura fizica-12.000 lei, astfel: a)desfiintare acoperiș țigla - 500 lei (mana de lucru 3 oameni) b)pus acoperiș de tabla ondulata, tavanire 3 camere, geamuri termopan, zugrăveala, vopsit tocana, casa si gardul, alee betonata, garduri din sarma si de lemn cu fundație, montat porți metalice - 11.500 lei;

-contravaloarea autentificării contractului de vanzare-cumparare nr.3838/2003 -2018 lei, reactualizat-218 lei;

-contravaloarea intretinerii si menajului, efectuate in toți acești ani, consumul benzinei spre stațiunile de tratament, pe care o zbătea sa i le asigure, aproape anual, transportul spre judecătorii unde a sprijinit-o sa susțină numeroasele procese pe care le-a avut cu sora, nepotul si alții - 30.000 lei; (face precizarea ca, numai asigurarea a doua mese gătite . 24 ore, respectiv prânzul si cina, al căror preț ii evaluez la minimum 10 lei/zi, inseamna suportarea unor cheltuieli de 3560 lei/an, respectiv 35.650 lei in intervalul de 10 ani cat m-am aflat sub contract. De asemenea, nenumăratele drumuri pe care le-am efectuat la cele 14 procese pe care le-a avut de susținut in aceasta perioada pentru redobândirea unor proprietăți sau pentru consolidarea unor drepturi asupra unor bunuri pe care le avea in proprietate, precum si nu in ultimul rând drumurile efectuate in stațiunile de tratament evaluate si acestea la circa 10.000 arata ca implicarea sa financiara a fost mult mai serioasa decât pretențiile pe care le ridica, respectiv 30.000 lei, pentru efortul de intretinere si asigurare a menajului, pretenții ridicate odată cu solicitarea expresa de repunere a părtilor in situația anterioara.

- contravaloarea pomenilor efectuate pentru defuncta mama a reclamantei timp de 7 ani de zile, peroiada in care au fost asigurate, conform tradiției creștinești: mâncare, pachete de impartit, plata slujbelor religioase, haine de impartit, alte bunuri impartite conform obiceiului locului, respectiv: masa, scaune, oglinzi si altele - valoare 5000 lei.

Valoarea totala a pretențiilor se ridica la suma de 48.818 lei.

Pârâta a solicitat un drept de retentie, in favoarea sa, asupra imobilului care a făcut obiectul contractului de vanzare-cumparare, pana la achitarea întregii sume la care parata a fost obligata prin sentința.

A solicitat acest drept de retentie ca fiind un mijloc specific de garantare a obligației pe care o va avea parata, in urma rezolutionarii contractului de vânzare cumpărare cu clauza de intretinere, având in vedere faptul, in ultimul timp, parata reclamanta s-a lăsat influențată de sora sa si familia acesteia, cărora le-a lăsat imputernicire sa-i administreze averea, si ca exista riscul de a nu mai avea din ce sa-i recuperez daunele.

Face mențiunea ca a respectat prevederile art.1079 c.civ. expediind către parata reclamanta o Notificare in sensul celor susținute mai sus.

In drept, au fost invocate dispoz. prevederile art. 1020-1021 cod civil, art.1079 si 1081 c.civ., art.1084 si 1088 c.civ.

In sustinerea cererii reclamantul a depus la dosar înscrisuri ( f. 45-50)

Reclamanta a depus la dosar a depus la dosar răspuns la întâmpinarea depusa la dosarul cauzei de parata, E. A., solicitând instanței a avea in vedere următoarele:

Referirile paratei privind pretinsa îndeplinire a obligației de întreținere fata de reclamanta pe o perioada anterioara datei de 30.10.2013 nu prezintă niciun fel de relevanta sub aspectul soluționării cauzei, având in vedere ca obiectul acțiunii ii constituie rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere, pentru neîndeplinirea obligației de întreținere de către parata ulterior datei de 3010.2010, data la care a rămas definitiva sentința civila pronunțata de Judecătoria Slatina in dosarul nr. 7261/3 11/2012.

Parata recunoaște prin întâmpinarea formulata ca nu si-a îndeplinit obligația de întreținere fata de reclamanta, insa susține in mod neîntemeiat ca aceasta s-a datorat refuzului reclamantei de a primi întreținere.

In realitate, asa cum a precizat si prin cererea introductiva reclamanta nu a refuzat niciodată sa i se acorde întreținere de către parata, pretinsul refuz invocat de aceasta din urma fiind un pretext de a se sustrage de la indeplinirea obligației de intretinere asumata prin contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere.

Reclamanta nu a refuzat niciodată sa primească mâncarea adusa de parata si nici sa o primească in curte, in realitate parata si familia acesteia au intrat in curte ori de cate ori au dorit, dar nu pentru a-i aduce mâncare si a o întreține, ci pentru a o jigni si a lua diverse bunuri din gospodărie.

Anchetele sociale la care face referire parata sunt subiective, nu reflecta adevărul, fiind făcute la solicitarea paratei si in favoarea acesteia, ca urmare a faptului ca fiica paratei, E. R. -E., este secretarul Consiliului local al comunei Măruntei.

De asemenea, parata recunoaște prin întâmpinare ca a refuzat sa se mute împreuna cu reclamanta, deși i s-a solicitat acest lucru, ca urmare a faptului ca vârsta înaintata si starea precara de sănătate a reclamantei necesita prezenta permanenta a unei persoane care sa o îngrijească.

Încercarea paratei de a justifica acest refuz pe considerentul ca a dobândit prin contract numai nuda proprietatea asupra imobilului si ca reclamanta nu ar avea nevoie de o ingrijire permanenta, nu are niciun fel de suport real, având in vedere ca reclamanta este in vârsta de peste 80 de ani, bolnava, fapt ce nu-i mai permite sa locuiască si sa se îngrijească singura.

Este absurd sa susții ca reclamanta a refuzat întreținerea, atâta timp cat parata recunoaște prin întâmpinare ca i-a luat toate bunurile mobile din casa, respectiv mobila, televizor, radio, telefon si totodată ca a deconectat-o de la rețeaua de energie electrica, refuzând reconectarea, susținând ca aceasta isi poate instala un contor pasant.

Prin urmare, având in vedere aceste considerente precum si motivele arătate in cererea introductiva, a solicitat sa se constate ca parata nu si-a indeplinit in mod culpabil obligația de intretinere asumata prin contractul de vanzare-cumparare nr. 3838/17.09.2003 si ca este întemeiata cererea reclamantei privind rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere .

In drept, invoc dispozițiile art 201 alin. 2 cpc.

Reclamanta a depus la dosar întâmpinare la cererea reconventionala depusa la dosarul cauzei de parata E. A., solicitând instanței a avea in vedere următoarele imprejurari de fapt si de drept.

In ceea ce privește primul capăt de cerere privind rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere față de reclamanta ei, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiată, deoarece asa cum a precizat atât prin cererea introductiva cat si prin răspunsul la întâmpinare, parata este cea care nu si-a respectat obligația prestării întreținerii asumate prin contract, nefiind reala susținerea acesteia făcuta in sensul ca reclamanta ar fi refuzat întreținerea.

Referitor la capătul 2 din cererea reconventionala prin care se solicita repunerea părtilor in situația anterioara si despăgubiri in cuantum de 48.818 lei, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, având in vedere următoarele motive:

-prețul de 1600 lei a cărui restituire se solicita actualizat, nu i-a fost plătit de către parata;

-parata nu a efectuat îmbunătățiri la imobilul ce a format obiectul contractului de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere in cuantum de 12 000 lei . A precizat ca după încheierea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere la imobilul casa de locuit s-au efectuat numai următoarele imbunatatatiri: s-a schimbat tigla de pe casa si s-a montat geam termopan la o singura fereastra insa banii cu care s-au efectuat aceste îmbunătățiri proveneau din pensia mea care era ridicata de către fiul paratei, E. Nadir-I. .Celelalte îmbunătățiri menționate de parata, respectiv zugravitul imobilului, vopsit tocana, casa si gardul, alee betonata, gardul din sarma si de lemn cu fundație, montat porți mtealice nu s-au efectuat pe perioada derulării contractului de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere,

- solicitarea paratei de a i se restitui contravaloarea pretinsei întrețineri in

cuantum de 30 000 de lei este neîntemeiată, având in vedere pe de o parte ca aceasta nu este supusa restituirii ca urmare a caracterului aleatoriu al contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, iar pe de alta parte ca întreținerea nu a fost prestata de către parata ;

- parata nu a făcut cheltuieli cu pomenirile mamei reclamantei timp de 7 ani, deoarece aceasta a decedat in anul 1997, iar la momentul încheierii contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere ( septembrie 2003 ) mai rămăseseră de făcut doua pomeniri. Menționează ca cheltuielile cu aceste doua pomeniri au fost modice, deoarece s-au făcut in familie, fiind făcute cu banii reclamantei .

Totodată, reclamanta invoca excepția prescripției dreptului material la actiune privind restituirea sumei de bani de 50.000 lei ce ar reprezenta cheltuielile efectuate de parata cu pomenirile mamei reclamantei, in baza dispozițiilor art. 3 din Decretul 167/1958, motivat de faptul ca cererea de chemare in judecata nu a fost introdusa in termenul legal de 3 ani prevăzut de acest text de lege, care a inceput sa curgă de la data când se pretinde ca s-au efectuat aceste cheltuieli, având in vedere ca ultima pomenire s-a făcut in anul 2004 .

Referitor la dreptul de retentie solicitat de parata asupra imobilului pana la achitarea intregii sume de către parata, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, întrucat reclamanta nu datorează nicio suma de bani paratei-reclamante pentru considerentele expuse anterior .

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 cpc.

Pârâta-reclamantă a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulata de reclamanta parata, in urma înregistrării cererii reconventionale având același obiect si a solicitat instanței ca, la judecarea pricinii, sa aibă in vedere si următoarele aspecte:

Astfel, in ceea ce privește aspectul privind rezolutiunea contractului din culpa reclamantei invederează instanței ca, asa cum de altfel a mai arătat, cauza principala datorita căreia derularea acestui contract nu se mai poate realiza este intenția reclamantei de a o inlatura cu orice preț si prin orice mijloace din sfera persoanelor ce urmează sa dobândească (deși, in cazul său a dobândit deja) drepturi asupra patrimoniului sau pe care dorește sa le prezerveze si sa le asigure in vederea transmiterii lor unei alte persoane.

Persoana care ar urma sa se bucure de aceste drepturi ce vor fi devenind succesorale este nepotul de sora al reclamantei B. A., persoana care are deja mai multe drepturi de administrare al patrimoniului reclamantei.

Întregul comportament al reclamantei ca simpla "imprejurare de fapt" poate fi reținut in sprijinul celor anterior afirmate, astfel:

-reclamanta a distrus gardul dintre cele doua gospodarii vecine, respectiv gospodăria sa si a nepotului sau, care se bucura, in prezent, si de o poziție testamentara privilegiata, fiind instituit ca moștenitor al averii reclamantei unde este inclusa si casa cu terenul aferent acesteia, imobil ce face obiectul contractului de intretinere;

-reinfiriparea relației de prietenie dintre cele doua surori mobilizează reclamanta sa facă tot posibilul sa asigure acesteia si nepotului sau toate bunurile reclamantei printre care si, evident, cele ce fac obiectul contractului de intretinere.

Astfel, acțiunea in justiție apare doar ca o modalitate legala prin care reclamanta incearca, iată, pentru a doua-a oara sa o culpabilizeze pe nedrept. Sigur rezolutiunea contractului ar fi servit foarte bine intereselor si scopurilor urmărite de reclamanta, drept pentru care, pentru atingerea acestui obiectiv, i se aduc acuze grave ce vizează in primul rând lipsirea creditoarei, in mod intentionat, de întreținerea la care s-a obligat prin contract.

Acțiunea in justiție nu este singurul mijloc prin care reclamanta depune eforturi sa asigure intreg patrimoniul sau sorei sale si fiului acesteia. Astfel, reclamanta a vândut o suprafața de teren reprezentând gradina imobilului ce face obiectul contractului de întreținere, pentru celelalte bunuri oferind un drept deplin de administrare acelorași persoane. Nu in ultimul rând, desele sau mai bine zis exagerat de multele plângeri penale pe care reclamanta le-a făcut impotriva sa si a membrilor familiei sale arata foarte clar ca, de fapt, reclamanta nu îi mai dorește, nu mai accepta sprijinul lor, nu mai vrea întreținerea acestora, îi alunga, îi amenința, le obstructioneaza dreptul de a intra in imobil, doar ca urmare a acestui comportament întreținerea acesteia devenind absolut imposibil de asigurat.

In ceea ce privește prestațiile efectuate de ea cu întreținerea reclamantei precum si in ceea ce privește îmbunătățirile aduse imobilului ce a format obiectul contractului solicită respingerea teza potrivit căreia prestația nu este supusa restituirii ca urmare a caracterului aleatoriu al contractului deoarece aceasta afirmație are valabilitate doar in situația in care rezolutiunea si, deci, desființarea contractului i-ar fi imputabila. In situația in care va demonstra culpa exclusiva a reclamantei in crearea unor imprejurari care duce la imposibilitatea absoluta de a presta întreținere, atunci efectul imediat al rezolutiunii este restituirea tuturor prestațiilor, ea neurmarind prin aceasta forma de incetarea a contractului sa se sustragă de la plata întreținerii pe motiv ca valoarea acesteia ar fi depășit valoarea bunului instrainat sau ar fi devenit nejustificat de oneroasa. Nefiind un debitor de rea credința, consideră ca restituirea tuturor prestațiilor efectuate de ea este un drept ce nu poate fi tăgăduit atâta timp cat reclamanta refuza de o maniera categorica orice beneficiu pe care l-ar fi putut obține si in continuare de pe urma derulării firești a contractului de intretinere. In caz contrar s-ar putea lesne ridica problema imbogatirii nejustificate a reclamantei in detrimentul scăderii semnificative a patrimoniului său, fara sa fi urmărit sa fac vreo liberalitate si fara sa fi avut vreodată intenția sa eludez vreo clauza contractuala.

Cu privire la excepția dreptului material la acțiune menționează, pe de o parte ca suma de bani care reprezintă cheltuielile efectuate cu pomenirile mamei reclamantei este in cuantum de 5000 lei, iar nu_ lei cum se arata in intampinare, iar pe de alta parte ca prescripția dreptului material la acțiune pentru restituirea acestei sume de bani a fost suspendat pe toata perioada derulării contractului de intretinere. Pentru ca intretinerea sa fie cat mai larga si sa acopere, pe cat posibil, toata paleta de nevoi a persoanei reclamantei a făcut eforturi de a efectua conform tradiției aceste pomeniri, ocazie cu care s-au pregătit mese pentru rude si săteni, s-au impartit haine, dar si mici obiecte de mobilier. Nu ar fi solicitat niciodată restituirea acestei sume daca intretinerea persoanei creditoare sub forma contractului incheiat nu ar fi fost intrerupta din cauze imputabile exclusiv acesteia.

Pentru aceste motive consideră ca excepția ridicata trebuie respinsa.

De asememea, prețul de 1600 lei achitat cu titlu de valoare parțiala a imobilului poate fi dovedit ca fiind remis, in concret, reclamantei prin interogatoriul luat acesteia cu ocazia primului proces ce a avut ca obiect rezolutiunea aceluiași act.

Cu privire la dreptul de retentie solicitat consideră ca odată indeplinita existenta culpei exclusive a reclamantei, precum si al cuantumului exact al prestațiilor efectuate impreuna cu recunoașterea dreptului de restituire a acestora, dreptul de retentie indeplineste atunci condițiile certitudinii, lichidității si exicibilitatii, nici un alt impediment legal neputand obstructiona dreptul de a mi se garanta astfel si achitarea efectiva a sumelor la care reclamanta ar fi obligata.

In cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriu părtilor, proba testimonială, sens în care au fost audiati martorii B. E. și P. P. propusi de pârâta, și badea Petrr și R. I., propusi de reclamantă.

Prin sentința civilă nr. 6759/23.09.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ , s-a admis excepția prescripției dreptului material la actiune invocată de reclamanta T. T. cu privire la restituirea sumelor de bani reprezentând contravaloarea pomenilor, contravaloarea cu cheltuieli civile efectuate în dosarele nr.5017/2003, 2929/2004, 272/2006,_ .

S-a respins ca prescris capătul de cerere formulat de reclamanta T. T. în contradictoriu cu pârâta E. A. privind obligarea reclamantei la restituire sumelor de bani reprezentând contravaloarea pomenilor, contravaloarea cu cheltuieli civile efectuate în dosarele nr.5017/2003, 2929/2004, 272/2006,_ .

S-a respins exceptia prescriptiei invocată de reclamanta T. T. cu privire la celelalte cheltuieli solicitate de pârâtă prin cererea de chemare în judecată.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta T. T. în contradictoriu cu pârâta E. A., ca neîntemeiată.

S-a admis, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta E. A. în contradictoriu cu pârâta T. T..

S-a dispus rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3838/17.09.2003, de BNP R. B., din culpa reclamantei.

S-au repus părțile în situația anterioară, în sensul că dreptul de proprietate asupra imobilelor ce au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3838/17.09.2003, de BNP R. B., intră în patrimoniul reclamantei T. T..

A fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 1600 lei, reprezentând suma de bani achitată la încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3838/17.09.2003, de BNP R. B., suma de 218 lei, reprezentând cheltuieli suportate de pârâta E. A. cu încheierea contractului mai sus arătat.

S-au respins capetele de cerere formulate de pârâtă privind obligarea reclamantei la plata sumelor de bani constând în cheltuielile efectuate cu întreținerea reclamantei si cu întreținerea casei de locuit ca neîntemeiate.

S-a respins capătul de cerere formulat de pârâtă privind instituirea unui drept de retentie asupra imobilului, ca neîntemeiat.

A fost obligată reclamanta T. T. să plătească pârâtei E. A. suma de 1770 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Analizând cererea reclamantului, instanta a retinut următoarele:

Asupra excepției prescripției dreptului material la actiune invocată de reclamanta T. T. cu privire la restituirea sumelor de bani reprezentând contravaloarea pomenilor, contravaloarea cu cheltuieli civile efectuate în dosarele nr.5017/2003, 2929/2004, 272/2006,_ precum si cu privire la exceptia prescriptiei invocată de reclamanta T. T. cu privire la celelalte cheltuieli solicitate de pârâtă prin cererea de chemare în judecată.

Dispozitiile art. 248 alin. 1 C.p.c stabilesc: instanța se va pronunța mai întâi asupra exceptiilor de procedură, precum si asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Potrivit art.3 din Decretul 167/1958: termenul de prescripție este de 3 ani.

Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită. În obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept Dacă dreptul este sub condiție suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când s-a împlinit condiția sau a expirat termenul (art.7 din Decretul167/1958).

Pârâta a solicitat restituirea sumelor de bani reprezentând contravaloarea pomenilor si contravaloarea cu cheltuieli civile efectuate în dosarele nr.5017/2003, 2929/2004, 272/2006,_ .

Dreptul la actiune cu privire la aceste sume de bani a început să curgă de la data efectuării acestor cheltuieli.

Reclamanta a învederat faptul că dreptul la actiune începe să curgă de la data pronuntării rezolutiunii contractului de întretinere, întrucât până la această dată nu le putea solicita.

Această sustinere nu este întemeiată.

La data de 17.09.2003, s-a încheiat între reclamanta T. T. si pârâta E. A., contractul denumit „contract vânzare-cumpărare”autentificat sub nr. 3838 de BNP R. B..

Prin acest contract, reclamanta a vandut pârâtei mai multe bunuri imobile, situate în intravilanul comunei Măruntei, jud. O., respectiv: 1000 m.p teren intravilan, o casă de locuit compusă din trei camere, construită din cărămidă, acoperită cu tiglă, două anexe gospădăresti, construite din chirpici, acoperite cu plăci de azbociment, sădirle si imprejmuirile existente.

Pretul acestor bunuri imobile a fost stabilit de părți la suma de 3000 lei.

În schimbul bunurilor primite, pârâta a plătit reclamantei suma 1600 lei, iar pentru suma de 1400 lei, reclamanta urma să primească de la reclamantă întretinere si ingrijire sub toate aspectele si la nivelul reclamantei de trai, respectiv: efectuarea menajului, asigurarea încălzirea locuintei în perioada rece a anului, alimentatie ratională, incăltaminte, îmbrăcăminte, asigurarea asistentei medicale, procurarea de medicamente, conform necesităților până la încetarea din viata a acesteia, când pârâta urma să o înmormânteze după obiceiuri.

În întretinerea reclamantei nu a intrat efectuarea de pomeni pentru părintii acesteia sau achitarea de către pârâtă de cheltuieli civile pentru dosarele în care reclamanta a fost parte.

Prin urmare, exceptia invocată este întemeiată, fiind admisă.

În ceea ce privește celelalte cheltuieli solicitate de pârâtă de la reclamantă constând în cheltuieli cu întretinerea, cu tratamente, cu îmbunătătiri aduse imobilului, dreptul la actiune se naste de la data dispunerii rezolutiunii contractului de întretinere.

Până la acest moment, nu exista temei ca pârâta să solicite restituirea acestor cheltuieli de întretinere efectuate în temeiul unui contract valabil, la care era obligată, cheltuieli cu imbunătătirile aduse bunului imobil pe care îl dobândise în proprietate.

Prin urmare, s-a respins exceptia prescriptiei invocată de reclamanta T. T. cu privire la celelalte cheltuieli solicitate de pârâtă prin cererea de chemare în judecată.

Asupra fondului cauzei:

La data de 17.09.2003, s-a încheiat între reclamanta T. T. si pârâta E. A., contractul denumit contract vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3838 de BNP R. B..

Pretul acestor bunuri imobile a fost stabilit de părți la suma de 3000 lei.

Reclamanta si-a rezervat dreptul de a locui în casă pe tot timpul vietii sale.

De asemenea, în contract s-a mentionat că pârâta E. A. este cea care a suportat cheltuielile cu incheierea contractului, respectiv suma de 218 lei.

Prin sentința civilă nr. 4112/10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, contractul încheiat între părți a fost calificat ca fiind un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întretinere, calificare ce a fost retinută ca o prezumtie a puterii de lucru judecat, în prezenta cauză.

Atât reclamanta cât si pârâta au solicitat rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întretinere, prin cererea de chemarea în judecată si prin cererea reconventională, invocându-si culpa în neexecutarea contractului.

Potrivit dispozițiilor art.1020–1021C.civ., condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său.

Dispozitiile art. 1021 din vechiul Cod Civil aplicabil în spetă, stabilesc: partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat, are alegerea sau să silească pe cealaltă a încheia conventia, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justitiei, care, după circumstante, poate acorda un termen părții actionate.

Pentru a fi admisibilă rezoluțiunea, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: una din părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin; neexecutarea să-i fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația; debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere în condițiile prevăzute de lege.

Datorită caracterului alimentar și succesiv al obligației de întreținere, termenul are caracter esențial, debitorul fiind de drept în întârziere.

În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părților si proba testimonială.

Reclamanta a arătat în interogatoriul administrat acesteia la cererea pârâtei, faptul că pârâta nu si-a respectat obligatia de întretinere, iar acesta nu a refuzat primirea hranei de la pârâtă. Acesta a mai arătat faptul că nu a beneficiat de întretinerea acordată de pârâtă, materializată în hrana zilnică, servirea mesei, uneori la pârâtă acasă, însotirea la diferite evenimente ale familiei pârâtei, asigurarea unui trai confortabil prin aducerea unui TV color, telefon, frigider si combină frigorifică, canapele etc., asigurarea asistentei si transportului la spital precum si asigurarea supravegherii si ingrijirii postoperatorii, asigurarea medicamentelor, procurarea de bilete de tratament, cazarea în statiuni balneoclimaterice. Pârâta i-a luat din bunurile sale mobile. Reclamanta a fost cea care a construit un gard, reconditionat de sotul pârâtei. Pârâta i-a montat doar un geam termopan. Pârâta nu a efectuat alte lucrări de îmbunătătiri la imobil. Toate cheltuielile efectuate de pârâtă cu îmbunătătirile imobilului au fost suportate din pensia reclamantei, încasată timp de 12 ani de fiul pârâtei.

În interogatoriul administrat pârâtei, la cererea reclamantei, aceasta a arătat faptul că a asigurat întretinerea reclamantei. Nu a avut o atitudine necorespunzătoare fată de pârâtă, lipsită de respect. Nu i-a asigurat lemne de foc necesare încălzirii locuintei pentru iernile 2013-2014, 2014-2015 întrucât avea proces pe rol cu reclamanta. Nu a deconectat-o pe reclamantă de la reteaua electrică. Nu se mută să locuiască împreună cu reclamanta întrucât acest lucru nu e prevăzut în contract.

La termenul de judecată din data de 11.03.2015, au fost audiati martorii: B. P., B. E. si P. P..

Martorul B. P., propus de reclamantă, a arătat faptul că este vecin cu familia E. A., iar reclamanta locuieste la aproximativ 4 case distantă de locuinta sa. A vazut-o de mai multe ori pe reclamantă ajutând-o pe pârâtă în gospodărie, pe o perioadă de aproximativ 10-12 ani. După ce a îmbătrânit si nu a putut să mai muncească, pârâta a dus-o pe reclamantă la domiciliul său, i-a luat bunuri din casă si a lăsat-o fără lumină si fără căldură. Aceste evenimente, crede martorul că s-au întâmplat începând cu anul 2012. A fost de fată la o discutie purtată între reclamantă si factorul postal si a auzit când reclamanta i-a interzis factorului postal să îi mai dea pensia sa pârâtei E. A., întrucât moare de foame. Din discutiile purtate cu reclamanta, a aflat că pârâta nu îi asigură întretinerea. A vazut-o pe pârâtă când venea la domiciliul reclamantei cu pâine si ouă, în perioada când reclamanta putea să muncească. Din spusele reclamantei, a aflat că, neîntelegerile cu pârâta au pornit de la faptul că pârâta nu îi asigura întretinerea. A vazut personal când pârâta împreună cu familia sa a venit la domiciliul reclamantei si au luat diferite bunuri mobile din domiciliul său. A fost de fată când fiul pârâtei a exercitat violente asupra reclamantei. Stie că reclamanta refuză să primească hrana de la pârâtă de teamă să nu fie otravită. Crede că reclamanta nu mai acceptă întretinere de la pârâtă începând cu anul 2012. Nu a mai văzut-o pe pârâtă să îi aducă alimente si imbrăcaminte reclamantei începând cu anul 2012. Reclamanta nu se poate îngriji singură datorită vârstei inaintate si stării de sănătate. În prezent, reclamanta este îngrijită de o nepoată. Reclamanta a fost dusă în statiuni balneoclimaterice de pârâtă în perioada în care relatiile erau bune între părți. În perioada în care relatiile erau bune între părți, martorul nu a mers acasă la reclamantă. Acesta a reinceput să meargă la domiciliul reclamantei după ce relatiile dintre cele două părți nu mai erau bune. Nu a mai văzut-o pe pârâtă să meargă acasă la reclamantă începând cu anul 2012, l-a văzut pe sotul pârâtei acasă la reclamantă, însă nu stie ce facea acolo. A observat că pârâta a efectuat îmbunătătiri la locuinta reclamantei, respectiv: a acoperit casa cu tablă si a montat un geam termopan.

Martorul B. E., propus de pârâtă, a arătat faptul că, o ajută pe pârâtă la difererite munci gospodăresti, începând cu anul 2000 si o cunoaste si pe reclamantă. Începând cu anul 2000 si până la data judecării primului proces dintre părți, martora a mers de mai multe ori acasă la reclamantă, trimis fiind de sotul pârâtei pentru a-i duce mancare reclamantei si sa o ajute la diferite munci agricole. A observat că relatiile dintre părți erau bune, iar reclamanta locuia pe timpul iernii la pârâtă, venea la masă la pârâtă, în special duminica. Nu a putut preciza care este cauza ce a dus la stricarea relatiilor dintre părți. A văzut personal când pârâta împreună cu familia sa au mobilat casa reclamantei cu: tv color, frigider, telefon fix, saltea relaxa, covoare, perdele, aragaz, butelie, canapele. Casa reclamantei nu era mobilată atunci când a fost preluată de pârâtă. După încheierea primului proces, a fost împreună cu sotul reclamantei la casa pârâtei pentru a-i duce mancare. Au gasit casa inchisă cu un lacat. A fost sunată de sotul pârâtei când acesta se afla la domiciliul reclamantei pentru a-i duce mancare si a auzit cum reclamanta tipa ca nu doreste să primească mancare de la pârată. Martora o ajuta pe reclamanta la diferite munci gospodăresti la cererea pârâtei, ii asigura menajul. Pârâta le asigura 3 mese pe zi. A văzut cum reclamanta a fost dusă de pârâtă de aproximativ 4 ori în statiuni balneoclimaterice, a fost dusă la operatie la ochi de pârâtă. Nu a putut preciza cu ce bani au fost cumpărate biletele pentru statiunile balneoclimateric si ce venituri aveau părțile. A precizat că pârâta împreună cu familia sa au pus acoperis cu tablă la casa reclamantei, au pus un geam termopan, gard de sarmă cu porti de fier, a betonat o alee, au vopsit tocăria.

Martora P. P., propus de pârâtă, a arătat că este prietenă de familie cu pârâta, iar pe reclamantă o cunoaste de la pârâtă. Din spusele pârâtei a aflat că între părți s-a încheiat un contract, iar pârâta s-a obligat să o îngrijească pe reclamantă. În toamna anului 2011, timp de trei săptămâni, a locuit la domiciliul reclamantei si a îngrijit-o pe aceasta. A observat că reclamanta avea televizor color, telefon fix, o mobilă în stil vechi, pe care a recunoscut-o ca fiind a pârâtei, covoare. În primăvara anului 2012 a participat la curatenia de Paste din casa reclamantei. Din spusele reclamantei, a aflat că avusese mai multe procese cu sora sa. A fost împreună cu sotul pârâtei la domiciliul reclamantei în toamna anului 2012 si a observat că pârâta avea lemne pe prispa casei. De la familia E. a aflat că acestia au incercat să ii ducă alimente de mai multe ori, însă reclamanta a refuzat primirea acestora. A aflat de la familia reclamantei ca au efectuat următoarele îmbunătătiri, respectiv: au zugrăvit casa pârâtei, au pus acoperis pe casa acesteia, au montat unul sau două geamuri termopan, au montat porti. Martora a recunoscut că portile montate la domiciliul paratei era vechile porti de la domiciliul reclamantei.

Martorul R. I., propus de reclamantă, audiat la termenul de judecată din data de 27.05.2015, a arătat faptul că locuieste în acelasi . la o distantă de aproximativ 6-7 case de casa reclamantei. A observat că reclamanta a fost îngrijită de pârâtă si familia acesteia până în urmă cu aproximativ 2-3 ani de zile. A aflat de la vecini că relatiile dintre părți s-au degradat, iar reclamanta refuză să o primească pe pârâtă în casa. A observat că pârâta a montat un geam termopan la casa reclamantei, însă nu a putut preciza cine a suportat costurile, si un acoperis de tablă, maistorii fiind plătiti de pârâtă.

La domiciliul reclamantei au fost intocmite mai multe anchete sociale de către Primăria comunei Măruntei.

Potrivit anchetei sociale întocmite la 30.08.2012, reclamanta T. T. refuza să mai primească mancare de la pârâtă, întrucât nu mai are încredere în mancarea adusă de acestia. Reclamanta tinea camerele încuiate, mancarea neputând fi dusă de pârâtă si familia sa în bucatarie, fiind lăsată pe un suport în curte.

La data de 22.05.2014, s-a întocmit un nou raport de anchetă socială de către Primăria comunei Măruntei, la solicitarea pârâtei. S-a retinut faptul că, reclamanta tinea ambele întrări incuiate. Acesteia i s-a adus la cunostintă că familia E. doreste să îi acorde întretinere în continuare, solicitându-i-se să deschidă casă si să îi dea cheile sotului lui E. A.. S-a constatat faptul că încaperea în care doarme este sărăcăcios mobilată, patul era improvizat, cu o patura si o plapumă. A mentionat că refuză orice formă de intretinere din partea familiei E., refuză să primească animale si pasări de la acestia, refuză să îi dea d-nului E. cheile de la casă. De asemenea, reclamanta a arătat că a făcut testament nepotilor săi din partea sorei sale, numita B. M. si procură de reprezentare nepotului său, B. A..

Reclamanta a arătat că o dovadă a faptului că pârâta nu îi asigură întretinerea este faptul că, din data de 6.12.2012, pârâta a solicitat ca locul de consum din localitatea Măruntei, .. 61, jud.O., este deconectat de la curentul electric.

Din adresa emisă de ., aflată la fila 17 din dosar, a rezultat faptul că locul de consum mai sus arătat, a fost deconectat la data de 16.11.2012, pentru neplată, iar la solicitarea titularului contractului de furnizare energiei electrice, E. A., locul de consum a rămas deconectat. La data emiterii acestei adrese, exista un sold restant de 130,76 lei.

De asemenea, potrivit adresei emisă la data de 2.06.2014, reclamanta nu figura cu contract de servicii încheiat cu DIGITAL CABLE SYSTEMS.

Prin contractul încheiat, reclamanta si-a păstrat dreptul de a locui în casă si de a folosi imobilul. Prin urmare, are posibilitatea de a solicita racordarea la energie electrică, la tv si la alte utilităti, cu obligatia corelativă de a achita facturile emise pentru aceste utilități.

În cuprinsul contractului încheiat, pârâta si-a asumat următoarele obligatii: efectuarea menajului, asigurarea încălzirea locuintei în perioada rece a anului, alimentatie ratională, incăltaminte, îmbrăcăminte, asigurarea asistentei medicale, procurarea de medicamente, conform necesităților până la încetarea din viata a acesteia, când pârâta urma să o înmormânteze după obiceiuri.

Pârâta nu si-a asumat obligatia de a achita facturile pentru utilitățile reclamantei. De altfel, din adresa comunicată de . nu rezultă că pârâta a deconectat-o pe reclamantă de la curentul electric, ci rezultă faptul că deconectarea s-a produs de furnizorul de curent electric pentru neplata facturilor la energia electrică.

Din declaratiile martorilor audiati în cauză, din concluziile referatelor de anchetă socială întocmite în cauză, din înscrisurile de la dosar, a rezultat faptul că reclamanta refuză întretinerea oferită de pârâtă si de familia sa.

Împotriva martorilor P. P. si B. E., audiati si in dosarul nr._, reclamanta T. T. a formulat plângere penală pentru mărturie mincinoasă, însă, prin ordonanta de clasare din 14.02.2014, emisă de P. de pe lângă Judecătoria Slatina, s-a stabilit că fapta de mărturie mincinoasă nu există, motiv pentru care s-a dispus clasarea.

Prin urmare, starea conflictuală existentă între părți începând cu anul 2012, au pus-o pe pârâtă în imposibilitatea a respecta contractul încheiat cu reclamanta, începând cu acest an.

În cuprinsul sentintei civile nr. 4112/10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a retinut faptul că, până în acest an, pârâta si-a îndeplinit obligatiile asumate prin contract, ducându-i hrană de două-trei ori pe zi, asigurându-i mobilierul necesar traiului, asigurandu-i lemne pe timp de iarnă sau găzduind-o în locuinta acesteia.

În interogatoriul administrat acesteia, reclamanta nu a recunoscut întretinerea primită de la pârâtă sub niciuna din formele mai sus arătate.

Pârâta a arătat că a luat câteva din bunurile aduse în casa reclamantei, întrucât reclamanta le înstrăinează.

Reclamanta a arătat că i-au fost luate bunuri personale de către pârâtă si nu i-a fost adus niciun bun mobil de către aceasta

Prin rezolutia emisă la 7.02.2013, s-a dispus neînceperea urmării penale față de numitii E. A., E. Nadir I. si E. A. pentru săvârsirea infractiunii de furt la plângerea prealabilă pentru anumite bunuri mobile pe care reclamanta sustinea că i le-ar fi furat pârâta si familia sa.

De asemenea, reclamanta a sustinut că, fără acordul său, pensia i-a fost ridicată de fiul pârâtei.

În cuprinsul referatului cu propunere de neîncepere de urmărire penală întocmit de IPJ O. - Postul de Politie Măruntei, la 8.12.2012, s-a retinut faptul că a fost audiat postasul Neatu C. care a arătat faptul că, de mai multi ani de zile, numita T. T., cu acordul ei, i-a spus să îi dea pensia sa lui E. Nadir, deoarece ea este bătrănă si are încredere în el. În urmă cu aproximativ 6 luni de zile, reclamanta i-a spus să nu ii mai dea pensia lui E. Nadir, lucru pe care l-a si făcut, înmânându-i-o acesteia.

Reclamanta a arătat că pârâta a executat-o silită prin înființarea unei popriri pe pensia sa.

Prin sentința civilă nr. 4112/10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei suma de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Întrucât reclamanta nu s-a conformat dispozitiilor stabilite de instanță, pârâta, în mod corect, a solicitat executarea silită împotriva acesteia, pentru a-si recupera suma de bani datorată de reclamantă, urmare a declansarii unui proces prin care a solicitat rezolutiunea aceluiasi contract.

Reclamanta a arătat faptul că pârâta refuză să se mute împreună cu aceasta în casa sa pentru a-i asigura întretinerea.

Nu se poate cere pârâtei să asigure întretinerea reclamantei împotriva vointei acesteia.

În conditiile unei stări conflictuale declansate în anul 2012, în conditiile multitudinilor de plângeri penale formulate de către reclamantă împotriva pârâtei si familiei sale, a refuzului categoric al pârâtei manifestat atat în fața diferitelor persoane cât si în fața autoritătilor legale, de a primi alimente de la pârâtă si orice formă de întretinere, de a nu ii permite accesul în casă, solicitatarea acesteia ca pârâta să se mute să locuiască cu ea apare ca o sicanare a pârâtei.

Din declaratiile martorilor audiati în cauză, din concluziile referatelor de anchetă socială întocmite în cauză, a rezultat faptul că reclamanta a refuzat întretinerea oferită de pârâtă si de familia sa. Chiar martorii reclamantei au arătat faptul că aceasta refuză întretinerea oferită de pârâtă de teamă de a nu fi otravită.

Prin urmare, culpa în neexecutarea contractului apartine reclamantei, nefiind îndeplinite conditiile pentru a se dispune rezolutiunea contractului din culpa pârâtei.

În aceste conditii, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta T. T. în contradictoriu cu pârâta E. A., privind rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întretinere mai sus arătat, din culpa pârâtei este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

În ceea ce privește cererea reconventională formulată de pârâtă, aceasta este întemeiată în ceea ce privește rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare din culpa reclamantei, motiv pentru care s-a dispus rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3838/17.09.2003, de BNP R. B., din culpa reclamantei.

Ca efect al rezolutiunii pentru neexecutare, dreptul de proprietate asupra bunului prestat de beneficiarul întretinerii va fi redobândit de el. În schimb valoarea întretinerii prestate, datorită caracterului aleatoriu al contractului nu trebuie restituită.

Prin urmare, sumele de bani solicitate de pârâtă de la reclamantă cu titlu de: hrană, cheltuielile pentru obtinerea biletelor de tratament la băi, cheltuielile cu: interventie chirugicală pentru îndepărtarea cataractei, tin de valoarea întretinerii prestate reclamantei si nu poate fi obligată reclamanta la restituirea acesteia.

În întretinerea unei persoane intră si asigurarea unei locuinte corespunzătoare traiului de zi cu zi.

Astfel, efectuarea de către pârâtă a unor lucrări de zugrăvit, vopsit, văruit, montarea acoperisului, tin de întretinerea corespunzătoare a reclamantei, motiv pentru care nu se poate dispune restituirea acestora.

De asemenea, nu s-a făcut dovada că, costul acestor lucrări ar fi fost suportat exclusiv de reclamantă.

De altfel, nici pârâta nu face o restituire integrală, întrucât nu poate restitui alea consumată de ea până în momentul rezolutiunii.

Pârâta a solicitat restituirea cheltuielilor efectuate cu montarea: unor porti metalice, ridicare gard sârmă exterior, ridicat gard de sârmă exterior, ridicat gard de grădină din scândură, montare geam termopan, față acoperis plastic la stradă.

Din declaratiile martorilor audiati în cauză a rezultat faptul că, au fost montate un geam termopan si porti metalice, însă martorii audiati nu au putut preciza din banii cui au fost efectuate aceste îmbunătătiri, în cauză neexistând niciun alt inscris care să completeze declaratiilor martorilor.

Prin urmare, instanța a apreciat că reclamantii nu au făcut dovada, potrivit art. 249 C.p.c din banii cui au fost efectuate respectivele îmbunătări si cat au costat efectiv aceste imbunatatiri, acest capăt de cerere fiind neîntemeiat, fiind respins

Raportat la cele mai sus arătate, s-a admis, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta E. A. în contradictoriu cu pârâta T. T..

S-a dispus rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3838/17.09.2003, de BNP R. B., din culpa reclamantei.

S-a dispus repunerea părților în situația anterioară, în sensul că dreptul de proprietate asupra imobilelor ce au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3838/17.09.2003, de BNP R. B., intră în patrimoniul reclamantei T. T..

Dreptul de retentie este un mijloc de garantare a obligatiilor, reprezentand uneori si o forma de manifestare a exceptiei de neexecutare si consta in dreptul creditorului de a refuza sa restituie un bun al debitorului aflat in detentia sa, pana la ce debitorul nu-i plateste ceea ce ii datoreaza in legatura cu acel bun.

Atât timp cât bunul imobil se află în posesia reclamantei nu se poate dispune instituirea unui drept de retentie în favoarea pârâtei care nu detine în posesie acest bun imobil, prin urmare s-a respins capătul de cerere formulat de pârâtă privind instituirea unui drept de retentie asupra imobilului, ca neîntemeiat.

În temeiul art. 453 C.p.c, a fost obligată reclamanta T. T. să plătească pârâtei E. A. suma de 1770 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, taxă timbru si onorariu avocat, proportional cu cererea reconventională admisă.

Împotriva sentinței au declarat apel apelanta pârâtă E. A. și apelanta reclamantă T. T..

În motivarea apelului apelanta pârâtă E. A. susține că modul in care, s-a dispus, in concret, repunerea părtilor in situația anterioara prin respingerea capetelor de cerere pe care le-a formulat si care priveau obligarea reclamantei la plata sumelor de bani constând in cheltuielile efectuate cu întretinerea acesteia, dar si cu întretinerea casei de locuit fac obiectul criticilor pe care le aduce sentinței atacate.

De asemenea, consideră nelegala sentința instanței de fond si prin prisma hotărârii de a fi obligată reclamanta sa-i plătească suma de 1600 lei, reprezentând suma de bani achitata la încheierea contractului, precum si suma de bani de 218 lei reprezentând cheltuieli cu încheierea contractului, fara a se dispune si actualizarea acestora cu nivelul ratei de inflație existent la momentul plații efective.

Arată că, prin sentința civila nr.6759 din 23.09.2015, instanța a admis in parte cererea reconventionala si a dispus rezolutiunea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3838/17.09.2003 din culpa reclamantei si repunerea părtilor in situația anterioara.

Sub acest aspect, in considerentele hotărârii se arata ca "valoarea întreținerii prestate, datorita caracterului aleatoriu al contractului nu trebuie restituita." Prin urmare, in accepțiunea instanței de fond, toate sumele de bani solicitate cu titlu de hrana, cheltuieli pentru obținerea biletelor de tratament la băi, cheltuielile efectuate cu intervenția chirurgicala pentru indepartarea cataractei sau altele asemnea sunt cheltuieli care „tin de valoarea intretinerii prestate reclamantei si nu poate fi obligata reclamanta la restituirea acesteia."

Precizează că, este de acord cu afirmația ca aceste cheltuieli tin, . intretinerii însa, afirmația potrivit căreia reclamanta nu poate fi obligata la restituirea cheltuielilor ce tin de valoarea intretinerii, este corecta numai in măsura in care debitorul obligației de întreținere este in culpa.

Art.2263 alin.5 NCPC stipulează ca "debitorul in culpa nu poate obține restituirea prestațiilor de intretinere deja executate." Prevederea din noul cod vine sa legitimeze opinia formata deja in literatura juridica si practica judiciara anterioara intrării in vigoare a acestuia in care s-a arătat ca, desi debitorul intretinerii are obligația de a restitui bunul, creditorul nu trebuie sa restituie valoarea intretinerii prestate, atunci cand rezolutiunea s-a pronunțat din vina debitorului. Tot literatura si practica judiciara formata sub autoritatea codului vechi este cea care si argumentează aceasta opinie, arătând ca, daca persoana întretinuta si de buna credința ar fi fost obligata sa restituie valoarea prestațiilor primite s-ar nesocoti caracterul aleatoriu al contractului de întretinere prin faptul ca debitorul "ar putea să înceteze plata întreținerii când suma ratelor capitalizate egalează sau depășește valoarea bunului transmis, ceea ce l-ar pune pe transmițător în situația de a nu mai avea interes să obțină rezolutiunea, rămânând astfel la discreția debitorului, care și-ar face prin acest mod un drept din propria culpă, ceea ce nu trebuie admis."

Asadar, efectele aleatorii ale contractului de întretinere nu se mai produc in situația debitorului de buna credința al obligației de intretinere. In acest caz, nerestituirea de către creditor a valorii prestațiilor efectuate creează o îmbogățire fara justa cauza a celui care a primit întreținerea intrucat, prin culpa sa, foloasele realizate si-au pierdut legitimitatea.

In continuare, obligata fiind sa aprecieze si asupra altor cheltuieli pe care le-a solicitat si anume cheltuielile efectuate cu lucrările de zugrăvit, vopsit, văruit, montarea acoperișului, etc, instanța a considerat, pentru aceleași argumente ca nu poate dispune nici restituirea acestora.

Deoarece rezolutiunea contractului de vânzare cumpărare a fost dispusa din vina reclamantei creditoare efectele aleatorii ale contractului, respectiv cele cu privire la riscul contractului, nu se mai produc in persoana pârtii culpabile. In caz contrar, comportamentul creditorului care, in speța de fata, este unul repetat, devenind obicei, ar înfrânge caracterul aleatoriu al contractului care consta in imposibilitatea de a aprecia asupra întinderii contraprestatiei atat sub aspect material cat si sub aspectul trecerii timpului, neputând fi prevăzut momentul stingerii obligației de intretinere.

Într-adevar, în fapt, reclamanta s-a folosit de instrumentul juridic numit "contract de întretinere" pentru a se imbogatii efectiv de pe urma întreținerii prestate ani in sir de persoane precum Brandusoiu I. sau S. M. care, la rândul lor au fost victimele comportamentului culpabil al reclamantei ce a avut drept consecința rezolutionarea contractelor si in aceste cazuri.

Din considerentele hotărârii se deduce ca cele doua capete de cerere privitoare la restituirea prestaților, fie ca e vorba de intretinerea persoanei creditoare, fie ca este vorba despre întretinerea casei de locuit, au fost respinse invocandu-se, un motiv de nelegalitate desi, au fost luate in calcul si anumite chestiuni de netemeinicie, mai ales atunci cand s-a constatat faptul ca nu exista "nici un alt înscris care sa completeze declarațiile martorilor" care au dat detalii cu privire la persoana care a suportat toate aceste costuri si cheltuieli.

Instanța a considerat deficitare declarațiile martorilor constatând ca nici unul nu a putut preciza din banii cui au fost montate porțile metalice si geamul termopan.

Faptul ca geamul termopan si porțile metalice au fost montate de către parata din banii sai a fost confirmat de reclamanta insasi atat in dosarul soluționat anterior cu prilejul administrării interogatoriului cat si cu ocazia interogării acesteia în prezentul dosar.

Având in vedere ca a solicitat doar cheltuielile pe care le-a făcut la casa mare, casa care a făcut obiectul contractului de întretinere, consideră ca este îndreptatita sa solicite restituirea lor in baza principiului repunerii in situația anterioara, tinand cont de reaua credita a reclamantei, pe de o parte, si de lipsa oricarei culpe in ceea ce o privește, pe de alta parte. Surprinzător este insa ca, instanța a trecut la analiza temeiniciei probelor dupa ce, în prealabil, a constatat ca nu are dreptul la restituirea acestor cheltuieli.

Asadar, daca instanța va constata ca, datorita caracterului aleatoriu al contractului de întretinere, nu are dreptul de a obține restituirea sumelor solicitate nu va putea decât sa respecte aceasta hotărâre, dar daca instanța nu se poate pronunța in favoarea acestor solicitări de restituire si, deci, de repunere întocmai in situația anterioara încheierii contractului din motive de temeinicie, atunci se va impune, probabil reanalizarea probelor administrate la fond si chiar, daca instanța considera necesar, completarea probelor administrate la prima instanța conform art.479 alin.2 C.pr.civ. prin modalitatea concreta de adresare a unor intebari suplimentare martorelor B. E. si P. P..

O alta critica a hotărârii atacate privește neactualizarea sumei de 1600 lei, respectiv 218 lei, cu rata inflației. Consideră ca aceasta modalitate de asigurare a unui echilibru valoric intre sumele de restituit si realitățile prezente manifestate sub aspectul condițiilor de instabilitate a monedei naționale este de natura sa o protejeze de efectele relei credințe ale creditoarei culpabile.

Solicită, așadar, ca repunerea in situația anterioara încheierii contractului sub acest aspect, sa se faca in sensul obligării reclamantei la plata actualizata a acestor sume de bani.

Solicită, de asemenea, ca, in măsura in care nu se vor retine argumentele pentru care s-au respins capetele de cerere privind obligarea reclamantei la plata sumelor de bani constând in cheltuielile efectuate cu întretinerea reclamantei si cu întretinerea casei de locuit, sa se dispună si asupra modificării proporției ce a fost avuta in vedere de instanța de fond la aprecierea cuantumului cheltuielilor de judecata ce i se cuvin.

Pentru aceste motive, in baza art.480 alin.2 C.pr.civ., solicită admiterea apelului si schimbarea in parte a hotărârii atacate in sensul celor arătate.

Apelanta reclamantă T. T. în apelul declarat consideră sentința nelegala și si netemeinica, solicitând admiterea apelului, modificarea in parte a sentinței instanței de fond, in sensul dispunerii rezolutiunii contractului de vânzare-cumpărare din culpa paratei si înlăturarea obligării la plata cheltuielilor de judecata .

Sentința instanței de fond este netemeinica sub aspectul respingerii acțiunii privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare sub nr.3838/17.09.2003, deoarece făcând o apreciere eronata a probatoriului administrat in cauza, instanța a stabilit in mod gresit ca neexecutarea obligației de întretinere s-a datorat culpei sale.

Din probatoriul administrat in cauza rezulta cu certitudine ca neîndeplinirea obligatiei de întreținere asumată de parata, prin contract, începând cu data de 30.10.2013 a avut loc din culpa acesteia, deoarece parata a refuzat sa-i acorde întreținere sub toate aspectele, așa cum s-a obliugat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3838/17.09.2003.

Astfel ca, la data de 24.06.2014 a notificat-o pe parata E. A., sa-si execute obligația de întreținere asumata prin contract, învederandu-i totodată ca starea de sănătate precara si vârsta înaintata nu-i mai permite sa locuiască singura, având nevoie de prezența permanenta a paratei în locuință.

Precizează că parata nu si-a îndeplinit obligația de întreținere nici după primirea notificării, sustragandu-se de la aceasta obligație sub pretextul unui pretins refuz al reclamante de a primi întreținere, refuz care în realitate nu a existat.

Profitând de faptul ca fiica sa este secretarul Consiliului local Măruntei, parata E. A., a recurs la efectuarea unor anchete sociale la domiciliul reclamantei, prin care s-a reținut in mod eronat ca reclamanta refuza întretinerea.

Menționează că, instanța de fond trebuia sa aibă in vedere in aprecierea culpei privind neexecutarea obligației de intretinere faptul ca parata nu a reconectat casa de locuit a reclamantei la rețeaua de energie electrica, pe care tot aceasta a deconectat-o la data de 16.11.2012, precum si faptul ca nu i-a instalat postul telefonic, desi reclamanta i-a solicitat acest lucru prin notificare, post telefonic care a fost întrerupt de către parata la data de 21.11.2010. In acest sens, au fost depuse la dosarul cauzei adresa . din data de 13.08.2015, in care se precizează ca la data de 06.12.201 2 parata a solicitat in mod expres ca imobilul casa de locuit sa nu mai fie conectat la rețeaua de energie electrica, acesta rămânând in continuare deconectat si adresa nr. 100/_ /03.09.2015, potrivit căreia postul telefonic al reclamantei este întrerupt . In aceste condiții, in mod eronat instanța de fond a reținut ca din adresa emisa de ., nu rezulta ca reclamanta este cea care a solicitat deconectarea imobilului de la rețeaua de energie electrica .

Mai susține că nu poate fi primita nici motivarea instanței făcuta in sensul ca parata nu avea obligația sa achite contravaloarea utilităților, respectiv energie electrica, motivat de faptul ca aceasta obligație nu era prevăzuta in contract, având in vedere ca asa cum a stabilit in mod constant in practica judiciara, noțiunea de obligație de intretinere trebuia luata in sensul sau cel mai larg, incluzând o . prestații printre care si plata consumului de energie electrica si a altor utilități .

Prin urmare, arată că desi paratei ii revenea obligatia de a-i asigura utilitățile necesare unui trai minim decent, nu și-a îndeplinit aceasta obligație, cu toate ca la interogatoriu a susținut contrariul, ceea ce dovedește pe deplin reaua-credința a paratei si refuzul acesteia de a îndeplini obligația de întretinere asumata prin convenție.

Tot sub aspectul dovedirii culpei paratei privind neindeplinirea obligației de întretinere, instanța de fond trebuia sa aiba in vedere si faptul ca parata a înființat poprire asupra pensiei reclamantei pentru recuperarea unei creante de 2960 lei, reprezentând cheltuieli de judecata in dosarul civil nr._ , fapt ce a avut drept consecința diminuarea considerabila a veniturilor acesteia, fiind pusa in situatia de a nu-si putea acoperi cheltuielile legate de întretinerea sa si de a apela in acest sens la ajutorul altor persoane . În mod eronat instanța de fond a reținut ca fiind corecta declanșarea executării silite de către parata, având in vedere ca aceasta contravine obligației de întreține pe care aceasta o avea de îndeplinit fata de reclamanta .

De asemenea, susține că parata a deposedat-o de toate bunurile mobile din casa, fiind nevoita sa locuiască in condiții precare si a refuzat sa se mute împreuna si sa-i acorde îngrijirea permanenta de care avea nevoie, ceea ce dovedește ca parata a fost cea care a refuzat in mod nejustificat sa-i asigure întretinere sub toate aspectele reclamantei.

Precizează că, aceste aspecte sunt dovedite cu răspunsurile la interogatoriu de la punctele 5, 6, prin care parata recunoaște ca a refuzat sa se mute împreuna cu reclamanta in domiciliul acesteia si sa-i acorde înmgtijirea de care are nevoie sub pretextul ca starea sănatatii nu-i impune acest lucru. Actele mdicale depuse la dosarul cauzei, dovedesc faptul ca este o persoana in vârsta, bolnava si in consecința are nevoie de prezenta permanenta a unei persoane în locuința sa, fiind neîntemeiata motivarea instanței făcuta in sensul ca aceasta solicitare a sa are caracter sicanator.

De asemenea, susține că declarațiile martorilor propuși de parata nu trebuiau luate in considerare la stabilirea adevărului in cauza, ci trebuiau înlăturate ca fiind subiective având in vedere că martorele se afla in relații de dușmănie cu ea din momentul in care au fost audiate in dosarul nr._ .

In aceste condiții solicită a se constata că probatoriul administrat in cauza face pe deplin dovada că pârâta nu și-a îndeplinit din culpa sa obligatia de întreținere, in sensul ca nu i-a asigurat alimentația necesara, menajul, iluminatul si curățenia locuinței, încălzitul locuinței, asistenta medicala, a refuzat sa locuiască împreuna cu reclamanta pentru a o îngriji si mai mult decat atat i-a diminuat veniturile prin înființarea popririi pe pensie, a deposedat-o de bunurile mobile din locuinta si nu i-a asigurat utilitatile de stricta necesitate pentru un trai decent .

Pe de alta parte, arată că instanța de fond nu a avut in vedere ca noțiunea de întreținere include multiple prestații, iar executarea corespunzătoare a acestei obligații implica pe langa prestațiile materiale si o componenta psihologica, care se întemeiază pe un raport de încredere si apropiere . Din probele aflate la dosar a rezultat faptul ca parata si familia sa au avut un comportament lipsit de respect fata de reclamanta, in sensul că i-au adresat jigniri, au agresat-o fizic, ceea ce i-a creat reclamantei un sentiment de teama si neîncredere . In aceste sens este de declarația martorului B. P. și adresa MAI din 25.04.2014, din care rezultă că a fost avertizata in scris pentru faptele sale comise împotriva reclamantei . În consecința si din această perspectiva, instanța trebuia sa aprecieze ca reclamanta nu are niciun fel de culpă privind rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întreținere .

Menționează că sentința estee netemeinica si sub aspectul obligării la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1770 lei care nu sunt proporționale cu cererea convenționala admisă, având în vedere doar capătul de cerere privind rezolutiunea contractului de vanzare-cumpărare și repunerea partilor in situația anterioara încheierii contractului .

In drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 C.pr.civ.

La data de 19.01.2016, apelanta reclamantă T. T. a depus întâmpinare la apelul formulat de apelanta pârâtă, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

Referitor la critica facută in sensul ca în mod nelegal s-a dispus respingerea capatului de cerere privind restituirea contravalorii întreținerii ce se pretinde a-i fi acordată, solicită a se constata că aceasta este neîntemeiata, întrucât așa cum in mod corect a apreciat instanța de fond aceasta nu este supusa restituirii datorita caracterului aleatoriu al contractului de vanzare-cumparare cu clauza de întreținere.

Susține că, a admite teza contrara, înseamna a inlatura acest caracter aleatoriu al contractului, deoarece beneficiarul întreținerii ar fi lăsat la discreția debitorului, care ar putea sa nu-si mai execute obligația, știind ca nu va mai fi obligat sa restituie bunul, ca urmare a faptului ca persoana întreținuta nu ar mai avea interes sa obțină rezoluțiunea din cauza sumei ce ar trebui sa o restituie drept contravaloare a întreținerii prestate.

În cauză nu poate fi vorba de o îmbogățire făra justa cauza a creditoarei întreținerii, așa cum susține în mod eronat apelanta pârâtă, deoarece prestațiile ce se pretind a fi efectuate de catre parata au ca temei convenția dintre parti.

Precizează că dispoz. art. 2263 alin. 5 N.C.civ., la care face trimitere apelanta pârâtă, nu sunt incidente în cauză, având în vedere că actul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la data de 17.09.2003, anterior intrării în vigoare a noului cod civil și prin urmare este supus dispozițiilor în vigoare la data încheierii acestuia.

Solicită a se constata că este neîntemeiat și motivul de apel prin care se aduc critici sentinței instanței de fond privind respingerea capătului de cerere având ca obiect restituirea contravalorii îmbunătățirilor cu privire la care pârâta pretinde că le-a efectuat la imobilul casă de locuit ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, întrucât din probele administrate nu rezultă că pârâta a efectuat aceste îmbunătățiri.

Mai arată că, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, pârâta nu a făcut dovada contravalorii lucrărilor efectuate la imobilul casă de locuit, renunțând la efectuarea expertizei tehnice.

Este neîntemeiată și critica privind neactualizarea sumei de 1600 lei, respectiv 218 lei cu rata inflației, întrucât în mod corect instanța de fond a dispus restituirea prețului vânzării în sumă de 1600 lei neactualizat, acesta fiind prețul menționat în contract ca fiind plătit de către pârâtă.

In drept, s-au invocat dispozițiile art. 471 alin. 5 C.pr.civ.

La data de 10.02.2016 apelanta pârâtă E. A. a depus întâmpinare la apelul formulat de apelanta reclamantă prin care solicită respingerea apelului acesteia.

1. Arată că instanța a dispus rezolutiunea contractului din vina exclusiva a reclamantei deoarece, in condițiile unei stări conflictuale declanșate in anul 2012, in condițiile multitudinilor de plângeri penale formulate de către reclamanta împotriva paratei si familiei sale, a refuzului categoric al reclamantei manifestat atat in fata diferitelor persoane cat si in fata autorităților legale, de a primi alimente de la parata si orice forma de întreținere, de a nu îi permite accesul in casa, precum si in condițiile in care, cu ignorarea acestei stări conflictuale, reclamanta i-a solicitat sa se mute si sa locuiască efectiv la aceasta.

Așadar, fata de caracterul neechivoc al probelor administrate in număr mare pentru demonstrarea culpei contractuale, invocarea neindeplinirii obligației de întreținere in forma conectării sau a reconectarii casei de locuit la rețeaua de energie electrica, ori a instalării unui post telefonic, in aceleași condiții ale înaspririi relatiilor contractuale din vina exclusiva a reclamantei, ridica, din nou, problema șicanarii paratei si, foarte probabil, si a instanței.

2. Ancheta sociala efectuata la domiciliul reclamantei, act inregistrat la Primăria Măruntei sub nr. 3554 din 18.12.2013, indica faptul ca viceprimarul împreuna cu un inspector din cadrul Primăriei i-au adus la cunoștința reclamantei faptul ca, in ciuda unui comportament necorespunzator amendat si de către instanța de judecata, familia E. "dorește sa-i asigure intretinerea, sa-i aducă lemne, mâncare si sa reconecteze casa la rețeaua de energie electrica". Încercarea membrilor comisiei de a gasi înțelegere la reclamanta s-a lovit de refuzul categoric al acesteia de a primi orice ajutor din partea membrilor familiei paratei, lucru de asemenea consemnat in ancheta sociala.

Încercarea apelantei reclamante de a inlatura realitățile cuprinse . de la o autoritate prin afirmația ca aceste acte arata "in mod eronat ca reclamanta refuza intretinerea" nu poate sa-si atingă scopul, deoarece instrumentul folosit pentru demantelarea respectivei realități este inadecvat. P. la proba contrara, care ar presupune existenta unui fals dovedit, se prezuma absolut ca ancheta sociala releva adevărul in privința celor constatate, chiar daca fiica paratei "este secretarul Consiliului local Măruntei".

3. Pentru critica faptului ca nu ar fi achitat contravaloarea energiei electrice, susține că va depune inscrisuri din care rezulta ca, desi nu a fost o obligație contractuala, facturile de energie au fost plătite pana la data de 29.11.2012.

4. Privitor la critica adusa pentru gestul de a-și recupera o creanța de la reclamanta T. T., debitoare a unei obligații de restituire a unei sume de bani, născuta din alte raporturi si fara legătura cu obligațiile contractule dintre parti, este de analizat cauza apariției acestei obligații, fata de care dreptul de creanța a fost doar un efect, iar nu faptul urmăririi efective a intimatei-apelante pentru acel debit. Astfel, existenta - ca efect -a acelui debit, pentru care s-a instituit poprire este dovada indubitabila a stricării relațiilor contractuale dintre parti, rămânând la momentul respectiv sa se stabilească doar cui ii aparținea vina pentru deteriorarea raporturilor consfințite prin actul de intretinere.

5. In accepțiunea intimatei-apelante, nu numai anchetele sociale sunt acte îndoielnice, nerelevante, eronate, nereale si imaginare, dar nici acte care au valoarea unui dispozitiv inatacabil cum este, de pilda, rezoluția Parchetului din 07.02.2012, nu prezintă relevanta juridica pentru reclamanta in privința realităților pe care acestea le-au constatat. Astfel, cu toate ca prin amintita Rezoluție s-a dispus neînceperea urmăririi penale fata de membri familiei E. pentru săvârșirea infracțiunii de furt la plângerea prealabila pentru anumite bunuri mobile pe care reclamanta susținea ca i le-ar fi furat parata si familia sa, totuși intimata-apelanta isi ingaduie sa-si fundamenteze un motiv de apel pe o critica ce vizează chiar "deposedarea" reclamantei de bunurile mobile pe care le avea in casa. Este contestabila si, ca atare, de neluat in seama incercarea intimatei - apelante de a dovedi lipsa de întreținere, cu obligația intrinseca de asigurare a ei sub toate aspectele, prin fapte al căror contrariu a fost deja demonstrat.

6. Cat despre profilul moral al martorelor B. E. si P. P. sicaracterul subiectiv/obiectiv al depozițiilor acestora, consideră ca existenta unei rezolutii de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea de mărturie mincinoasa in ce le privește, este de natura a intari convingerea instanței despre caracterul real, neindoilenic al celor doua mărturii care le aparțin. In concluzie, nici aceasta critica nu poate fi susținuta.

7. De asemenea, ca răspuns la următoarea critica arată ca instanța, dimpotrivă, a avut in vedere faptul ca "executarea corespunzătoare" a obligației de întreținere implica, pe langă prestațiile materiale si o componenta psihologica. De aceea a ținut cont de caracterul sicanatoriu al unora dintre cererile si condițiile puse de reclamanta paratei pentru continuarea raporturilor contractuale.

8. Nu numai actele despre care a amintit in cele de mai sus, emanate de la autoritati competente in domeniu, au fost criticate, ci si altele asemenea, cum ar fi, de xemplu, rezoluția de neincepere a urmăririi in privința fiului familiei E. căruia i s-a făcut plângere de către aceeași intimata-apelanta pentru folosirea abuziva pensiei.

De asemenea, desi consistente numeric, probele cu care s-a putut demonstra atat efectuarea unor cheltuieli însemnate cu întreținerea reclamantei precum si cu imbunatatirile aduse casei de locuit au fost si ele tăgăduite "in . T. T.. Intimata-apelanta nu a remarcat faptul ca, inainte de a se lămuri pe sine in privința acestor cheltuieli, trebuie sa se lămurească o problema ridica in sensul posibilității legale de a le solicita

Au fost anexate la dosar, în copie, următoarele acte: aviz de plata la factura nr._ din 12.11.2012 a Cez Vânzare; dovada plații acestui aviz și schița privitoare la îmbunătățirile efectuate atâta la casa mare cat si la anexa.

Apelanta reclamantă T. T. a formulat răspuns la întampinarea depusa de intimata parata E. A., solicitând instanței a avea in vedere următoarele .

Susține că, probatoriul administrat in cauza nu confirma susținerile intimatei-parate din intampinare făcute in sensul ca ar fi refuzat in mod categoric sa primească alimente si orice alta forma de intretinere de la intimata -parata E. A. .

Mai arată că, probele existente la dosar dovedesc faptul ca este o persoana in vârsta si bolnava, ceea ce necesita prezenta in permanenta in domiciliul sau a unei persoane care sa o ingrijeasca si in consecința nu se poate retine ca solicitarea adresata paratei de a se muta impreuna cu reclamanta ar avea caracter sicanator .

Menționează că parata susține că a achitat contravaloarea energiei electrice, depunand doua facturi in acest sens, nefacandu-se niciun fel de referire la faptul ca imobilul a fost deconectat de intimata -parata de la rețeaua de energie electrica la data de 16.11.2012 din cauza neachitarii debitelor restante si ca la data de 06.12.2012 parata a solicitat in mod expres deconectarea casei de la rețea, ceea ce dovedește reaua-credinta si refuzul acesteia de a-i presta intretinere apelantei -reclamante .

De asemenea, arată că solicitarea de a i se reconecta locuința la rețeaua de energie electrica, de a i se monta post telefonic si cablu Tv, nu are caracter sicanator, asa cum susține in mod neîntemeiat intimata-parata, având in vedere ca aceste utilități sunt de stricta necesitate pentru un trai minim decent.

Cu privire la executarea silita de către intimata-parata pentru un debit in suma de 2960 lei, solicită a se aprecia ca aceasta constituie o dovada a refuzului paratei de a-i acorda sprijin material, respectiv de a-i presta intretinere, având legătura cu obligația asumata de intimata -parata prin contract.

Prin rezoluția procurorului din 07.02.2013 s-a dispus neînceperea urmăririi penale fata de fiul intimatei-parate, insa ceea ce este relevant sub aspectul stabilirii adevărului in cauza este faptul ca in referatul organului de cercetare penala, este menționata declarația poștașului data la data de 23.11.2012, potrivit căreia de mai mulți ani pensia apelantei-reclamante a fost ridicata de E. Nadir-I., ceea ce dovedește cu prisosința ca nu i s-a prestat intretinere, respectiv nu s-au făcut cheltuieli de către intimata -parata cu intretinerea apelantei-reclamante .

Susține că, imobilul casa de locuit nu este amenajat cu televizor color, telefon, pat cu dormeza Relaxa, vitrine, covoare, asa cum susține in mod eronat intimata- parata, având in vedere atat inscrisurile depuse la dosar, declarația martorului, B. P., precum si răspunsul la interogatoriu al paratei.

A anexat, în copie: adresa . din 13.08.2015 si adresa Telekom România din 13.09.2015.

Considerentele instanței de apel în raport de motivele de apel invocate, apărările formulate și dispozițiile legale incidente în cauză:

Apelul formulat de apelanta-reclamantă-pârâtă Ț. T.:

Apelul este nefondat.

Soluția dispusă de instanța de fond este susținută de probele administrate în cauză, respectiv de depozițiile martorilor care au fost unanime în a relata că apelanta-reclamantă-pârâtă Ț. T. a refuzat constant să primească întreținere de la apelanta-pârâtă-reclamantă E. A..

Faptul că la data de 24.06.2014 aceasta ar fi notificat-o pe debitoarea întreținerii să-și execute obligația de întreținere nu se coroborează cu depozițiile martorilor audiați în cauză, în sensul neexecutării obligației de întreținere de către debitoare.Notificarea respectivă nu este aptă per se să probeze faptul neexecutării, existând și posibilitatea de a fi fost făcută de creditoare cu rea-credință, în pofida încercărilor debitoarei de a-și executa obligația.

Potrivit legii, prin contractul de întreținere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părți sau al unui anumit terț prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii pentru o anumită durată.

Cu alte cuvinte, prin contractul de întreținere – de regulă – una dintre părți (creditorul obligației) înstrăinează un bun sau plătește o sumă de bani (capital), iar cealaltă parte (debitorul obligației) se obligă să-i asigure (sau să asigure unui terț) întreținerea în natură (de regulă hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale etc.) pe timpul cât creditorul va trăi, iar după moartea acestuia să îl înmormânteze. În acest caz contractul de întreținere se constituie cu titlu oneros.

Potrivit legiuitorului, debitorul întreținerii datorează creditorului prestații stabilite în mod echitabil ținându-se seama de valoarea capitalului și de condiția socială anterioară a creditorului.

Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, menaj, precum și folosința unei locuințe corespunzătoare. Întreținerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile și cheltuielile necesare în caz de boală.

În cazul în care întreținerea are caracter viager sau atunci când creditorul decedează în cursul duratei contractului, debitorul are obligația să îl înmormânteze.

Așadar, debitoarea întreținerii nu avea, de plano, obligația achitării facturilor de utilități, aceasta nefiind o clauză subînțeleasă a contractului de întreținere și nici nu și-a asumat o astfel de obligație prin contract.

Faptul că apelanta-pârâtă-reclamantă E. A. a refuzat să se mute în același imobil cu apelanta-reclamantă-pârâtă Ț. T. nu echivalează cu neîndeplinirea obligației de întreținere, domiciliile celor două părți aflându-se la o distanță neînsemnată unul față de celălat, astfel că debitoarea întreținerii avea posibilitatea reală de a-i acorda îngrijire creditorei sub toate aspectele.

De asemenea, luarea unor bunuri mobile din domiciliul apelantei-reclamantă-pârâtă Ț. T., s-a făcut, probabil cu acordul acesteia, din moment ce nu a făcut dovada promovării unei acțiuni în revendicare mobiliară pe care să o fi exercitat împotriva debitoarei, în situația în care bunurile ar fi fost luate fără acordul său și lipsa acestora i-ar fi pus în primejdie existența.

Nici punerea în executare a unui titlu executoriu împotriva creditoarei de către apelanta-pârâtă-reclamantă E. A. nu echivalează cu neexecutarea obligației de întreținere, sumele provenite din titlul executoriu respectiv reprezentând cheltuieli de judecată datorate de apelanta-reclamantă-pârâtă Ț. T. ca urmare a demersurilor juridice nefondate purtate împotriva debitoarei și familiei acesteia.

Prin promovarea plângerilor penale și acțiunilor civile neîntemeiate împotriva debitoarei, creditoarea a acceptat posibilitatea obligării sale la plata cheltuielilor de judecată pricinuite părții adverse, astfel că, singură și-a pus în primejdie propria întreținere, cu atât mai mult cu cât a refuzat să primească întreținere de la apelanta-pârâtă-reclamantă E. A..

În ceea ce privește motivul de apel prin care se critică soluția instanței de fond cu privire la modul de stabilire a cgeltuielilor de judecată, având în vedere că și apelanta-reclamantă-pârâtă Ț. T. a formulat critici în acest sens, pentru o soluționare unitară, cele două motive de apel vor fi analizate împreună.

Apelul formulat de apelanta-pârâtă-reclamantă E. A.:

În ceea ce privește primul motiv de apel, Tribunalul reține că este neîntemeiat.În mod corect a reținut instanța de fond că valoarea întretinerii prestate, datorită caracterului aleatoriu al contractului nu trebuie restituită.

Cu privire la motivul de apel prin care se critică soluția instanței de fond în ceea ce privește capătul de cerere prin care apelanta-pârâtă-reclamantă E. A. a solicitat obligarea apelantei-reclamantă-pârâtă Ț. T. la plata contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului ce a făcut obiectul contractului de întreținere, Tribunalul reține că, într-adevăr, din depozițiile tuturor martorilor audiați la instanța de fond reiese că aceste îmbunătățiri au fost efectuate.

Însă, deși instanța de fond a dispus, la solicitarea apelantei-pârâtă-reclamantă E. A. efectuarea unei expertize în specilittea construcții civile, în vederea evaluării acestor îmbunătățiri, la termenul din data de 09.09.2015, apărătorul apelantei-pârâtă-reclamantă E. A. a renunțat la administrarea acestei probe (f.170), ceea ce dă naștere, în opinia instanței de apel, unei prezumții de recunoaștere a faptului că aceste îmbunătățiri au fost efectuate din banii apelantei-reclamantă-pârâtă Ț. T., așa cum a susținut aceasta.

Tribunalul reține că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității părților, astfel că prin renunțarea la această probă apelanta-pârâtă-reclamantă E. A. a renunțat implicit și la posibilitatea dovedirii pretențiilor solicitate prin acest capăt de cerere.

Acest principiu este prevăzut expres de dispozițiile art.9 din C., alin.2 prevăzând că obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.

De asemenea, conform dispozițiilor art.10 alin.2 C., părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

Or, prin atitudinea sa de desistare de la administrarea probei prin care urma să probeze întinderea pretențiilor sale legate de îmbunătățirile efectuate și dovedite deja prin depozițiile martorilor, apelanta-pârâtă-reclamantă E. A. a anticipat soluția de respingere a acestui capăt de cerere, ca nefondat.

În ceea ce privește motivul de apel prin care critică soluția instanței de fond pentru neactualizarea cu indicele de inflația a sumelor de 218 lei și 1600 de lei, ce reprezintă cheltuielile suportate de apelanta-pârâtă-reclamantă E. A. cu încheierea contractului de întreținere și prețul contractului, Tribunalul apreciază că este întemeiat.

Actualizarea cu indicele de inflație se justifică, știut fiind că funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.

Întemeiat este și motivul de apel prin care se critică modul de acordare a cheltuielilor de judecată.

Astfel, cererea reconvențională formulată de apelanta-pârâtă-reclamantă E. A. a avut 4 capete de cerere, din care două au fost admise integral de către instanța de fond, capetele de cerere în pretenții au fost admise în proporție de 40%, iar cel prin care solicita instituirea unui drept de retenție, a fost respins.

Din totalul cheltuielilor de 3570 de lei efectuate de apelanta-pârâtă-reclamantă E. A. la instanța de fond, aceasta avea dreptul la restituirea sumei de 2142 de lei, reprezentând 60% din cheltuielile efectuate.

Pe cale de consecință, Tribunalul apreciază ca fiind nefondat motivul de apel prin care apelanta-reclamantă-pârâtă Ț. T. a susținut că nu sunt proporționale cheltuielile de judecată acordate în cauză cu măsura în care a fost admisă cererea reconvențională.

Având în vedere măsura în care a fost admis apelul formulat de apelanta-pârâtă-reclamantă E. A., în temeiul art.482 raportat la art.453 alin.1 C., instanța o va obliga pe apelanta-reclamantă-pârâtă Ț. T. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 de lei, reprezentând ½ din onorariul de avocat conform chitanței nr.58/13.02.2016

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta pârâtă E. A., CNP_, cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr. 6759/23.09.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ .

Schimbă în parte sentința, în sensul că sumele de 1600 de lei și 218 lei la care a fost obligată intimata T. T., vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, iar cheltuielile de judecată de la fond la care va fi obligată intimata T. T. vor fi în cuantum de 2.142 de lei.

Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă T. T., CNP_, cu domiciliul în comuna Mărunței, .. 61, județul O., împotriva sentinței civile nr. 6759/23.09.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, ca neîntemeiat.

Obligă intimata apelantă T. T., la plata sumei de 500 de lei, cu titlul de cheltuieli de judecată către apelanta intimată E. A..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 Mai 2016.

Președinte,

C. C.

Judecător,

M. I. D.

Grefier,

N. A. S.

Red.CC

Tehnored.CC/IM

Jf:M.E.C.

Ex.4/19.05.2016

← Anulare act. Decizia nr. 226/2015. Tribunalul OLT		Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... →

Rezoluţiune contract. Decizia nr. 435/2016. Tribunalul OLT

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Rezoluţiune contract. Decizia nr. 435/2016. Tribunalul OLT