Modificare măsuri privind copilul. Decizia nr. 322/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 322/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 2557/259/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 322
Ședința publică din data de 3.06.2013
PREȘEDINTE – A. G. H.
JUDECĂTOR – R. I. C.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta - pârâtă M. (FOSTĂ C.) A. G. cu domiciliul în Sălciile, nr. 602, județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 259/11.03.2013 pronunțată de Judecătoria M. în contradictoriu cu intimatul - reclamant C. C. fiul lui N. și T., deținut în Penitenciarul Ploiești și autoritatea tutelară C. L. SĂLCIILE cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta – pârâtă personal, lipsă fiind intimatul – reclamant și autoritatea tutelară.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelanta - pârâtă învederează instanței că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat în cauză si solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile apelantei - pârâte, în sensul de mai sus, consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apelanta - pârâtă având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței admiterea apelului așa cum a fost formulat și să se dispună schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul exonerări de la plata pensiei de întreținere în favoarea minorelor, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. sub nr._, reclamantul C. C. în contradictoriu cu pârâta C. A. G., a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună „modificarea măsurilor luate cu privire la copil”, respectiv să stabilească locuința minorelor C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, la bunica paternă C. T..
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost căsătorit cu pârâta, căsătorie din care au rezultat minorele C. C.-E., născută la data de 19.03.1998, C. A. A., născută la data de 10.11.2001, C. C. A., născută la data de 27.10.2002 și C. M. D., născută la data de 08.11.2007 care au fost încredințate spre creștere și educare mamei pârâte, conform sentinței civile nr.770/22.06.2012 pronunțate de catre Judecătoria M..
Reclamantul a precizat faptul că solicită stabilirea locuinței minorelor C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, la bunica paternă C. T., întrucât el este se află în executare unei pedepse privative de libertate iar pârâta, mama minorelor, nu are posibilitatea de a le oferi acestora tot ce este necesar unui trai decent fiind implicată într-o relație de concubinaj cu un alt bărbat, context în care a parasit domiciliul lăsând minorele în grija bunicii materne, o persoană cu serioase probleme de sănătate, avand discernământul diminuat .
In conformitate cu dispozițiile art. 112 pct. 5 C.pr.civ, in dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței însă a depus la dosarul cauzei o notă de ședinta arătând că este de acord ca locuința minorelor C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, să fie stabilită la bunica paternă C. T. iar minorele C. A. A., născută la data de 10.11.2001 și C. M. D., născută la data de 08.11.2007 să rămână in continuare încredințate ei.
Instanța, în temeiul art. 396 Cod civil, a dispus efectuarea unor anchete psihosociale la domicilul părților, referatul și rapoartul de evaluare psihologică fiind depuse la filele 34-38 dosarul cauzei.
Potrivit dispozitiilor art. 264 Cod civil, instanța a procedat la audierea minorelor C. C.-E. si C. C. A. în camera de consiliu, procesul verbal întocmit cu aceasta ocazie fiind depus la fila 31 din dosarul cauzei.
În cauză s-au administrat probatorii cu acte, anchetă psihosocială efectuată de Serviciul autorității tutelare din cadrul Consiliului local al comunei Salciile precum și proba testimonială.
Prin sentința civilă nr. 259/11.03.2013, Judecătoria M. a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul C. C., în contradictoriu cu pârâta C. A. G..
A stabilit locuința minorelor C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, la domiciliul bunicii paterne C. T. fiica lui V. C. și V. R., posesoarea cărții de identitate ., nr._ și C.N.P._, domiciliată în comuna Ciorani, ., nr.1616, județul Prahova.
A obligat pârâta C. A. G. la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 94 lei, în favoarea fiecărei minorele C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, de la data de 18.12.2012, până la majoratul fiecărei minore.
A obligat reclamantul C. C. la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 94 lei, în favoarea fiecărei minorele C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, de la data de 18.12.2012, până la majoratul fiecărei minore.
A dispus ca exercitarea autorității părintești să se realizeze de către ambii părinți, reclamantul C. C. si pârâta C. A. G., în comun.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.770/22.06.2012 pronunțată de Judecătoria M. s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între reclamant si pârâtî iar minorele C. C.-E., născută la data de 19.03.1998, C. A. A., născută la data de 10.11.2001, C. C. A., născută la data de 27.10.2002 și C. M. D., născută la data de 08.11.2007 au fost incredințate spre crestere si educare mamei.
Prin cererea de chemare in judecată reclamantul a solicitat modificarea masurii privind încredințarea minorelor C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002 spre crestere si educare mamei, în sensul stabilirii locuintei celor doua minore la domiciliul bunicii paterne C. T. având în vedere faptul că reclamantul execută o pedeapsă privativă de libertate iar pârâta nu mai poate asigura creșterea si educarea celor doua minore in condiții corespunzatoare.
Prin nota de ședinta pârâta a arătat faptul că este de acord ca locuința minorelor C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, sa fie stabilita la bunica paternă C. T. iar minorele C. A. A., născută la data de 10.11.2001 și C. M. D., născută la data de 08.11.2007 să ramană in continuare încredintate ei.
B. paternă C. T., fiica lui V. C. și V. R., posesoarea cărții de identitate ., nr._ și C.N.P._, domiciliată în comuna Ciorani, ., nr.1616, județul Prahova, prezentă la fiecare termen de judecata, și-a exprimat in fata instantei acordul și totodata dorința ca locuința minorelor să fie stabilită la domiciliul său.
Din concluziile raportului de ancheta psihosocială a rezultat faptul că imobilul în care locuiește bunica paternă C. T. împreună cu soțul său este compusă din 7 camere și oferă spațiu și condiții corespunzătoare pentru stabilirea locuinței minorilor, acest mediu fiind familiar minorelor care până la data despărtirii parintilor au locuit in acest imobil.
De altfel martora C. V. N. a confirmat faptul că bunica paternă oferă cele mai prielnice condiții pentru creșterea și educarea minorelor, acestea locuind împreună cu bunica paternă de aproximativ trei luni, aceasta implicându-se în mod direct în procesul de îngrijire și educare a minorelor, fapt ce a dus la un atașament reciproc între aceștia iar în vederea asigurării unei continuități în mediul familial și a unui climat familial stabil, instanța a apreciat că se impune ca minorele sa fie crescute de bunica paternă mai ales ca in imobilul în care minorele au locuit anterior impreuna cu pârâta si bunica maternă se afla in stare avansata de degradare, toate cele patru minore locuind împreună cu bunica și mama lor într-o singura încapere în conditii insalubre.
Aceeași martoră a declarat faptul ca minorele rămăseseră în grija bunicii materne (persoana cu tulburări psihice incapabilă să supravegheze în mod corespunzator minorele și să se implice in procesul educațional, drept dovada minora Cirlan C. a abandonat cursurile școlare) deoarece pârâta a intrat într-o relație de concubinaj cu un alt barbat, părăsind domiciliul.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 71/2011, a reținut prima instanță, dispozițiile hotărârilor judecătorești privitoare la relațiile personale și patrimoniale dintre copii și părinții lor divorțați înainte de . noului cod civil pot fi modificate conform art.403 Cod civil care prevăd faptul că în situația schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copii lor minori la cererea oricăruia dintre părinți.
Dispozițiile art. 400 alin. 3 Cod civil prevăd faptul că în mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire.
Având în vedere faptul că tatăl reclamant este o persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate iar mama parata demonstrează faptul că nu mai este în măsură să asigure minorelor condiții corespunzătoare de creștere si educare, acestea din urma exprimându-și dorința de a locui împreuna cu bunica paternă, instanța, dată fiind modificarea premiselor avute in vedere de instanța care a pronunțat divorțul la momentul încredințării celor patru minore spre creștere si educare mamei pârâte, a apreciat că poate dispune măsura prevăzută de art. 400 alin. 3 Cod civil aceasta fiind în deplină concordantă cu prevederile Legii nr. 272/2004.
Astfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul respectării și promovării cu prioritate a interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
De altfel, potrivit dispozițiilor art. 6 lit. i) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, unul din principiile prin care se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului este asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copiilor.
Respectarea si garantarea tuturor drepturilor copilului se mai realizează conform următoarelor principii vizând responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil și respectarea demnității copilului, potrivit art. 6 din același act normativ.
Un alt argument pentru dispunerea măsurii prevăzute de art. 400 alin. 3 Cod civil îl constituie si calitatea de rudă, respectiv bunica paternă, dar și legatura afectivă dintre aceasta și cele două minore.
Instanța a reținut că dispozițiile art. 397 C.civ instituie ca regulă exercitarea autorității părintești, după divorț, de ambii părinți și numai pentru motive temeinice exercitarea să se realizeze numai de către unul dintre aceștia iar conform art.507 Cod civil, în situația în care unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție judecătoreasca, decăzut din drepturile părintești sau dacă, din orice motiv, se află în imposibilitatea de a-si exprima voința.
Conform art. 483 Cod civil, autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Potrivit art. 487 Cod civil, părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acesteia potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.
Deoarece în speță nu a fost probata existenta uneia dintre situațiile prevăzute de art. 397 si art. 507 Cod civil, și pentru a-i responsabiliza pe cei doi părinti, instanța a dispus ca autoritatea părinteasca privind minorele C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, sa fie realizată în comun de către reclamantul C. C. si pârâta C. A. G..
Deși părțile au arătat că nu solicită obligarea la plata unei pensii de întreținere, instanța, având în vedere principiul interesului superior al minului, a dispus din oficiu obligarea fiecareia dintre părti, la plata unei pensii de întreținere în favoarea fiecareia dintre minorele C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, în contextul în care niciunul dintre părinți nu locuiește efectiv cu acestea, rămase în grija bunicii paterne, cei doi având obligația legală de a contribui în solidar la cheltuielile pe care le implică creșterea și educare celor două minore.
Cu privire la obligația de întreținere instanța a reținut că aceasta este reglementată de dispozițiile art. 499 din C.civ. care în alin. (1) stabilește că tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura, și pregătirea profesională. Potrivit dispozițiilor art. 516 alin.1 C.civ obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
În ceea ce privește condițiile obligației de întreținere, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 524 C.civ, potrivit cărora are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sa sau din bunurile sale, cele ale art.525 alin. 1 C.civ potrivit cărora minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 527 alin. 1 C.civ. poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
În ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere, alin. 2 al art. 529 C.civ. stabilește că atunci când întreținerea este datorată de părinte ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 mai mulți copii.
Avand în vedere faptul ca niciuna dintre părți nu a probat faptul că realizează venituri din muncă, instanța a avut in vedere venitul minim net garantat pe economia națională, obligând atât pârâta cât și reclamantul la plata unei pensii de întreținere în cunatum de 94 lei fiecare în favoarea fiecareia dintre cele două minore C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, de la data promovarii cererii de chemare în judecată, respectiv 18.12.2012 până la majoratul acestora.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanta-pârâtă a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței în sensul înlăturării obligării sale la plata pensiei de întreținere în favoarea celor două minore.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._/281/2012.
In motivarea apelului, apelanta-pârâtă a arătat că este salariată, realizând un venit mediu lunar de 700 lei, din care este obligată să se întrețină și totodată să le întrețină pe celelalte două minore care ăi sunt încredințate, C. A.-A., născută la 10.11.2001 și C. M.-D., născută la 8.11.2007.
A precizat că bunica maternă a declarat că nu solicită pensie de întreținere pentru cele două minore aflate în îngrijirea sa.
A menționat că de-abia poate asigura întreținerea pentru sine și îngrijirea celor două minore care îi sunt încredințate.
In dovedirea apelului, a depus la dosar adeverință emisă de ..
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 400 alin. (3) din Noul Cod civil, “în mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora (...)”.
Prin sentința civilă apelată, instanța, făcând aplicarea dispoziției legale sus-menționate, a stabilit locuința minorelor C. C.-E., născută la data de 19.03.1998 și C. C. A., născută la data de 27.10.2002, la domiciliul bunicii paterne C. T..
Astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, potrivit art. 499 alin. (1) N.C.civ., « tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. »
Iar potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.”
Pensia este stabilită în favoarea copiilor, minorele fiind beneficiarele contribuției la cheltuielile de întreținere, stabilite în sarcina părinților lor.
Art. 515 din Noul Cod civil stabilește că “nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere”.
Atât timp cât minorele nu pot renunța la întreținerea ce le este datorată de către părinți, cu atât mai mult acest drept nu îi poate fi recunoscut bunicii paterne la care a fost stabilită locuința acestora.
Este adevărat că, potrivit art. 525 alin. (2) din Noul Cod civil, în cazul în care părinții n-ar putea presta întreținere fără a-și primejdui propria lor existență, instanța de tutelă poate încuviința ca întreținerea să se asigure prin valorificarea bunurilor pe care le are minorul.
În cauză însă, din probele administrate, nu rezultă că minorele C. C.-E. și C. C. A. ar avea bunuri din valorificarea cărora să își poată asigura întreținerea.
Pe de altă parte, art. 527 N.C.civ. stabilește că, poate fi obligat la întreținere nu doar cel care are mijloacele pentru a o plăti ci și cel care are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
In cauză, astfel cum rezultă din adeverința depusă la dosar în apel, emisă de S.C. TANEX. S.R.L., salariul mediu lunar al apelantei-pârâte este de 710 lei.
Ca urmare a stabilirii locuinței minorelor la o altă persoană decât părinții, aceștia din urmă nu sunt scutiți de obligația de a le da întreținere, stabilită de lege în sarcina lor.
Potrivit declarației martorei C. V. N., audiată în cauză, bunicii paterni au gospodărie în care cresc animale, cultivă teren agricol, produsele obținute fiind hrana lor, nerealizând alte venituri în afara unor subvenții de la APIA, al căror cuantum nu l-a putut preciza.
A mai arătat martora că bunicii paterni mai prestează ocazional activități privind edificarea construcțiilor.
Prin urmare, astfel cum rezultă din această declarație, bunicii paterni nu realizează venituri constante, iar tatăl este în prezent deținut, astfel încât nu este în interesul minorelor ca mama acestora, obligată în primul rând la întreținere, în solidar cu tatăl, să fie scutită de obligația stabilită de lege în sarcina sa.
Prin urmare, în mod legal și temeinic a apreciat prima instanță că, în raport de principiul interesului superior al minorelor, se impune obligarea părinților la plata pensiei de întreținere în favoarea copiilor.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 296 C.proc.civ., Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta - pârâtă M. (FOSTĂ C.) A. G. cu domiciliul în Sălciile, nr. 602, județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 259/11.03.2013 pronunțată de Judecătoria M. în contradictoriu cu intimatul - reclamant C. C. fiul lui N. și T., deținut în Penitenciarul Ploiești și autoritatea tutelară C. L. SĂLCIILE cu sediul în ., ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 3.06.2013.
Președinte, Judecător,
A. G. H. R. I. C.
fiind în C.O. semnează
Președintele instanței
Grefier,
R. C.
fiind în C.O. semnează
P.-grefier
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./Tehnored.C.R.I.
5 ex./9.07.2013
D.fd._ Judecătoria M.
J.fd. D. M.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 503/2013. Tribunalul PRAHOVA | Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 24/2013.... → |
|---|
