Succesiune. Sentința nr. 1279/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1279/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 7115/105/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1279
Ședința publică de la 13 Mai 2014
Instanța constituită din:
Președinte - C. A. M.
Grefier - I. C. M.
Pe rol fiind soluționarea cauzei având ca obiect succesiune formulată de reclamanta P. A. M., cu domiciliul ales in sector 2, București, .. 4, in contradictoriu cu pârâții P. C. N., P. A. A. și P. A. M., toți cu domiciliul ales in București, .. 78 A, sect. 2, precum și a cererii reconvenționale formulate de pârâți, in contradictoriu cu reclamanta.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.05.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când tribunalul pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 13.05.2014 când a dat următoarea sentință:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ la data de 06.09.2013, reclamanta P. A. M. a chemat în judecată pe pârâții P. C. N., P. A. A. și P. A. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate calitatea de moștenitor a reclamantei P. A. M., de pe urma defunctei sale surori, P. I., născută P.; să se stabilească: cota succesorală ce i se cuvine de pe urma surorii sale, P. I., născută P., lichidarea regimului matrimonial ca urmare a decesului surorii sale P. I., născută P., masa succesorală rămasă de pe urma defunctei sale surori, P. I., născută P., raportarea liberalităților făcute de sora sa altor moștenitori, înainte de deces; să se dispună ieșirea din indiviziune privind bunurile succesorale rămase de pe urma defunctei sale surori, P. I., născută P.; să se constate calitatea de moștenitor a reclamantei P. A. M., de pe urma defunctului său tată P. A.; să se stabilească: cota succesorală ce i se cuvine de pe urma decesului tatălui său, P. A., masa succesorală rămasă de pe urma defunctului său tată P. A., raportarea liberalităților făcute de tatăl său celorlalți comoștenitori, înainte de deces; să se dispună ieșirea din indiviziune privind bunurile succesorale rămase de pe urma defunctului său tată P. A. și obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este fiica defunctului P. A., astfel cum rezultă din certificatul de naștere anexat la prezenta cerere, ca urmare a pronunțării sentinței civile nr._/28.11,2012, rămasă definitivă prin neapelare și irevocabilă la data de 01.02.2013, tatăl său decedând la data de 05.11.2010, în București, iar de pe urma sa au rămas următorii moștenitori: P. C. N., în calitate de soție supraviețuitoare; P. A. A., în calitate de fiu, P. A. M. în calitate de fiică, P. I. în calitate de fiică și reclamanta P. A. M., în calitate de fiică.
A arătat reclamanta că, la data de 25.11.2011, sora acesteia, P. I. a decedat, de pe urma sa, rămânând următorii moștenitori: C. B., în calitate de părinte; P. A. A., în calitate de frate bun; P. A. M. în calitate de soră cosangvină și reclamanta P. A. M., în calitate de soră cosangvină, iar la data de 31.08.2012, doamna C. B. a decedat, rămânând de pe urma acestea unic moștenitor fratele reclamantei, P. A. A..
A susținut reclamanta că în data de 04.03.2013, a inițiat dezbaterea succesorală pe cale notarială a bunurilor rămase de pe urma defunctului său tată, P. A., solicitând în același timp și efectuarea unui inventar al acestor bunuri și, în urma cererii, adresată către BNPA P. J. și N. M., a fost format dosarul succesoral nr. 28/2013, în care, la data de 15.03.2013, doamna notar public N. A. a încercat să efectueze inventarul bunurilor succesorale, dar nu a reușit acest lucru, deoarece succesibilii citați, respectiv frații reclamantei, P. A. A. și P. A. M. nu au dat curs convocării, reclamanta fiind reprezentată prin mandatar cu procură autentică, astfel, a fost întocmit procesul verbal de inventariere succesorală, cu mențiunile precizate, atașat la prezenta cerere de chemare în judecată și datorită faptului că frații săi și soția supraviețuitoare nu s-au prezentat, procedura succesorală a fost suspendată, în temeiul art. 108, lit. a) din Legea nr. 36/1995, fiind în acest, sens emisă încheierea de suspendare din data de 28.03.2013, cu îndrumarea notarului public de a se adresa instanței de judecată.
Cu privire la stabilirea competenței, respectiv în determinarea competenței instanței abilitate să judece prezenta cauză, reclamanta a învederat faptul că potrivit dispozițiilor privind competența materială după valoare, în temeiul art. 94-95 NCPC, coroborat cu art. 105 NCPC și teritorială exclusivă, în temeiul art. 118 NCPC, competent să judece acest litigiu ar fi Tribunalul București, însă, având în vedere faptul că este încadrată la Tribunalul București, pe funcția de grefier, potrivit adeverinței nr. 12A_, emisă de Tribunalul București, Serviciul contabilitate, anexată la prezenta cerere, apreciază că devin incidente dispozițiilor art. 127 NCPC, alin. (1) și (3), care instituie pentru reclamantă obligativitatea de a sesiza o instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.
A precizat reclamanta că, din motive de proximitate geografică, consideră că Tribunalul Prahova, din circumscripția Curții de Apel Ploiești, este cea mai indicată instanță să soluționeze acest litigiu.
A mai arătat reclamanta că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 193, alin. (3) NCPC, privind realizarea procedurii prealabile, deoarece a solicitat și a obținut de la SPN D. M. și N. A., încheierile nr. 11/22.08.2013 și 12/22.08.2013 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici referitoare la succesiunea defuncților P. A. și P. I., născută P..
A apreciat reclamanta că pentru soluționarea eficientă a cauzei deduse judecății, este mai întâi necesară stabilirea cotelor succesorale ale moștenitorilor surorii sale P. I., născută P., care la data decesului era văduvă, căsătoria dintre aceasta și numitul P. L. încetând prin decesul celui din urmă, iar în urma decesului acesteia, au rămas următorii moștenitori: B. C., având calitatea de părinte supraviețuitor; P. A. A., având calitatea de frate bun; P. A. M., având calitatea de soră cosangvină și P. A. M., având calitatea de soră cosangvină.
A arătat reclamanta faptul că, cota succesorală a numitei B. C. este, potrivit NCC, de 1/4 din masa succesorală, iar cota numitului P. A. A., frate bun, care intră în concurs cu cele două surori cosangvine, rezultă din împărțirea pe linii și, având în vedere că doamna C. B. a decedat, iar singurul moștenitor al acesteia este domnului P. A. A., acesta culege și partea din moștenire a acesteia.
A învederat reclamanta că de pe urma defunctului său tată, P. A., căsătorit la data decesului, au rămas următorii moștenitori: P. C. N., în calitate de soție supraviețuitoare; P. A. A., în calitate de fiu; P. I., în calitate de fiică; P. A. M., în calitate de fiică și P. A. M., în calitate de fiică, iar ca urmare a decesului doamnei P. I., cota acesteia se împarte, potrivit cotelor stabilite, la moștenitorii existenți, respectiv: P. A. A., P. A. M. și P. A. M..
Reclamanta a făcut vorbire în cererea de chemare în judecată și de: masa succesorală rămasă de pe urma surorii sale, P. I., născută P.; masa succesorală rămasă de pe urma tatălui său, P. A.; plata impozitelor; drepturile de autor; inventarul succesoral; stabilirea cheltuielilor de judecată pe care le solicită; raportul donațiilor; încercarea de soluționare pe cale amiabilă a prezentului litigiu; despre aspecte privind lipsa de folosință și aspecte privind sancțiunile aplicabile moștenitorilor.
În probațiune, pentru evidențierea corectă a bunurilor succesorale, reclamanta a solicitat: efectuarea inventarului bunurilor succesorale, acestea fiind în pericol de dispariție; proba cu înscrisuri, proba cu martori și proba cu expertize tehnice de specialitate, respectiv: expertiză prețuitoare cu privire la bunurile mobile și imobile și expertiză financiar contabilă cu privire la evoluția patrimonială a S.C. Editura A. P. S.R.L.; pentru evidențierea situațiilor în care ceilalți frați ai săi au beneficiat de liberalități raportabile primite de la sora sa și de la tatăl său, reclamanta a solicitat emiterea de adrese către instituțiile bancare din România, în vederea comunicării soldurilor acestor conturi.
Tot în probațiune, a mai solicitat reclamanta proba cu înscrisuri constând în fișele fiscale ale moștenitorilor P. A. A., P. C. N. și P. A. M., cu privire la bunurile imobile deținute de aceștia, pentru a stabili dacă acestea au provenit din liberalități dispuse de tatăl său; adrese către instituțiile bancare din România, cu privire la situația conturilor deținute de către soția supraviețuitoare a acestuia, P. C. N., la data decesului tatălui său, având în vedere că, până la proba contrară, orice asemenea conturi sunt prezumate a fi bunuri comune; obligarea pârâților să depună statutele Fundației „C.", fundației Culturale „Iubirea" și a fundației „Așezământul Cultural", la care tatăl acestora, A. P. a fost fondator; obligarea pârâților, care au avut folosința continuă a acestor bunuri, de la decesul tatălui său până în prezent, să depună înscrisurile doveditoare ale dreptului de proprietate, în copii certificate, având în vedere că reclamanta a dobândit calitatea de moștenitor în urma stabilirii legăturilor de filiație cu tatăl său P. A., prin hotărâre judecătorească și nu a avut niciodată posesia bunurilor ce compun masa succesorală, fiind în imposibilitatea de a deține documentele originale privind proprietățile mobiliare și imobiliare ale tatălui său și proba cu interogatoriului pârâților, în temeiul art. 351 N.C.P.C.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile 659 și urm. VCC și 952 și urm. NCC, precum și pe dispozițiile art. 192 și urm. NCPC.
La cererea de chemare în judecată, reclamanta a atașat, în copie, un set de înscrisuri certificate (filele 23-99 vol. I dosar).
La data de 08.01.2014 pârâții P. C. N., P. A. A. și P. A. M. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională; Astfel, prin întâmpinare, au solicitat a se lua act că înțeleg să achieseze la următoarele capete de cerere formulate de către reclamantă: constatarea calității de moștenitor a reclamantei P. A. M. de pe urma defuntei P. I.; stabilirea cotei succesorale ce se cuvine numiților P. A. si P. A. M. si reclamantei P. A. M. de pe urma surorii lor P. I.; lichidarea regimului matrimonial ca urmare a decesului surorii lor P. I.; stabilirea masei succesorale ramase de pe urma decesului surorii lor P. I.; ieșirea din indiviziune privind bunurile succesorale ramase în urma decesului numitei P. I., solicitând respingerea cererii de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată și a celorlalte capete de cerere, față de care nu au achiesat, ca fiind netemeinice și nelegale.
Pârâții P. C. N., P. A. A. și P. A. M., prin cererea reconvențională, au solicitat constatarea calității de moștenitori a pârâților și a reclamantei de pe urma defunctului P. A.; stabilirea cotelor succesorale ce li se cuvin de pe urma defunctului P. A. și a masei succesorale; constatarea pasivului succesoral de pe urma defunctului P. A. reprezentat din cheltuieli de înmormântare, praznice, cheltuieli întreținere bunuri mobile și imobile rămase de pe urma defunctului si obligarea reclamantei să contribuie la acoperirea lui in limita cotei părți din succesiune ce i se cuvine și compensarea cheltuielilor de judecata ocazionate.
În drept, pârâții au invocat disp. art. 953 si următoarele NCC, art. 205 NCPC, art. 209 și următoarele NCPC art. 979 și următoarele NCPC.
În dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâții au solicitat încuviințarea și administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, expertize tehnice de specialitate în vederea evaluării bunurilor mobile și imobile și cea cu martori, în persoana numiților: Terek I. M. și R. M..
La întâmpinare, pârâții au atașat interogatoriul propus pentru reclamantă și, în copie, un set de înscrisuri.
Reclamanta la data de 30.01.2014 a formulat cerere modificatoare a cererii de chemare în judecată, răspuns la întâmpinarea formulată de pârâți și întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârâți.
Prin cererea modificatoare reclamanta a solicitat a se constata calitatea de moștenitor a acesteia și a pârâților P. A. A. și P. A. M. de pe urma defunctei lor surori, P. I., născută P., precum și să se stabilească cotele succesorale ce se cuvin moștenitorilor P. A. M., P. A. A. și P. A. M. de pe defunctei lor surori, P. I., născută P., arătând că pârâții au achiesat la toate capetele de cerere solicitate de către reclamantă cu privire la succesiunea defunctei sale surori, P. I., dar au omis, din eroare probabil, să ceară instanței să constate și propria lor calitate de moștenitor și stabilirea cotelor cuvenite acestora.
A arătat reclamanta că, deși prin încheierea instanței s-a stabilit, în cuprinsul taxei judiciare de timbru și suma aferentă constatării calității pentru toți cei trei moștenitori, apreciază că este necesar, pentru claritate și echitate, ca cele două capete de cerere să fie modificate așa cum a arătat mai sus, astfel încât, fiecare dintre moștenitori să-și valorifice drepturile succesorale legitime.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea modificatoare pe disp. art. 204 N.C.pr.civ.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de pârâți, reclamanta a arătat că este de acord cu cotele menționate în întâmpinare-cerere reconvențională, cu privire la succesiunea surorii sale, P. I., cote pe care de altfel reclamanta le-a menționat prin cererea de chemare în judecată, iar în ceea ce privește apartamentul situat în .. 6-8, ., etaj 1, ., proprietate a surorii sale, aserțiunea pârâților privind dorința surorii acestora de a lăsa mamei sale drept moștenire apartamentul în care locuia, nu are relevanță în cauză, câtă vreme nu s-a materializat printr-un testament fie olograf, fie autentic.
Reclamanta a arătat că, prin cererea reconvențională formulată de către pârâți, s-a solicitat constatarea calității de moștenitor a reclamantei, fapt confirmat și în motivarea întâmpinării/cererii reconvenționale, astfel că pârâții au recunoscut faptul că aceasta este moștenitoare a defunctului său tată și, pe cale de consecință, solicită admiterea acestui capăt de cerere și a se dispune constatarea calității de moștenitor a reclamantei P. A. M., de pe urma defunctului său tată, P. A..
A solicitat reclamanta a se constata că pârâții au achiesat la capetele de cerere 1,2,3,4,6 ale cererii de chemare în judecată și a se pronunța o hotărâre parțială cu privire la aceste capete de cerere, precum și respingerea, ca neîntemeiate, a apărărilor pârâților cu privire la celelalte capete de cerere, pe care solicită a fi admise, așa cum au fost formulate.
În raport de cele precizate, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, așa cum au fost solicitate prin cererea introductivă.
În drept, reclamanta și-a întemeiat prezentul răspuns la întâmpinare pe dispozițiile art. 201, alin. (2) N.C.P.C.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională a pârâților, reclamanta a arătat că înțelege să achieseze parțial la solicitările pârâților, solicitând respingerea, ca netemeinice, a celorlalte capete de cerere și, pe cale de consecință, a solicitat a se constata că reclamanta este: de acord cu capătul 1 din cererea reconvențională; parțial de acord cu capătul 2 din cererea reconvențională, în sensul că este de acord cu cotele părți pe care chiar aceasta le-a precizat și pârâții în fapt le-au recunoscut prin cererea reconvențională. Totodată, este de acord cu cererea de stabilire a masei succesorale, în mod corect, prin evidențierea tuturor bunurilor imobile și mobile existente în patrimoniul tatălui său la data decesului și insistă în efectuarea inventarului succesoral, cerere recunoscută de către pârâți. Contestă evaluarea derizorie a bunurilor, făcută de pârâți, precum și afirmația acestora că unele din bunurile mobile menționate (statuete M. G.) în cererea de chemare în judecată ar fi bunuri proprii ale pârâților, ca nedovedită.
Reclamanta a arătat că se opune față de capătul 3 din cererea reconvențională, privind stabilirea pasivului succesoral, respectiv față de conținutul acestuia și cuantumul precizat de pârâți, ca fiind netemeinic și nedovedit, întemeindu-și apărarea pe motivele invocate la pct. 3.1-3.4 din prezenta întâmpinare, motiv pentru care solicită respingerea includerii sumelor menționate în cererea reconvențională, ca sarcini ale succesiunii, deoarece cheltuielile menționate nu sunt justificate, unele sunt excesive iar altele sunt nedovedite.
Reclamanta a precizat că este de acord cu achitarea proporțională a sarcinilor succesiunii, de către toți succesorii, în raport de cota parte deținută de fiecare, în măsura în care aceste cheltuieli sunt dovedite, necesare, utile și nu sunt excesive.
Reclamanta a învederat că se opune față de capătul 4 din cererea reconvențională, privind compensarea cheltuielilor de judecată și a solicitat a se dispune obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, potrivit motivelor de fapt și de drept pe care le-a invocat la pct. VIII din cererea de chemare în judecată și pct. 2.6 din răspunsul la întâmpinare, iar în dovedirea celor solicitate în cererea de chemare în judecată, precum și apărărilor formulate prin prezenta întâmpinare, solicită același probatoriu menționat inițial în cererea de chemare în judecată, propunând spre audiere următorii martori: Buciuta A. și Crăcăna V. G..
A mai solicitat reclamanta a se dispune și atașarea dosarelor succesorale formate la SPN D. M. și N. A., cu privire la succesiunea tatălui său P. A. (dosar aflat în prezent la Camera Notarilor Publici București, conform adeverinței nr. 704/26.08.2013, aflată la dosarul prezentei cauze) și succesiunea surorii sale P. I., născută P., aflat în păstrarea BNP Legitimus.
Totodată, având în vedere aserțiunea pârâților, potrivit căreia apartamentul situat în .. 6-8, sector 2, ar fi bun comun, reclamanta a solicitat a se emite adresă către Judecătoria Sector 1, prin care să se solicite atașarea dosarului de divorț și partaj între P. I. și P. L., dosar nr._/299/2004 (_/2004), spre a putea constata dacă apartamentul în cauză este bun propriu sau bun comun.
A anexat reclamanta la prezenta întâmpinare, în copie certificată, un set de înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 07.05.2014, instanța, din oficiu, în baza art. 94 pct. 1 lit. I din N.C.pr.civ., a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova și, după punerea în discuția a acesteia, a rămas în pronunțate pe această excepție.
Examinând excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova, prin prisma textelor de lege incidente în cauză, tribunalul retine următoarele:
Prin acțiunea de partaj succesoral, reclamantul-coproprietar solicită instanței de judecată ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile aflate în masa succesorală a defunctului, prin împărțirea lor în natură sau prin echivalent. Hotărârea judecătorească de partaj înlocuiește, cu efect retroactiv, cota-parte indiviză ideală și abstractă din bunurile supuse partajului, cu drepturi exclusive ale coindivizarilor asupra acestor bunuri, determinate în materialitatea lor.
În cadrul partajului se pot formula și alte cereri, cum ar fi: reducțiunea liberalităților excesive dacă defunctul a făcut acte cu titlu gratuit care au încălcat rezerva moștenitorului rezervatar; raportul donațiilor, dacă defunctul a făcut donații fără scutire de raport; anularea testamentului sau anularea certificatului de moștenitor etc.
Cererile de mai sus se pot formula și pe cale separată, însă este indicat, în măsura în care ele sunt oportune și există interesul părților, ca ele să fie formulate în cadrul acțiunii de partaj succesoral, pentru rezolvarea unitară a cauzei și pentru lichidarea tuturor pretențiilor reciproce cu privire la averea succesorală.
Aceasta este de altfel si situația în speță, în care reclamanta P. A. M. a solicitat ieșirea din indiviziune privind bunurile succesorale rămase de pe urma defunctei sale surori P. I., născută P., precum și ieșirea din indiviziune privind bunurile succesorale rămase de pe urma defunctului său tată, P. A. – capetele de cerere privind constatarea calității de moștenitor, stabilirea cotei succesorale precum și toate celelalte solicitări -inclusiv raportarea liberalităților- de natură a determina în final componența masei succesorale fiind în mod evident cereri incidentale, în strânsă legătură cu cererea principala, care este, indubitabil, cererea de ieșire din indiviziune – aceasta constituind de fapt și finalitatea prezentei cereri de chemare în judecată.
Sub acest aspect, instanța competentă material este judecătoria, potrivit prevederilor art. 94 litera i) din noul Cod de Procedură Civilă care stabilește competența materială absolută a judecătoriei în acest sens: "Judecătoria judecă [...] cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare".
Întrucât norma nu distinge, aceasta competență aparține judecătoriei și în cazul cererilor de împărțeală judiciară in materie succesorală. Dispozițiile art. 105 NCPC referitoare la valoarea obiectului cererilor în materie de moștenire nu pot fi considerate derogatorii de la regula prevăzută de art. 94 pct.1 lit.i NCPC, întrucât sunt formulate generic, in timp ce o derogare ar fi trebuit reglementată explicit în privința cererile de împărțeala în aceasta materie. Din coroborarea normelor în discuție rezultă că sunt supuse criteriului valoric toate cererile provenind dintr-o succesiune, cu excepția celor de împărțeală judiciară, care sunt de competența în prima instanță a judecătoriei, indiferent de valoarea obiectului cererii.
Astfel, rezultă că prevederile art. 105 c.pr.civ., care stipulează că în materie de moștenire competența după valoare se determină fără scăderea sarcinilor moștenirii, au in vedere orice cereri in materie de moștenire, indiferent de obiect, in condițiile in care norma nu distinge, putând fi menționate, cu titlu exemplificativ: cererea in anularea unui testament, cererea pentru constatarea validității unui testament, cererea in anularea certificatului de moștenitor, cererea pentru reducțiunea liberalităților excesive, etc. – însă cererea de sistare a indiviziunii succesorale nu intră in domeniul de aplicare al normei, deoarece nu este supusă criteriului valoric, fiind de competența judecătoriei, indiferent de valoare – art. 94 pct.1 lit.i NCPC.
Cum alături de capătul de cerere privind partajul sunt formulate și alte cereri, cum ar fi raportarea liberalităților - în virtutea dispozițiilor art. 123 din noul Cod de Procedură Civilă, instanța competentă să judece cererea de partaj este competentă să judece și cererile incidentale. În cauză, deci - față de obiectul concret al cererilor formulate, de faptul că toate acestea converg către stabilirea componenței masei de partaj succesoral și având în vedere competența materială absolută în materie de împărțeală judiciară - nu sunt aplicabile prevederile art. 99 alin.(2) c.pr.civ.
În ce privește partajul de bunuri comune, dacă acesta se solicită pe cale accesorie sau incidentală, competența se stabilește în favoarea instanței care soluționează cererea principală – situație ce se aplică deci în speță cu privire la capătul de cerere privind lichidarea regimului matrimonial ca urmare a decesului surorii reclamantei, P. I..
Referitor la competența teritorială, partajul succesoral este de competența instanței de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 118 din noul Cod de Procedură Civilă (competența teritorială absolută).
Cum în cauză, atât defuncta P. I., cât și defunctul P. A. au avut ultimul domiciliu în sectorul 1 din București – respectiv, P. I., pe .. 6-8, conform extrasului din Registrul de deces depus la fila 28 dosar - iar P. A., pe ..84, conform certificatului de deces aflat la fila 27 dosar – rezultă că în speță, competența teritorială de soluționare a prezentei cauze revine Judecătoriei sectorului 1 București.
Pe de altă parte, având în vedere competența materială a Judecătoriei sectorului 1 București, în cauză nu mai poate fi reținută nici incidența cazului de competență facultativă prevăzut de disp. art. 127 N.c.pr.civ și invocat de reclamanta în alegerea unei instanțe aflate în circumscripția unei curți de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea – în condițiile în care aceasta este încadrată în funcția de Grefier la Tribunalul București, astfel cum rezultă din adeverința nr. 12A/12.08.2013 emisă de Tribunalul Bucuresți, aflată la fila 25 dosar, (chiar dacă potrivit adeverinței nr. 7786/X12/21.10.2013 emisă de Ministerul Public rezultă că aceasta își desfășoară activitatea în prezent în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, unde este detașată pe o perioadă de un an începând cu 1.10.2013).
Astfel, în condițiile în care prezenta cauză nu este de competența instanței la care își desfășoară activitatea reclamanta - care nu este încadrată la Judecătoria sectorului 1 București - nu se mai justifică nici derogarea de competență operată în temeiul art. 127 alin. (1) și (3) N. c.pr.civ.
Având deci în vedere considerentele prezentate, instanța în temeiul art. 131 alin.(1), 132 alin. (1) și (3) rap. la art. 94 alin. 1 lit. i N.c.pr.civ., urmează a admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova, invocată din oficiu și a declina competența de soluționare a cererii de chemare în judecată -modificate, formulată de reclamanta P. A. M. și implicit, a cererii reconvenționale formulate în cauză, în favoarea Judecătoriei Sectorului I București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta P. A. M., cu domiciliul ales in sector 2, București, .. 4, în contradictoriu cu pârâții P. C. N., P. A. A. și P. A. M., toți cu domiciliul ales in București, .. 78 A, sect. 2, precum și a cererii reconvenționale formulate de pârâți, în contradictoriu cu reclamanta, în favoarea Judecătoriei Sectorului I București.
Prezenta hotărâre nu e supusă niciunei căi de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 mai 2014.
Președinte Grefier
M. C. A. M. I. C.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red.M.C.A / Tehnored.B.M.D.
2 ex/11.06.2014.
| ← Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 1718/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1139/2014.... → |
|---|
