Acţiune în constatare. Decizia nr. 383/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 383/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 194/310/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ 383
Ședința publică din data de 02.02.2015
PREȘEDINTE C. D. E.
JUDECĂTOR D. G.
GREFIER C. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanții reclamanți S. M. și R. C. I., ambii cu domiciliul ales la Cabinet Avocat N. T., cu sediul în București, sector 1, . Tetrat, nr. 2, ., împotriva sentinței civile nr. 530/30.05.2014, pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimații pârâți R. I. M. și R. C. M., ambii domiciliați în S., ., jud. Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.01.2015, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, tribunalul a amânat pronunțarea la data de 02-02-2015, când a decis:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20.02.2014 pe rolul Judecătoriei S., sub nr. dosar_, reclamanții S. M., R. C. I. au solicitat în contradictoriu cu pârâții I. M. și R. C. M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea parțiala a certificatului de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013 emis de BNP F. C., in ce privește mențiunile referitoare la moștenitori, prin care au fost stabiliți ca moștenitori ai defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK pârâții I. M. si R. C. M., precum și anularea încheierii de rectificare a acestui certificat de moștenitor având nr. 12/01.07.2013; să se constate că reclamanții sunt moștenitorii defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK, decedat la data de 20.08.2009, cu ultimul domiciliu in Statele Unite ale Americii, ca urmare a cumpărării drepturilor succesorale de la parați, urmând a se păstra mențiunile din certificatul de moștenitor nr. 01/06.02.2013 referitoare la masa succesorală; cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au cumpărat de la pârâți drepturile succesorale, dobândite de aceștia prin testament de pe urma defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK, prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 811/08.12.2012 si 812/08.12.2012, la BNP F. C., din conținutul cărora rezultă că au cumpărat drepturile succesorale in integralitatea lor, in cota de 50% fiecare.
Se menționează de reclamanți că la data vânzării acestor drepturi, pârâții aveau certificatul de calitate de moștenitor nr. 28/07.12.2012 eliberat de BNP F. C..
Reclamanții au susținut că ulterior vânzării drepturilor succesorale, pârâții au solicitat cu rea-credință eliberarea unui certificat de moștenitor în favoarea lor, iar notarul le-a eliberat acestora certificatul de moștenitor nr. 01.06.2013, in care s-a stabilit ca ei sunt moștenitori, deși toate drepturile lor asupra succesiunii defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK fuseseră transmise celor doi reclamanți la data de 08.12.2012 prin vânzare - cumpărare.
Reclamanții au precizat că aflând despre aceasta, s-au adresat notarului care eliberase certificatul de moștenitor, notar care autentificase si actele de vânzare-cumpărare a drepturilor succesorale, atrăgându-i atenția asupra nelegalității certificatului de moștenitor eliberat paraților dupa vânzarea drepturilor succesorale, sens în care, neputând sa-si anuleze propriul act, a dat încheierea de rectificare nr. 12 din data de 01.07.2013, prin care menționează in finalul actului emis existenta contractului de vânzare - cumpărare nr. 811/08.12.2012, nu si a contractului nr. 812/08.12.2012, mențiune care nu poate produce efecte juridice, câtă vreme ea nu modifica mențiunile referitoare la moștenitori, ceea ce nici nu se putea face pe calea unei încheieri de rectificare.
Având in vedere faptul că drepturile succesorale dobândite de pârâți privind pe defunctul GARABEDIAN A. ANTRANIK le fuseseră vândute reclamanților anterior eliberării certificatului de moștenitor nr. 01/06.02.2013 de către BNP F. C., aceștia au solicitat anularea parțială a acestui certificat de moștenitor în ce privește menționarea pârâților drept moștenitori ai defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK, precum și anularea încheierii de rectificare nr. 12/01.07.2013, data de BNP F. C., acestea fiind date cu încălcarea legii si a drepturilor reclamanților.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 1747 C. Civ., ale art. 119 din Legea nr. 36/1995 republicata si ale art. 118 din N.cod. proc. civ.
Pârâții I. M. și R. C. M. au formulat întâmpinare (f 31-37 ), prin care au solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fond respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată.
În motivare, s-a arătat de către pârâți că sunt moștenitorii testamentari ai defunctului Garabedian A. Antranik, cu ultimul domiciliu in SUA, conform deciziei civile nr. 552/13.02.2012 data de Secția I-a Civila a Curții de Apel Ploiești, irevocabila, din dosarul nr._, fapt constatat prin adresa nr. 2285/29.10.2012 data de Camera Notarilor Publici Ploiești privind transferul dosarului succesoral către un alt birou notarial din circumscripția Judecătoriei S..
Au mai arătat că, BNP F. C. din S. a emis la data de 07.12.2012 certificatul de calitate de moștenitor nr. 28/07.12.2012 prin care a stabilit, in conformitate cu piesele care au stat la baza emiterii acestui certificat, calitatea de moștenitori testamentari ai pârâților, în cote egale de ½ fiecare, precizându-se că acesta atesta doar calitatea, urmând ca pentru stabilirea masei succesorale sa se solicite, ulterior, eliberarea unui certificat de moștenitor.
În baza acestui certificat de calitate de moștenitor au fost întocmite contractele autentificate sub numerele 811 si 812 din data de 08.12.2013 prin care se transmiteau unele drepturi.
Ulterior, la data de 06.02.2013 s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013, care cuprinde terenul din Bulevardul Bucureștii Noi nr. 45 in suprafața de 3537mp si s-a pus in vedere moștenitorilor necesitatea întocmirii documentației cadastrale si intabularea dreptului lor de proprietate pentru dreptul neînscris in CF, conform art.887 alin 3 din Codul Civil. De asemenea se pune in vedere moștenitorilor necesitatea îndeplinirii in termen de 30 de zile a formalităților fiscale. Pentru îndeplinirea acestor cerințe moștenitorii au dat procura speciala numitului S. C. autentificata sub nr. 60/06.02.2013, in aceeași zi când s-a eliberat certificatul de moștenitor.
Astfel ca, in numele pârâților și pentru ei, numitul S. C., in baza procurii speciale, a făcut unele demersuri către autorități până in momentul in care nu a mai acționat in numele lor, ci in nume si interes propriu, moment in care i-au revocat procura speciala, revocarea fiindu-i comunicata..
Pârâții au apreciat că reclamanții nu au făcut dovada îndeplinirii cerințelor acestui articol, deoarece ar fi trebuit să se încadreze in cerințele art. 963 si 964 Cod Civil, ce prevăd condițiile aplicate moștenitorilor legali si nici cerința din art. 1034 coroborat cu art. 1037 cod civil ce se refera la testament. Reclamanții nu prezintă proba unei treceri in testamentul autorului lor, Garabedian A. Antranik, ci așa cum este menționat in certificatul de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013 pârâții sunt legatari cu titlu universal conform prevederilor art. 1056 Cod Civil.
S-a arătat că reclamanții prin cererea lor de chemare in judecata nu justifică nici măcar o fracție din universalitatea lăsată de defunct, ei nefiind cuprinși in testament. Art. 1100 cod civil ce se refera la succesibilii succesiunii: "(1) Cel chemat la moștenire in temeiul legii sau al voinței defunctului poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea. (2) Prin succesibil se înțelege persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea moșteni, dar care nu si-a exercitat încă dreptul de opțiune succesorala. " Reclamanții, prin cererea lor nu probează îndeplinirea condițiilor acestui articol.
Au mai precizat pârâții că, potrivit art. 1.133.Cod civil, certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, precum și a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.
Efectele certificatului de moștenitor sunt acelea de a se stabili si de a dovedi raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre "de cuius" si "erezii acceptanți" .Persoanele terțe fata de moștenire, așa cum sunt cele care in mod ilegal au fost introduse pe calea încheierii de rectificare nr. 12/01.07.2013, nu pot fi incluși in certificatul de moștenitor. Certificatul de moștenitor nr. 1/06.02.1013 a fost eliberat in baza art. 106 si 115 din Legea 36/1995 republicata de către notarul public F. C..
Așa cum se prevede la art. 115 din Legea 36/1995 a Notarilor Publici, pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moștenitor fara ca acest articol sa prevadă posibilitatea ca in cuprinsul unui certificat de moștenitor sa se facă mențiuni care sa privească alte persoane .
Conform art. 106 din Legea 36/1995 alin. 1 si 2, reiese ca notarul stabilește calitatea moștenitorilor si legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale.
In nicio prevedere insa din cadrul acestui articol nu se menționează o cale legala prin care sa se faca mențiuni privitoare la terți de moștenire sau alte tipuri de raporturi juridice altele decât cele legate strict de succesiunea aflata in dezbatere.
Art. 1134 cod Civil prevede ca "Cei care se considera vătămați in drepturile lor prin eliberarea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești constatarea sau, după caz, declararea nulității acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii.", însă reclamanții nu pot solicita nulitatea parțială a certificatului de moștenitor deoarece, așa cum prevede art. 1134, nu le-a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013 si nici certificatul de calitate de moștenitor nr. 28 din 07.12.2012, ei reclamanții rămânând terți fata de actele respective, potrivit art. 1133 Cod Civil.
Art. 1747 Cod Civil prevede următoarele: "(1) In sensul prezentei secțiuni, prin moștenire se înțelege dreptul de a culege o moștenire deschisa sau o cota din aceasta. (2) Sub sancțiunea nulității absolute a contractului, vânzarea unei moșteniri se încheie in forma autentica. "
Așa cum a prevăzut legiuitorul, in acest articol se face o distincție clara intre termenul de "moștenire" din aceasta secțiune a Codului Civil, secțiune încadrata la Titlul IX Contracte Speciale si nu la Cartea a IV-a Titlul I „Despre moștenire si liberalități”. Aceasta distincție clara făcuta de legiuitor arata ca transmiterea drepturilor succesorale este o operațiune juridica separata de procedura succesorala. Adică vânzarea moștenirii se refera la vânzarea dreptului de a culege o moștenire deschisa sau o cota din aceasta, iar moștenirea efectiva se refera la dreptul de a-1 succede pe autor in universalitatea drepturilor sale, in baza procedurii legale sau testamentare.
S-a mai arătat de către pârâți că art. 1748 Cod civil privitor la garanție arată că "Daca nu specifica bunurile asupra cărora se întind drepturile sale, vânzătorul unei moșteniri garantează numai calitatea sa de moștenitor, afara de cazul când părțile au înlăturat expres si aceasta garanție. "
Pârâții au menționat că in contractul 812/ 08.12.2012 nu se specifica bunurile asupra cărora se întind drepturile cumpărătorului, astfel că vânzătorii, adică parații, au garantat numai pentru calitatea de moștenitor.
Referitor la acest contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 811/ 08.12.2012, precizează pârâții ca nu este un contract de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale, ci doar unul de vânzare-cumpărare de drepturi. Contractul de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 812/ 08.12.2012 are menționat in conținutul sau faptul ca imobilul situat in mun. București, .. 45 nu face obiectul contractului si este însoțit de încheierea de rectificare nr. 11/ 28.06.2013, prin care notarul a dispus modificarea contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 812/08.12.2012, pagina 2, alin. 6, in sensul ca in loc de " contractual de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr.811/08.12.2012" se va citii " contractul de vânzare-cumpărare de drepturi autentificat sub nr. 811/08.12.2012", acesta constituind un drept de creanța si nu un drept real.
Prin chiar semnarea acestor doua contracte reclamanții le-au recunoscut pârâților calitatea de moștenitori, negăsind la acea data nici un motiv de a le contesta drepturile sau calitatea de moștenitori.
Privitor la reaua credința invocata de către reclamanți menționează pârâții ca aceștia au fost prezenți la dezbaterea certificatului de moștenitor nr. 01/06.02.2013, insistând cu vehementa asupra eliberării acestui certificat, astfel încât mandatarul lui S. M., S. C. a primit procura speciala autentificata sub nr. 60/06.02.2013 in aceeași zi când s-a eliberat certificatul de moștenitor, eliberata de același notar.
Privitor la excepția lipsei calității procesuale active, consideră pârâții ca reclamanții sunt terți fata de certificatul de moștenitor, iar efectele acestuia sunt acelea de a se stabilii si de a dovedi raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre de cuius si erezii acceptanți, iar persoanele terțe fata de moștenire nu pot fi incluse in certificatul de moștenitor.
Privitor la cel de-al doilea capăt de cerere prin care se solicita instanței de către reclamanți, constatarea nulității încheierii de rectificare nr. 12/01.07.2013, pârâții solicită a se avea in vedere ca aceasta speța a fost pe rolul Judecătoriei S. făcând obiectul dosarelor_ si_ - conexate, in care reclamanții aveau calitatea de intervenienti accesorii, in numele BNP F. C., unde au solicitat menținerea încheierii de rectificare nr. 12/ 01.07.2013.
La data de 08.04.2014 reclamanții au depus răspuns la întâmpinarea paraților I. M. SI R. C. M., (file 66-69), prin care au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active invocata de parați prin întâmpinare, precum si a susținerilor si apărărilor paraților, ca neîntemeiate, pentru aceleași motive de fapt și de drept cu cele menționate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Prin încheierea de ședință din data de 18.04.2014 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, potrivit art.119 alin.1 din Legea nr.36/1995 „cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii”, sens în care s-a apreciat că reclamanții au calitate procesuală activă de a promova prezenta acțiune, deoarece se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea respectivului certificat de moștenitor, având în vedere că au dobândit bunuri, cât și drepturi din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Garabedian.
Pârâta I. M. a mai invocat în ședința din 18.04.2014 excepția inadmisibilității acțiuni, întrucât reclamanții nu au uzat de procedura medierii, excepție ca va fi respinsă ca neîntemeiată față de împrejurarea că dispozițiile art.2 alin.1 și alin.1 2 rap. la art. 60 1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator nu impun obligativitatea parcurgeri procedurii de mediere în prezenta cauză ce are ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a unui certificat de moștenitor.
Prin sentința civilă nr. 530/30.05.2014, Judecătoria S. a respins excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâți și a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Pârâții I. M. și R. C. M. sunt moștenitorii testamentari ai defunctului Garabedian A. Antranik, cu ultimul domiciliu in SUA, conform testamentului olograf încheiat la data de 07.07.2009, în cote egale de ½ fiecare, astfel cum rezultă din certificatul de calitate de moștenitor nr. 28/07.12.2012 emis de BNP F. C. din S. (f. 41-42).
În baza acestui certificat de calitate de moștenitor au fost întocmite contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub numerele 811 si 812 din data de 08.12.2013 de BNP F. C., prin care pârâții I. M. si R. C. M. transmiteau reclamanților S. M. și R. C. I. toate drepturile și obligațiile cu privire la imobilul situat în mun. București, ..45, sector 1, compus din teren intravilan în suprafață de 3.537 mp și construcția ce a existat pe acest teren (fostă fabrică KABE), demolată în baza Decretului nr. 303/1989 al fostului Consiliu de Stat (contractul de vânzare-cumpărare nr. 811/08.12.2012).
În clauzele acestui contract se menționează în mod expres că vânzătorii înstrăinează fără nicio rezervă toate drepturile ce li s-ar cuveni pentru imobilul teren sus-indicat, cât și despăgubirile pentru construcțiile demolate, cumpărătorii subrogându-se în totalitatea drepturilor vânzătorilor, prezente și viitoare, cu privire la bunurile menționate, devenind astfel unicii titulari ai drepturilor la măsuri reparatorii pentru bunurile respective, cumpărătorii urmând să devină titulari în cadrul procedurilor administrative și/sau judiciare cu privire la drepturile privind bunurile menționate, fiind îndreptățiți să solicite oricăror entități învestite cu soluționarea procedurilor administrative ca emiterea dispoziției și/sau deciziei de restituire în natură și/sau a titlurilor de despăgubire cu privire la drepturile asupra bunurilor menționate să se facă direct pe numele cumpărătorilor, în calitatea lor de titulari ai drepturilor (f. 10-12).
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 812/08.12.2013 de BNP F. C. pârâții I. M. si R. C. M. vând reclamanților S. M. și R. C. I. toate drepturile lor succesorale prezente și viitoare, în calitate de moștenitori ai autorului lor, Garabedian A. Antranik, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 28/07.12.2012 (f. 14-16).
În cuprinsul contractului se menționează că în drepturile înstrăinate cumpărătorilor nu se cuprind și drepturile cuvenite autorului lor pentru imobilul din București, .. 45, sector 1, ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 811/08.12.2012, precizându-se că autorul lor a formulat cereri de restituire a bunurilor aflate pe teritoriul României, nesoluționate până în prezent, în temeiul Legii nr. 247/2005.
Ulterior, la data de 06.02.2013 s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013 de către același birou notarial, în care este menționată masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Garabedian A. Antranik ca fiind alcătuită din autoturismul marca „Chrysler LBN”, terenul situat în București, Bulevardul Bucureștii Noi nr. 45 in suprafața de 3537mp, precum și locul de veci situat în Cimitirul Setu din or. S. (f. 20-22).
Instanța de fond a constatat că reclamanții S. M. și R. C. I. nu contestă prin cererea de chemare în judecată componența masei succesorale menționată în certificatul de moștenitor, ci solicită anularea parțiala a acestui certificat de moștenitor in ce privește menționarea pârâților drept moștenitori ai defunctului Garabedian A. Antranik.
În cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 1/06.02.2013 sunt menționați în calitate de moștenitori ai defunctului Garabedian A. Antranik pârâții I. M. si R. C. M., în baza testamentului olograf încheiat la data de 07.07.2009, în cote egale de ½ fiecare.
Această mențiune a certificatului de moștenitor este considerată de reclamanți ca nelegală, față de încheierea celor două contracte de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 811 și nr. 812/08.12.2012.
Reclamanții consideră că prin încheierea respectivelor contracte de vânzare-cumpărare pârâții și-au pierdut calitatea lor de moștenitori ai defunctului, deoarece le-au înstrăinat toate drepturile moștenite de la acesta.
Vânzarea unei moșteniri, ca varietate a vânzării, este reglementată de art. 1747-1754 Cod civil și ea se referă la înstrăinarea dreptului de a culege o moștenire deschisă sau o cotă din aceasta, potrivit art. 1747 alin.1 Cod civil, iar art. 1748 Cod civil prevede că atunci când nu se specifică bunurile asupra cărora se întind drepturile sale, vânzătorul unei moșteniri garantează numai calitatea sa de moștenitor, afară de cazul când părțile au înlăturat în mod expres și această garanție.
După cum rezultă din dispozițiile legale sus-menționate, prin vânzarea unei moșteniri nu se vinde și calitatea de moștenitor, deoarece această calitate este garantată de vânzător în situația în care, deși se înstrăinează o moștenire, dar nu se menționează bunurile asupra cărora se întind drepturile moștenitorului, acesta garantează calitatea sa de moștenitor, cu excepția cazului în care părțile au înlăturat și această garanție printr-o prevedere expresă.
Chiar dacă reclamanții S. M. și R. C. I. se consideră în baza celor două contracte de vânzare-cumpărare ca având calitatea de moștenitori „convenționali”, astfel cum răspunde la interogatoriu reclamantul R. C. I. (întrebarea nr.1- fila 109), o astfel de calitate nu poate fi recunoscută de dispozițiile legale, deoarece transmiterea calității de moștenitor nu are loc odată cu vânzarea unei moșteniri.
Ca urmare, chiar dacă au fost încheiate între părți contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 811 și 812/08.12.2012, prin care pârâții au înstrăinat cumpărătorilor reclamanți toate drepturile lor succesorale prezente și viitoare, în calitate de moștenitori ai autorului lor, Garabedian A. Antranik, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 28/07.12.2012, aceștia din urmă nu au dobândit și calitatea de moștenitori ai defunctului Garabedian A. Antranik.
Calitatea de moștenitor se dobândește doar în baza legii sau a voinței defunctului, astfel cum dispune art. 1100 Cod civil.
Or, reclamanții nu dețin niciuna dintre aceste calități, nefiind nici moștenitori legali și nici testamentari.
Pentru considerentele de mai sus, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți.
Împotriva soluției instanței de fond, reclamanții au formulat apel, în termen legal, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate in sensul admiterii cererii de chemare în judecată și în consecință să se dispună anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013, emis de BNP F. C., în ce privește mențiunile referitoare la moștenitori, prin care au fost stabiliți ca moștenitori ai defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK pârâții I. M. si R. C. M., precum si anularea încheierii de rectificare a acestui certificat de moștenitor, nr. 12/01.07.2013; să se constatate că reclamanții, sunt moștenitorii defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK, decedat la data de 20.08.2009, cu ultimul domiciliu in Statele Unite ale Americii, ca urmare a cumpărării drepturilor succesorale de la pârâți, urmând a se păstra mențiunile din certificatul de moștenitor nr. 01/06.02.2013 referitoare la masa succesorală, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de apel, apelanții au arătat că au cumpărat de la intimații - pârâți drepturile succesorale ale acestora, dobândite prin testament, de pe urma defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK.
Ai făcut dovada în acest sens prin contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 811/08.12.2012 si 812/08.12.2012, la BNP F. C., din conținutul acestora rezultând că au cumpărat drepturile succesorale în integralitatea lor, in cota de 50%, fiecare.
La data vânzării către reclamanți a acestor drepturi, pârâții aveau un certificat de calitate de moștenitor, nr. 28/07.12.2012 eliberat de BNP F. C..
Ulterior vânzării drepturilor succesorale către reclamanți, pârâții au solicitat eliberarea unui certificat de moștenitor în favoarea lor, iar notarul le-a eliberat acestora certificatul de moștenitor nr. 01,06.2013, în care s-a stabilit ca ei sunt moștenitorii, deși toate drepturile lor asupra succesiunii defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK fuseseră transmise reclamanților la data de 08.12.2012, prin vânzare - cumpărare.
Au învederat apelanții reclamanți că astfel cu au arătat in cererea de chemare in judecată, s-au adresat notarului care eliberase certificatul de moștenitor, notar care autentificase și actele de vânzare - cumpărare a drepturilor succesorale, atrăgându-i atenția asupra nelegalității certificatului de moștenitor eliberat pârâților după vânzarea drepturilor succesorale către apelanții reclamanți.
Acesta, neputând să-și anuleze propriul act, a dat încheiere de rectificare nr. 12 din data de 01.07.2013, prin care a menționat în finalul actului emis, existența contractului de vânzare - cumpărare nr. 811/08.12.2012, nu și a contractului nr. 812/08.12.2012, mențiune care nu poate produce efecte juridice, câtă vreme ea nu modifică mențiunile referitoare la moștenitori, ceea ce nici nu se putea face pe calea unei încheieri de rectificare.
Pentru aceste motive, apelanții reclamanți au arătat că s-au adresat instanței de judecată, solicitând anularea certificatului de moștenitor eliberat după vânzarea către ei a drepturilor succesorale, cu privire la mențiunile referitoare la moștenitori, anularea încheierii de rectificare și recunoașterea drepturilor lor.
Prin întâmpinare, parații au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fond au solicitat respingerea cererii reclamanților, ca nefondată.
Ulterior au invocat si excepția inadmisibilității acțiunii.
Referitor la soluția pronunțată în cauză, apelanții reclamanți au arătat că instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, ca neîntemeiată, dar pe fond, prin sentința civila nr. 530 din 30.05.2014 a respins cererea reclamanților, ca neîntemeiată.
Apelanții reclamanți consideră sentința civila nr. 530 din 30.05.2014 netemeinică și nelegală în ce privește soluția dată pe fondul cauzei, respectiv pentru respingerea cererii de chemare in judecata, pentru următoarele motive:
Instanța a motivat soluția de respingere ca neîntemeiata a cererii de chemare în judecată, pe considerentul că prin vânzarea unei moșteniri nu se vinde și calitatea de moștenitor, deoarece aceasta calitate este garantată de vânzător în situația în care nu se menționează bunurile cuprinse in moștenire, cu excepția cazului in care părțile au înlăturat și această garanție.
Prin urmare, a adăugat instanța "chiar daca au fost încheiate între părți contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 811 si 812 /08,12,2012, prin care pârâții au înstrăinat cumpărătorilor reclamanți toate drepturile lor succesorale prezente și viitoare, în calitate de moștenitori ai autorului lor, Garabedian A. Antranik, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 28/07.12.2012, aceștia din urmă nu au dobândit și calitatea de moștenitori ai defunctului Garabedian A. Antranik".
Instanța a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale care reglementează vânzarea unei moșteniri, iar argumentele instanței nu numai că nu justifică soluția dată, dar sunt de natură să o infirme.
Pârâții l-au moștenit prin testament pe defunctul GARABEDIAN A. ANTRANIK, decedat la data de 20.08.2009 in Statele Unite ale Americii, calitatea lor de moștenitori fiind constatata prin certificatul de calitate de moștenitor nr. 28/07.12.2012, eliberat de către BNP F. C..
Apelanții reclamanți au arătat că nu au contestat faptul că pârâții au dobândit prin moștenire testamentară drepturile succesorale asupra moștenirii defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK și nici calitatea lor de moștenitori testamentari, arătând și dovedind însă că după stabilirea calității lor de moștenitori, aceștia le-au vândut apelanților reclamanți drepturile lor succesorale, în integralitatea lor, asupra moștenirii defunctului GABEDIAN A. ANTRANIK.
În acest sens au fost încheiate contractele de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 811/08,12.2012, respectiv 812/08.12.2012, la BNP F. C..
Din susținerile pârâților și din răspunsurile la interogatoriu a rezultat ca aceștia nu contestă vânzarea către apelanții reclamanți a drepturilor succesorale.
De asemenea, din motivarea soluției instanței rezultă fără echivoc faptul că și instanța a înțeles că intre pârâți și reclamanți a operat vânzarea drepturilor succesorale în integralitatea lor, iar ceea ce însă nu au acceptat pârâții și nu s-a înțeles la instanța de fond, sunt efectele vânzării acestei moșteniri.
Prin această vânzare către noi a operat transmisiunea, in temeiul art. 1747 din C. civ., a întregii moșteniri privind pe defunctul GARABEDIAN A. ANTRANIK.
Odată cu această transmisiune a operat substituirea vânzătorilor de către apelanții reclamanți în toate drepturile vânzătorilor asupra acestei moșteniri și a încetat orice drept al lor asupra acestei moșteniri.
Prin urmare, orice act încheiat de către pârâți cu privire la moștenirea defunctului după vânzarea drepturilor lor succesorale, respectiv după data de 08.12.2012, este lovit de nulitate.
Or, pârâții au obținut certificatul de moștenitor nr. 01 la data de 06.02.2013, după vânzarea drepturilor lor succesorale, adică atunci când nu mai aveau nici un drept asupra acestei moșteniri.
Apelanții reclamanți au învederat că trebuie remarcat că prin certificatul de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013 nu s-a stabilit și calitatea de moștenitori a pârâților, ci doar masa succesorală, calitatea de moștenitori fiind stabilită anterior, prin certificatul de calitate de moștenitor nr. 28 din 07.12.2012, notarul nefăcând decât să preia o situație anterior stabilită și ceea ce însă a omis cu buna știință, e tocmai faptul ca intre timp moștenitorii își înstrăinaseră toate drepturile succesorale, fiind substituiți in toate drepturile de către cumpărătorii acestor drepturi, substituire pe care notarul nu a menționat-o.
Or, in atare situație, notarul nu trebuia decât să facă mențiune privind dobândirea moștenirii de către ei și transmiterea acestei moșteniri către apelanții reclamanți, prin vânzarea drepturilor succesorale în integralitatea lor.
Pentru acest motiv, eliberarea certificatului de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013 în favoarea pârâților, atesta o situație care nu mai corespunde realității si încalcă drepturile succesorale ale apelanților reclamanți, astfel încât se impune anularea lui și recunoașterea drepturilor lor, respectiv a faptului ca sunt moștenitorii defunctului GARABEDIAN A. ANTRANIK, ca urmare a cumpărării drepturilor de succesori ( moștenitori ) pe care parații le-au dobândit prin testament, drepturi care le-au fost vândute în integralitatea lor (100%).
Cu privire la efectele legale ale vânzării moștenirii, apelanții reclamanți au arătat că potrivit disp. art. 1749 din C. civ., "vânzătorul este obligat să remită cumpărătorului toate fructele pe care le-a cules și toate plățile primite pentru creanțele moștenirii până la momentul încheierii contractului, prețul bunurilor vândute din moștenire și orice bun care înlocuiește un bun al moștenirii. "
Prin urmare, vânzarea drepturilor succesorale operează retroactiv, de la data deschiderii moștenirii, cumpărătorul dobândind drepturile succesorale de data morții persoanei care lasă moștenirea și cu atât mai mult, după data vânzării moștenirii.
De asemenea, potrivit art.1748 din C. civ., " Dacă nu se specifică bunurile asupra cărora se întind drepturile sale, vânzătorul unei moșteniri garantează numai calitatea sa de moștenitor, afară de cazul când părțile au înlăturat expres aceasta garanție ".
Apelanții reclamanți au arătat că în cazul lor, nu numai că nu a fost înlăturata garanția privind calitatea de moștenitor, dar vânzarea s-a făcut după stabilirea acesteia, tocmai pentru ca ei să aibă siguranța că vânzătorii au aceasta calitate.
Mai mult decât atât, vânzarea moștenirii prin două acte distincte, s-a făcut pentru că vânzătorii au garantat în mod diferit pentru moștenire, respectiv, au garantat pentru calitatea lor de moștenitori pentru întreaga moștenire, iar cu privire la terenul din București, .. 45, sector 1, au garantat și pentru dreptul pe care îl au asupra acestuia.
Argumentul instanței de fond, în sensul că vânzătorii nu puteau transmite calitatea lor de moștenitori întrucât ei trebuie să garanteze măcar pentru ea dacă aceasta garanție nu a fost înlăturată, nu poate susține soluția că vânzătorii rămân moștenitorii defunctului, ci dimpotrivă, întărește ideea că se transmite cel puțin dreptul de moștenire, dacă nu se dobândesc și bunuri concrete.
Apelanții reclamanți au învederat că soluția dată de instanța de fond presupune că apelanții reclamanți, deși au cumpărat incontestabil drepturile succesorale, nu au în realitate niciun drept asupra acestei moșteniri, întrucât certificatul de moștenitor nu face nicio mențiune în privința acestei schimbări de situație, ci îi consacră și pentru viitor, moștenitori pe vânzătorii moștenirii, aceasta soluție neavând nici suport logic și cu atât mai puțin legal.
În dovedirea apelului au solicitat proba cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate disp. art. 466, 468, 470, 471, 476, 478 alin. 4, 479, 480 din C. proc. Civ., precum și toate textele legale indicate in cuprinsul apelului.
Primindu-se dosarul Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 26.09.2014.
În raport de motivele de apel formulate de apelanții S. M. și R. C. I., la data de 05.11.2014, intimații – pârâți R. I. M. și R. C. M. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică (f.31-41), iar pe cale de excepție, au invocat excepția netimbrării cererii de apel, excepția inadmisibilității cererii, excepția lipsei de interes, excepția calității procesuale active, excepția lipsei de interes a reclamanților.
Cu privire la excepția netimbrării cererii de apel, aceștia au arătat că, potrivit art. 197 NCPC, unde se prevede ca: "Timbrarea cererii în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii. "
Potrivit art. 3 alin 2 lit. b, precum si art. 23 coroborat cu art. 29 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru legea impune acțiunilor in constatare de drepturi patrimoniale taxarea cu 50% a apelurilor raportate la valoarea patrimoniala in cauza.
Prezenta excepție de netrimbrare este susținuta și de Decizia nr. 32 din 09.06 2008 a ICCJ, cu privire la caracterul evaluabil în bani a litigiilor civile și comerciale având ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale in scopul stabilirii competentei materiale. ( Publicat in MOF nr. 830/10.decembrie 2008).
Au arătat, că, chiar la punctul 3 al cererii de apel, apelanții-reclamanți au solicitat "plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxa de timbru și onorariul de avocat, efectuate in prima instanța și in apel." și ee observa ca apelanții-reclamanți au solicitat instanței de apel obligarea intimaților pârâți la plata unei taxe de timbru pe care, până in prezent, nici partea adversa nu a achitat-o.
De asemenea, au solicitat admiterea excepției inadmisibilității cererii formulate de apelanții reclamanți S. M. si R. C. I. pentru lipsa calității procesuale active față de prezenta cauză, precum și a lipsei de interes, din următoarele considerente:
Intimații pârâți I. M. și R. C. M., sunt moștenitorii testamentari ai defunctului Garabedian A. Antranik, cu ultimul domiciliu in SUA, conform deciziei civile nr. 552/13.02.2012 data de Secția I-a Civila a Curții de Apel Ploiești, irevocabila, din dosarul nr._ cat si constatata prin adresa nr. 2285/29.10.2012 data de Camera Notarilor Publici Ploiești privind transferai dosarului succesoral către un alt birou notarial din circumscripția judecătoriei S..
În aceasta speța Uniunea Notarilor Publici din România și-a exprimat opinia cu privire la conținutul Deciziei Civile nr. 552/13.02.2012 dată de Secția Civila a Curții de Apel Ploiesti.
Notarul Public F. C. din S. a emis la data de 07.12.2012 Certificatul de Calitate de Moștenitor nr. 28/07.12.2012 prin care a stabilit, in conformitate cu piesele care au stat la baza emiterii acestui certificat, pe care le-au învederat în expunerea de mai sus, lui I. M. cota de V2 din masa succesorala si R. C. M. - cota de V2 din masa succesorală in calitate de moștenitori testamentari.
Din cuprinsul Certificatului de Calitate de Moștenitor rezultă ca aceștia au luat la cunoștința de faptul ca Certificatul de calitate de Moștenitor atesta doar calitatea, urmând ca pentru stabilirea masei succesorale sa se solicite, ulterior, eliberarea unui Certificat de Moștenitor.
Ulterior, la data de 06.02.2013 s-a eliberat Certificatul de Moștenitor nr. 01 din 06.02.2013 care cuprinde terenul din Bulevardul Bucureștii Noi nr. 45 in suprafața de 3537mp și s-a pus în vedere moștenitorilor necesitatea întocmirii documentației cadastrale și intabularea dreptului lor de proprietate pentru dreptul neînscris in CF, conform art887 alin 3 din Codul Civil.
De asemenea s-a pus în vedere moștenitorilor necesitatea îndeplinirii in termen de 30 de zile a formalităților fiscale.
Certificatul de moștenitor nr. 01 din 06.02.2013 face pe deplin dovada aplicării corecte a cerinței Uniunea Notarilor Publici din România privind Certificatul de Cutuma emis de autoritățile din SUA, solicitat de hotar, la sugestia UNNPR din România, care se afla la dosarul cauzei.
Prin aprobarea Colegiului Director al Camerei Notarilor Publici Ploiești s-a dispus deschiderea procedurii succesorale in circumscripția Judecătoriei S. la Biroul Notarului Public F. C., care în baza art. 106 si 115 din Legea 36/1995 republicată, a eliberat Certificatul de Moștenitor mai sus menționat.
Referitor la calitatea procesuala a părților în procesul civil legea prevede, la art. 36 din NCPC, următoarele:
"Calitatea procesuală rezulta din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecații.
Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond."
Așadar, condiția sine qua non prevăzută de lege pentru a se acorda calitatea procesuală este identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios.
Ori, in acest caz, nu există aceasta identitate deoarece:
Raportul juridic litigios este acela de a se stabili sau nu, calitatea de moștenitori a lui " de cuius" a unor persoane și, implicit, de a se modifica sau nu, certificatul de moștenitor in privința mențiunilor referitoare la moștenitori
Persoanele ce se considera vătămate în sensul art. 119 din Legea 36/1995 se refera, în special, la persoane care au cel puțin un drept incipient cum ar fi rude, moștenitori testamentari, acceptanți ai moștenirii, renunțători aparenți la moștenire, etc.
Reclamanții din cauza, așa cum in doua dosare instanța a stabilit prin sentințele pronunțate, sunt si rămân terți față de moștenire, prin Sentința Civila nr. 319/27.03.2014 a Judecătoriei S., rămasă definitiva prin neapelare, in dosarul_ și_ se respinge ca neîntemeiata cererea de intervenție accesorie in interesul intimatului.
Au precizat intimații pârâți că prin Sentința Civila 530/30.05.2014 instanța a respins cererea de chemare in judecata ca neîntemeiată.
Privitor la lipsa de interes a părții adverse, au precizat că in absența calității de moștenitori a pârâților, contractele invocate de către reclamanți ar fi anulabile.
De asemenea, interesul părții adverse îl consideră având un caracter ilicit, deoarece se urmărește eludarea taxelor succesorale, taxe suportate de către pârâți, așa cum au mai arătat, precum și eludarea clauzelor contractuale.
Privitor la primele doua capete de cerere ale cererii de apel, respectiv anularea parțiala a certificatului de moștenitor nr. 01 din 06. 02. 2013 emis de BNP F. C. precum și constatarea ca moștenitori a apelanților-reclamanți S. M. si R. C. I., menționează următoarele:
Art. 1132.Cod civil - Certificatul de moștenitor se eliberează de către notarul public și cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum și alte mențiuni prevăzute de lege.
Enumerarea elementelor care sunt constatate de către notarul public în cuprinsul unui certificate de moștenitor este prevăzuta de acest articol, iar in finalul articolului se face trimitere ia legea 36/1995 a activității notariale, art 115. Se poate observa cu ușurința ca nici art. 1132 Cod Civil nici art 115 din Legea 36/1995 nu prevăd introducerea unor terți la masa succesorala . Moștenitor.
Art. 1133.Cod civil - (1) Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, precum și a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.
Efectele Certificatului de Moștenitor sunt acelea de a se stabilii si de a dovedii raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre "de cuius" si "erezii acceptanți".
Persoanele terțe fața de moștenire, așa cum sunt cele care în mod ilegal au fost introduce pe calea rectificării, nu pot fi incluși in certificatul de moștenitor.
Certificatul de moștenitor nr. 1/06.02.1013 a fost eliberat in baza art. 106 si 115 din Legea136/1995 republicată de către notarul" public F. C..
Așa cum se prevede la art. 115 pe baza încheierii finale se redactează Certificatul de Moștenitor fără ca acest articol să prevadă posibilitatea ca în cuprinsul unui certificate de moștenitor să se facă mențiuni care să privească alte persoane .
Conform art. 106 din Legea 36/1995 alin. 1 si 2, reiese ca notarul stabilește calitatea moștenitorilor si legatarilor, întinderea drepturilor acestora precum si compunerea masei succesorale.
În nicio prevedere însa din cadru! acestui articol nu se menționează o cale legala prin care să se facă mențiuni privitoare la terți de moștenire sau alte tipuri de raporturi juridice altele decât cele legate strict de succesiunea aflata in dezbatere.
Art. 115 din Legea 36/1995 precizează ca pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moștenitor precum și tipul de mențiuni care pot apărea in acest act.
Art. 115 nu prevede insa nicio posibilitate ca în cuprinsul unui certificate de moștenitor să se facă mențiuni care să privească alte persoane decât cele cu vocație succesorala.
De asemenea, la punctul 4 al art. 115 din Legea 36/1995 se prevede condiția de plata a taxelor succesorale si a onorariilor aferente, consideră așadar ca ilegala chiar si simpla eliberare către partea adversa a certificatului de moștenitor rectificat, având in vedere ca respectiva parte nu a îndeplinit această obligație expres prevăzuta de lege.
Pe toata durata procesului, atât în dezbateri cât și prin înscrisurile prezentate la dosar, reclamanții nu au făcut proba achitării taxelor succesorale, condiție obligatorie pentru eliberarea unui astfel de act.
De altfel din interogatoriile admise de către instanța de fond care, constau în condițiile în care a fost eliberat certificatul de moștenitor contestat, deși reclamanții nu au îndeplinit scopul probatoriului solicitat de către instanța, reies următoarele concluzii:
1. In privința relei credințe a pârâților invocată de către reclamanți, prin cererea de chemare în judecată și asumată de către avocat N. T., au învederată că buna sau reaua credința în întocmirea acestui certificat de moștenitor, nu este relevantă atâta timp cat acest certificat de moștenitor a fost eliberat in baza Deciziei nr. 552/ 13.02.2012 a Curții de Apei Ploiești si a celorlalte acte aflate la dosarul succesoral.
Astfel ca in analizarea dosarului succesoral, notarul a ținut cont atât de decizia Curții de Apel Ploiești, cât și de procedurile legale in vigoare, notarul în decizia sa neputând considera elemente de latură subiectivă, cum sunt buna sau reaua credința.
La instanța de fond, la proba cu interogatoriu reclamanții se pretind moștenitori convenționali, fapt ce, in opinia lor, ar justifica acțiunea supusă judecații.
Au învederat că noțiunea de moștenire convențională nu este reglementată de legislația in vigoare, nefiind cuprinsă în cadrul legal existent in materia moșteniri.
În privința elementelor lămuritoare privitoare la procura speciala autentificata sub nr. 60/ 06.02,2013, consideră că, atât prin faptul asumării mandatului ( emis prin procura speciala), cat mai ales prin recunoașterea in cadrul interogatoriului de către numiții S. M. și R. C. lonut, a asumării acestui mandat, aceștia au recunoscut în fapt, dreptul pârâților atestat de certificat.
Tot la instanța de fond, s-a afirmat de către reclamanți, in ambele interogatorii ca din punctul lor de vedere taxele succesorale au fost achitate de către partea adversa.
Subliniază că potrivit chitanțelor nr. 86/ 06.02.2013, chitanța nr. 88/06.02.2013, chitanța nr. 89/06.02.2013 și chitanța nr._ emise de BNP F. C., precum și alte chitanțe emise de autorități, aflate la dosarul cauzei, taxele succesorale care au fost achitate de pârâta I. M..
De asemenea, au menționat că potrivit cererilor înregistrate sub nr. 88 si 89/01.07. 2013 de către R. C. lonuț și S. M. prin mandatar S. C., la BNP F. C. se solicita, in mod expres, " sa dispună rectificarea certificatului de moștenitor prin care sa fie menționat existența contractului de vânzare de drepturi nr. 811/ 08. 12, 2012".
Arată că pe aceasta cale, probează că solicitarea 1 privind rectificarea Certificatului de Moștenitor nr. 01. / 06. 02. 2013 a fost făcuta în mod expres si cu rea credința de către apelanții reclamanți.
Referitor la aceste mențiuni precizează că acestea au fost anulate de către instanța, prin Hotărârea Civila nr. 31/2614 din data de 27 martie 20l4 a Judecătoriei S., hotărâre civilă rămasă definitivă prin neapelare, astfel încât, în problema mențiunilor există o autoritate de lucru judecat.
Referitor la contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 811/ 08.12.2012, invocat în repetate rânduri de către reclamanți, precizează că acesta nu este un contract de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale, ci doar unul de vânzare-cumpărare de drepturi.
Contractul de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 812/ 08.12.2012 are menționat în conținutul său faptul că imobilul situat în municipiul București, .. 45, nu face obiectul contractului si este însoțit de încheierea de rectificare nr. 11/ 28.06.2013, prin care notarul a dispus modificarea contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 812/08.12.2012, pagina 2, alin. 6, in sensul ca in loc de " contractual de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr.811/08.12.2012" se va citii " contractual de vânzare-cumpărare de drepturi autentificat sub nr. 811/08.12.2012".
Au învederat că aceasta încheiere de rectificare nr. 11 din 28.06.2013 nu a fost atacată de către reclamanți, fapt ce demonstrează, ca si-au însușit mențiunea dispusă.
Au precizat că potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 414 din 03. 06. 2014 data in dosarul nr. 448D/ 2014 decide:
Au arătat că prin vânzarea unei moșteniri nu se vinde și calitatea de moștenitor, deoarece aceasta calitate este garantată de vânzător in situația in care, deși se înstrăinează o moștenire, dar nu se menționează bunurile asupra cărora se întind drepturile moștenitorului, aceasta garantează calitatea sa de moștenitor, cu excepția cazului in care părțile au înlăturat si aceasta garanție printr-o prevedere expresa.
Chiar daca reclamanții S. M. si R. C. lonuț se consideră in baza celor doua contracte de vânzare-cumpărare ca având calitatea de moștenitori " convenționali", o astfel de calitate nu poate fi recunoscută de dispozițiile legale, deoarece transmiterea calității de moștenitor nu are loc odată cu vânzarea unei moșteniri.
Apelanții reclamanți au depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care au reiterat solicitările din cererea de apel și, de asemenea, respingerea, ca neîntemeiate a excepțiilor netimbrării cererii de apel, excepția inadmisibilității cererii, excepția lipsei de interes, excepția calității procesuale active, excepția lipsei de interes a reclamanților, invocate prin întâmpinare.
În ședința publică din data de 19.01.2015, instanța a respins ca neîntemeiată excepția netimbrării cererii de apel, având în vedere că apelanții reclamanți au făcut dovada achitării taxei judiciare în cuantum de 50 lei, stabilită de instanță și, de asemenea, a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a reclamanților, având în vedere că apelanții reclamanți au formulat acțiunea și apelul în calitate de cumpărători ai drepturilor succesorale de pe urma defunctului Garabedian A. Antranik, urmând ca în ce privește celelalte excepții, tribunalul să se pronunțe odată cu fondul cauzei.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Referitor la excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale active, invocate de intimați, Tribunalul constata că intimații nu au formulat critici cu privire la modul de soluționare al acestora de către prima instanța, pe calea apelului sau a apelului incident sau provocat, astfel încât urmează a le respinge, având in vedere faptul că instanța de control judiciar va verifica doar in limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt si aplicarea legii de către prima instanță, potrivit art. 479 NCPC ( aplicabil in cauza fata de data înregistrării cererii de chemare in judecata) .
Cu privire la primul motiv de apel invocat, Tribunalul constată că, in esență, apelanții invocă faptul ca prima instanță a interpretat si aplicat greșit dispozițiile legale cu privire la vânzarea unei moșteniri .
Acest motiv de apel este nefondat pentru următoarele considerente: potrivit disp. art. 1747-1754 Noul Cod civil ( incident in speță deoarece actele de vânzare-cumpărare ale drepturilor succesorale nr. 811/2012 si 812/2012 au fost încheiate sub imperiul acestuia) ,obiectul vânzării moștenirii îl constituie întregul patrimoniu succesoral ( ca universalitate, cu drepturi si obligații corelative ) sau cota parte a universalității daca sunt mai mulți moștenitori.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 811/08.12.2012 s-au vândut de către intimați toate drepturile si obligațiile succesorale ce le reveneau, in calitate de moștenitori testamentari ai defunctului Garabedian A. Antranik, din imobilul situat in București, Bld. Bucureștii Noi nr. 45 sector 1 si din despăgubirile cuvenite ca urmare a demolării construcțiilor existente pe acest teren . D. fiind că, in acest caz, moștenitorii testamentari au vândut un bun determinat, vânzarea va fi supusa regulilor de drept comun si nu regulilor speciale ale vânzării unei moșteniri.
In cazul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 812 /08.12.2012, intimații, in calitate de moștenitori testamentari ai defunctului Garabedian A. Antranik au vândut apelanților reclamanți toate drepturile succesorale prezente si viitoare, ce li se cuveneau, caz in care vor fi incidente regulile speciale privitoare la vânzarea unei moșteniri.
Efectul convenției de vânzare-cumpărare si . in celalalt este același, respectiv dobândirea de către cumpărătorii apelanți a unui patrimoniu in schimbul prețului convenit de părți.
Astfel, in cazul vânzării unei moșteniri, potrivit art. 1750 Noul cod civil, cumpărătorul dobândește un patrimoniu ce cuprinde atât drepturi cât si obligații si anume va fi ținut sa plătească datoriile si sarcinile moștenirii precum si cheltuielile făcute de vânzător cu preluarea moștenirii. La rândul lui, vânzătorul va garanta pentru calitatea sa de moștenitor, fiind răspunzător pentru datoriile moștenirii vândute ( art. 1751 NCC).
Prin urmare, ceea ce au dobândit cumpărătorii apelanți prin încheierea celor doua contracte de vânzare-cumpărare a fost un bun determinat si respectiv un patrimoniu succesoral si nu calitatea de moștenitori ai defunctului.
Concluzionând, aceasta critica adusa sentinței atacate este nefondată deoarece prin vânzare nu s-a transmis in patrimoniul cumpărătorilor apelanți calitatea de succesor, ci doar proprietatea asupra unui bun succesoral determinat si respectiv a unui patrimoniu succesoral deoarece calitatea de succesor nu poate face obiect al vânzării unei moșteniri si nici al unei vânzări in general, așa cum s-a arătat in precedent.
In ceea ce privește al doilea motiv de apel, tribunalul retine ca apelanții invoca in esența, faptul ca soluția primei instanțe de respingere a cererii de anulare a certificatului de moștenitor nr. 01/06.02.2013 nu are suport logic si legal deoarece mențiunile din acest certificat nu mai corespund realității si le încalcă drepturile succesorale deoarece apelanții sunt moștenitorii defunctului Garabedian A. Antranik, ca urmare a cumpărării drepturilor succesorale prin cele doua acte de vânzare-cumpărare menționate anterior.
Tribunalul constata ca si aceasta critica este nefondata pentru considerentele ce urmează a fi expuse .
Astfel, inițial intimaților li s-a eliberat un certificat de calitate succesorala in temeiul căruia au fost încheiate intre părți cele doua contracte de vânzare-cumpărare indicate mai sus.
Potrivit reglementarii cuprinse in Legea 36/1995 rep. „ La cererea moștenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de moștenitor, care atestă numărul, calitatea și întinderea drepturilor tuturor moștenitorilor legali, cu respectarea procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moștenitor, exceptând dispozițiile privind masa succesorală.
(2) Certificatul de calitate de moștenitor se eliberează cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta lege pentru eliberarea certificatului de moștenitor, stabilindu-se și cotele succesorale”.
Ulterior, s-a eliberat si certificatul de moștenitor supus examinării in prezenta cauza, cu mențiunea ca eliberarea acestuia s-a făcut după încheierea celor doua contracte de vânzare-cumpărare nr. 811 si 812/2012.
Acest certificat de moștenitor a fost eliberat in temeiul legii nr. 36/1995 rep., având in vedere data deschiderii succesiunii defunctului .
In reglementarea din Legea nr. 36/1995: „Pe baza încheierii finale, în termen de 20 de zile, se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va cuprinde constatările din această încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului”.
Față de terți certificatul de moștenitor are forță probantă relativă, mențiunile sale putând fi combătute prin orice mijloc de probă admis de lege. Astfel, pot cere anularea certificatului de moștenitor persoanele străine de moștenire care au drepturi proprii asupra bunurilor incluse în certificatul de moștenitor ca făcând parte din masa succesorală.
Or, in prezenta speță, in patrimoniul apelanților cumpărători nu s-a transmis si calitatea de succesor a defunctului, deoarece aceasta nu putea face obiectul vânzării, ci doar dreptul de proprietate asupra unui bun determinat, respectiv asupra unui patrimoniu succesoral, astfel încât apelanții care au calitatea de terți fata de certificatul de moștenitor nu puteau contesta decât eventual mențiunile referitoare la masa succesorală ( în cazul in care invocau existenta unor drepturi proprii asupra bunurilor la data deschiderii succesiunii ), nu si pe cele privitoare la calitatea de moștenitor a intimaților.
Așa cum in mod corect a reținut si prima instanță, certificatul de moștenitor a fost eliberat in condiții de legalitate si constata calitatea de moștenitori a intimaților, la data deschiderii succesiunii .
De altfel, numai in aceasta calitate, intimații puteau încheia ulterior in mod valid și cele doua contracte de vânzare-cumpărare cu apelanții –reclamanți, care ar fi fost altfel lovite de nulitate in cazul in care s-ar fi constatat ca intimații in calitate de vânzători nu aveau și calitatea de moștenitori ai defunctului, pentru a putea dispune in mod valabil asupra patrimoniului succesoral.
Prin urmare, mențiunile din certificatul de moștenitor referitoare la calitatea de moștenitori a intimaților nu fac decât să confirme împrejurarea ca aceștia au avut calitatea de dobânditori ai patrimoniului succesoral si au putut astfel încheia acte de dispoziție valabile cu privire la acesta, acte concretizate in cele doua contracte de vânzare cumpărare încheiate cu apelanții.
In ce privește mențiunile înscrise in certificatul de moștenitor privitoare la masa succesorala, acestea de asemenea sunt pe deplin valabile deoarece constata componenta masei succesorale la data deschiderii succesiunii ( data decesului autorului intimaților ).
Patrimoniul defunctului se transmite moștenitorilor în situația juridica în care se afla la decesul acestuia si nu se poate susține ca menționarea unor bunuri în masa succesorala, cu ocazia dezbaterilor în fata notarului, ar constitui proba în ceea ce privește dreptul de proprietate al moștenitorilor asupra lor. Practica judiciara si literatura de specialitate au subliniat in mod constant faptul ca certificatul de moștenitor nu constituie un titlu de proprietate care sa poată fi opus ca atare terților. Astfel, în decursul timpului, în general, instanța supremă și alte instanțe s-au pronunțat în sensul că certificatul de moștenitor nu este titlu de proprietate, neputând fi opus terților, moștenitorului revenindu-i obligația să facă dovada dreptului de proprietate al defunctului.
În acest context, instanța reține ca apelanții reclamanți nu au fost vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor, atâta timp cât acesta nu le poate fi opus, el neavând putere probanta împotriva terților în ceea ce privește masa partajabila.
D. in actuala reglementare a Noului Cod civil din art. 1133 alin. 1 se dă eficiență art. 46 din Constituția României, care prevede că Dreptul la moștenire este garantat. Noua reglementare din art. 1133 alin. 1 din NCC se corelează și cu prevederile art. 557 din NCC care enumera printre modurile de dobândire a proprietății și moștenirea legală sau testamentară care se concretizează prin certificatul de moștenitor, dacă moștenirea se dezbate la notarul public, în cadrul procedurii succesorale notariale jurisdicționale necontencioase sau prin hotărâre judecătorească dacă se dezbate în procedura jurisdicțională contencioasă de către instanța judecătorească.
Prin conținutul art. 1133 alin. 1 din NCC, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 71/2011, certificatul de moștenitor are natura juridică și puterea doveditoare a unui titlu de proprietate pentru moștenitorii acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia, situație în care moștenitorul legal sau testamentar își va fonda dreptul de proprietate pe certificatul de moștenitor eliberat de notarul public în cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase.
Tribunalul constată însă, în speța de față că, certificatul de moștenitor supus cenzurii instanței nu este eliberat sub incidența reglementarii din Noul Cod civil deoarece deschiderea succesiunii ( respectiv 20.08.2009 )s-a făcut anterior intrării in vigoare a acestuia ( 01.10.2011), astfel încât eliberarea certificatului de moștenitor s-a făcut in temeiul Legii nr. 36/1995 rep., el neavând putere probanta împotriva terților în ceea ce privește masa partajabilă, pentru considerentele enumerate in precedent.
Prin urmare, nici din acest punct de vedere apelanții nu sunt vătămați in interesele lor, aceștia putând face dovada dreptului lor de proprietate asupra patrimoniului succesoral cu cele doua contracte de vânzare-cumpărare nr. 811 si 812/2012, astfel încât nu se impune anularea certificatului de moștenitor nici sub acest aspect.
Concluzionând, tribunalul constata ca toate criticile formulate de către apelanții-reclamanți sunt nejustificate având in vedere motivele de fapt si de drept menționate mai sus, soluția primei instanțe fiind legala si temeinica, astfel încât in temeiul art. 480 NCPC, va respinge apelul ca nefondat si va păstra sentința atacată.
Totodată, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale active, invocate de intimați.
Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți S. M. și R. C. I., ambii cu domiciliul ales la Cabinet Avocat N. T., cu sediul în București, sector 1, . Tetrat, nr. 2, ., împotriva sentinței civile nr. 530/30.05.2014, pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimații pârâți R. I. M. și R. C. M., ambii domiciliați în S., ., jud. Prahova, ca fiind nefondat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Prahova.
Președinte, | Judecător, |
C. D. E. | D. G. |
Grefier, |
C. A. |
Operator de date cu caracter personal 5595
Red. D.G./tehnored. CA
6 ex./12.02.2015
d.f. nr._ - Judecătoria S.
j.f. D. G. N.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 590/2015. Tribunalul... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 630/2015.... → |
|---|
