Acţiune în constatare. Hotărâre din 19-05-2015, Tribunalul PRAHOVA
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 27963/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.2195
Ședința publică din data de 19.05.2015
PREȘEDINTE - C. M.
JUDECĂTOR - R. C.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant S. V., domiciliat în P., ., .. 13, județul Prahova împotriva sentinței civile nr._/15.09.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații pârâți T. M. D., domiciliată în com. Dumbrăvești, ., jud. Prahova și B. N. D., cu sediul în Ploiești, ..17, ., jud. Prahova.
Cererea de apel timbrată cu suma de 4 lei taxă de timbru conform chitanței . nr._/23.03.2015, anulată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant, reprezentat de avocat D. A., intimata pârâtă T. M. D., personal și asistată de avocat M. V. în substituire avocat G. D. și intimatul B. N. D. reprezentat de avocat S. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorilor părților asupra apelului.
Reprezentantul apelanților reclamanți, având cuvântul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, anularea certificatului de moștenitor. Cu cheltuieli de judecată și daune morale de 5000 lei.
Reprezentantul intimatei pârâte T. M. D., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Reprezentantul intimatului pârât, B. N. D., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr._ /16.07.2012 la Judecătoria Ploiești, reclamantul S. V. a chemat în judecată pe pârâții T. M. D., Biroul Notarului Public N. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa se constate nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor eliberate de Biroul Notarului Public N. D. cu nr. 56/14.05.2012, suplimentare nr. 63/22.05.2012, 65/1.06.2012, obligarea paratului B.N.P. N. D. să întocmească, să elibereze un supliment de certificat de moștenitor la certificatele sus menționate, în cadrul căruia să figureze în calitate de moștenitor al defunctei S. V., alături de parată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este fiul defunctei S. V., fostă Ș., care a fost căsătorită inițial cu tatăl său, S. N., după care defuncta s-a recăsătorit cu S. G., relație din care a rezultat parata T. M. D., fiind frate de mamă cu aceasta din urmă, însă în mod nelegal s-a procedat la emiterea certificatelor de moștenitor sus menționate în urma decesului numitei S. V., intervenit la data de 22.04.2012, ocazie cu care pârâta T. M. D. a declarat fals ca este singura moștenitoare a defunctei, deși cunoștea ca defuncta a avut un fiu dintr-o căsătorie anterioară.
La data de 14.10.2013, pârâtul Biroul Notarului Public N. D. a formulat o întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive, motivându-se că nu are calitatea de parte în cadrul certificatelor de moștenitor sus menționate, fiind învestit cu emiterea acestora în cadrul unei proceduri legale notariale și că au fost prezentate la momentul formulării cererii de dezbatere a succesiunii toate documentele de stare civilă, declarație pe propria răspundere privind masa succesorală, moștenitorii, acte de proprietate privind bunurile succesorale, certificat fiscal, adeverință de rol fiscal, fiind audiați doi martori în acest sens.
La data de 20.11.2013, reclamantul și-a modificat acțiunea, solicitând să se constate ca este moștenitorul defunctei S. V., decedata la data de 22.04.2012, alături de parata T. M. D., obligarea pârâtului B. N. D. să întocmească, să elibereze un supliment de certificat de moștenitor la certificatele de moștenitor nr. 56/14.05.2012, suplimentare nr. 63/22.05.2012, 65/1.06.2012, în cadrul căruia sa figureze în calitate de moștenitor al defunctei S. V., alături de pârâtă.
La data de 14.01.2014, reclamantul și-a precizat acțiunea, menționând temeiurile juridice privind capetele de cerere formulate modificate și anume disp. art. 669 C.civ., art. 1075 C.civ.
La data de 03.02.2014, 15.09.2014 instanța a unit cu fondul excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul B. N. D. și a inadmisibilității capătului doi de cerere invocată din oficiu.
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu, martori, prin sentința civilă nr._/15.09.2014 a Judecătoriei Ploiești a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu și a fost respinsă acțiunea modificată formulata de către reclamant împotriva pârâților, ca inadmisibilă, fiind obligat reclamantul să plătească pârâtului Biroul Notarului Public N. D. cheltuieli de judecată de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că prin acțiunea modificată la 20.11.2013, s-a solicitat să se constate că reclamantul este moștenitor al defunctei S. V., alături de pârâta T. M. D., obligarea pârâtului B. N. D. să întocmească, să elibereze un supliment de certificat de moștenitor la certificatele de moștenitor nr. 56/14.05.2012, suplimentare nr. 63/22.05.2012, 65/01.06.2012, în acest sens, însă potrivit disp. art. 111 C pr civ. partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept, cerere care nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului, iar în baza disp. art. 83 din Legea nr. 36/1995, după emiterea certificatului de moștenitor nu se mai poate întocmi un alt certificat, decât în situațiile prevăzute de lege, existând posibilitatea reluării procedurii succesorale, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberându-se un certificat de moștenitor suplimentar numai cu acordul tuturor moștenitorilor, astfel încât conform disp. art. 85 din Legea nr. 36/1995, cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot solicita instanței judecătorești anularea acestuia, stabilirea drepturilor lor, potrivit legii, mai ales că până la anularea certificatul de moștenitor prin hotărâre judecătorească, acesta face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.
S-a menționat că deși inițial reclamantul a formulat un capăt de cerere privind constatarea nulității certificatelor de moștenitor contestate, ulterior, acesta și-a modificat acțiunea cu privire la acest capăt de cerere, solicitând să se constate că este moștenitor al defunctei S. V., fără să se țină seama că stabilirea calității de moștenitor se poate face prin procedura succesorală reglementată de Legea nr. 36/1985, iar cele două forme nu pot însă coexista, nefiind admisibil ca în procedura notarială se fie constatată calitatea de moștenitori, cotele unor succesibili, fiind imposibil ca pe cale judecătorească, cu privire la aceeași succesiune și fără ca în prealabil să fie anulat certificatul de moștenitor emis de notar, să se constate calitatea de moștenitor pentru o altă persoană, fiind și rațiunea pentru care a fost instituită procedura prealabilă prev. de art. 109 alin 4 C.pr.civ.
S-a specificat că dispozițiile art. 85 din Legea 36/1995 stabilesc în mod cert că cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot solicita instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, certificatul de moștenitor făcând dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei până la anularea acestuia pe cale judecătorească, ceea ce înseamnă că este inadmisibilă o acțiune în constatarea calității de moștenitor și deci obligarea notarului public să emită un nou certificat de moștenitor sau un supliment de certificat, în condițiile existenței unui certificat de moștenitor care nu a fost încă anulat, prin care s-au stabilit persoanele care au calitatea de moștenitori, cotele succesorale, caz în care a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu și a fost respinsă acțiunea modificată, ca inadmisibilă.
În baza disp. art. 274 cod proc.civ., a fost obligat reclamantul să plătească pârâtului Biroul Notarului Public N. D. cheltuieli de judecată de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței, reținerea cauzei spre rejudecare, motivându-se că eronat a fost respinsă acțiunea ca inadmisibilă, fără să se țină seama că inițial obiectul acțiunii a vizat nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr.56/14.05.2012, 63/22.05.2012, 65/01.06.2012, emiterea unui supliment de certificat la cele existente în cuprinsul căruia să figureze în calitate de moștenitor legal al defunctei, alături de pârâtă și că eronat s-a ținut seama de cererea modificatoare privind constatarea calității sale de moștenitor, impunându-se să se țină seama numai de acțiunea inițială.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr._, la data de 14.01.2015.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Conform, actelor de stare civilă existente la dosar, reclamantul s-a născut la data de 31.12.1950, fiind fiul numiților S. N. și S. E.(V.), iar în baza sentinței civile nr.19/08.01.1954 s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între S. N. și S. E., ocazie cu care reclamantul S. V. a fost încredințat spre creștere și educare tatălui său S. N..
În cuprinsul adeverinței nr.170/4.07.2012, extrasului de stare civilă existent la dosar, numita S. E., fostă Ș., născută la 19.03.1931, s-ar fi căsătorit la data de 05.03.1950 cu numitul S. N., născut la 12.02.1921, căsătorie care ar fi fost desfăcută în urma divorțului celor doi foști soți prin sentința civilă nr.19/08.01.1954 a Tribunalului Ploiești, după care numita Ș. E., zisă V., s-ar fi recăsătorit la data de 24.01.1955 cu numitul S. G., care ar fi decedat la data de 21.07.1984.
Potrivit certificatelor de moștenitor nr.56/14.05.2012, suplimentare nr.63/22.05.2012, 65/01.06.2012, de pe urma defunctei S. V., decedată la 22.04.2012, ar fi rămas ca unică moștenitoare legală pârâta T. M. D., în calitate de fiică și o masă succesorală compusă printre altele din terenurile situate în com.Dumbrăvești, . m.p., 1855 m.p., 3800 m.p., 536 m.p., un apartament nr. 27 situat în P., ., ., . și diferite sume de bani.
Prin titlul de proprietate nr._/11.01.1995, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului S. Gh. G. asupra unor terenuri de 1,21 ha situate în ., inclusiv pârâtei, defunctei S. V., iar în conformitate cu contractul de vânzare cumpărare nr._/29.11.1990 numita S. V. a înstrăinat pârâtei imobilele situate în com.Dumbrăvbeși, ., având un teren de 1000 m.p. și dreptul individ de 5/8 din construcții, pârâta edificând pe acest teren în anul 1992 o extindere.
În cuprinsul certificatului de moștenitor nr.1921/23.10.1984, s-a menționat că de pe urma defunctului S. G., decedat la 19.07.1984 au rămas ca moștenitori legali numita S. V., în calitate de soție supraviețuitoare, pârâta T. M. D., în calitate de fiică și dreptul indiviz de ½ dintr-o casă, având două camere și dependințe, situată în com.Dumbrăvești, ., fiindu-i reconstituit numitei S. E., în calitate de moștenitoare legală a defunctului S. G., dreptul de proprietate asupra unui teren de 7400 m.p. situat în com.Dumbrăvești, ..
În temeiul actelor de stare civilă existente la dosar, pârâta T. M. D., fost S., născută la 08.02.1970 este fiica numiților S. G. și S. V..
Martorii, B. M., S. M., M. D. M., I. G. au declarat că inițial numita S. V. cunoscută și sub numele de E. a fost căsătorită cu numitul S. V., căsătorie în timpul căreia s-ar fi născut reclamantul, după care cei doi foști soții s-au despărțit, numita S. V. căsătorindu-se cu S. G., căsătorie în cadrul căreia s-a născut pârâta T. M. D., aceasta din urmă fiind cea care s-a ocupat de mama sa până la deces.
Disp. art. 83 -85 din Legea nr. 36/1995 prevăd că după emiterea certificatului de moștenitor nu se mai poate întocmi alt certificat, decât în situațiile stabilite de lege, însă cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu privire la bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moștenitor suplimentar, iar cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot solicita instanței judecătorești anularea acestuia, stabilirea drepturilor lor, conform legii, certificatul de moștenitor făcând dovada deplină în privința calității de moștenitor, a cotei succesorale, a bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte, până la anularea acestuia pe cale judecătorească.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că în cuprinsul certificatelor de moștenitor nr. 56/14.05.2012, suplimentare nr. 63/22.05.2012, 65/01.06.2012 s-a menționat că de pe urma defunctei S. V., decedată la 22.04.2012, ar fi rămas ca unică moștenitoare legală pârâta T. M. D., în calitate de fiică, însă, reclamantul pretinde că este fiul defunctei dintr-o căsătorie anterioară încheiată la data de 5.03.1950 cu numitul S. N., căsătorie desfăcută prin sentința civilă nr. 19/08.01.1954, astfel încât reclamantul invocă că are vocație succesorală legală concretă la succesiunea defunctei, în calitate de rudă de sânge al acesteia, respectiv fiu, motiv pentru care a solicitat inițial constatarea nulității absolute parțiale a certificatelor de moștenitor sus menționate, invocându-se nerespectarea dispozițiilor dreptului comun care reglementează modalitatea de întocmire a certificatelor de moștenitor, după care și-a modificat acțiunea la data de 20.11.2013, solicitând să se constate că este moștenitor legal al defunctei alături de pârâta T. M. D. și să se dispună eliberarea unui certificat suplimentar în acest sens.
Ca atare, atât timp cât reclamantul a solicitat în urma modificării acțiunii, să se constate calitatea sa de moștenitor legal al defunctei alături de fiica acesteia, respectiv T. M. D., eliberarea unui certificat de moștenitor suplimentar în acest sens, iar în condițiile în care există trei certificate de moștenitor care atestă calitatea pârâtei T. M. D. de unică moștenitoare legală a defunctei, certificate care nu au fost desființate, nefăcând obiectul unei pretenții formulată de reclamant în acest sens, înseamnă că în realitate reclamantul se află în imposibilitate legală să solicite eliberarea unui certificat de moștenitor suplimentar în cadrul căruia să se menționeze calitatea sa de moștenitor al defunctei alături de cealaltă pârâtă, deoarece cele trei certificate de moștenitor produc efecte juridice, făcând dovada calității pârâtei de unică moștenitoare legală a defunctei, fiind imposibilă eliberarea pe cale judecătorească a unui alt certificat de moștenitor care să ateste o situație juridică total diferită în ceea ce privește calitatea de moștenitori a persoanelor care au acceptat succesiunea defunctei.
De fapt, în condițiile în care există certificate de moștenitor emise în favoarea pârâtei T. M. D. care produc anumite efecte juridice, făcând dovada calității acesteia de unică moștenitoare legală acceptantă a succesiunii defunctei S. V., iar obiectul acțiunii vizează constatarea calității reclamantului de moștenitor legal al defunctei alături de pârâta T. M. D., obligarea notarului public să întocmească și să elibereze un certificat de moștenitor suplimentar în acest sens, înseamnă că reclamantul are obligația pentru clarificarea raporturilor juridice dintre părți să solicite în primul rând, desființarea celor trei certificate de moștenitor, în scopul înlăturării efectelor juridice produse de aceste acte juridice și ulterior constatarea calității sale de moștenitor, emiterea unui alt certificat de moștenitor, fiind imposibil din punct de vedere legal să existe în același timp certificate de moștenitor care să ateste situații juridice total diferite cu privire la persoanele care au calitatea de moștenitori față de defunctă.
Mai mult chiar, analizându-se disp. art. 83-85 din Legea nr. 36/1995, reiese cu certitudine că certificatele de moștenitor emise în cadrul procedurii notariale cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctei, constituie prin însăși natura lor acte care produc efecte juridice până la proba contrarie, adică până la desființarea acestora pe cale judecătorească, făcând dovada calității persoanelor înscrise în cadrul acestora de moștenitoare ale persoanei decedate, întinderea drepturilor succesorale ale acestora, componența masei succesorale, motiv pentru care pentru a fi înlăturate toate aceste efecte juridice, este necesar să se solicite de către părțile interesate, anularea sau constatarea nulității absolute, totale sau parțiale, a unor asemenea acte juridice, iar în cazul inexistenței unei asemenea solicitări, este imposibil din punct de vedere legal, să se constate pe cale judecătorească o altă situație juridică diferită față de cea care a făcut obiectul dezbaterii succesiunii în cadrul procedurii notariale, fără să fie înlăturate efectele juridice ale certificatelor de moștenitor emise în cadrul acestei proceduri.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis excepția inadmisibilității acțiunii, respingând acțiunea ca inadmisibilă, în condițiile în care reclamantul se află în imposibilitate legală să solicite constatarea calității sale de moștenitor al defunctei alături de cealaltă pârâtă pe cale judecătorească, eliberarea unui alt certificat de moștenitor în acest sens, fără însă să se solicite desființarea certificatelor de moștenitor emise anterior care produc efecte juridice, efecte care nu ar putea fi înlăturate decât pe cale judecătorească în urma desființării acestora.
Motivele invocate de către reclamant conform cărora eronat a fost respinsă acțiunea ca inadmisibilă, fără să se țină seama că inițial obiectul acțiunii a vizat nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr.56/14.05.2012, 63/22.05.2012, 65/01.06.2012, emiterea unui certificat suplimentar în cuprinsul căruia să figureze în calitate de moștenitor legal al defunctei alături de pârâtă, sunt neîntemeiate deoarece, în condițiile în care reclamantul și-a modificat acțiunea, formulând pretenții diferite față de obiectul inițial al cererii, era normal și firesc ca instanța de fond să țină seama de cererile formulate de către reclamant, în baza principiului disponibilității care guvernează procesul civil și să soluționeze cauza prin prisma modificării acțiunii care a avut la bază manifestarea de voință a reclamantului de a emite anumite pretenții față de pârâți.
Criticile reclamantului potrivit cărora eronat s-a ținut seama de cererea modificatoare privind constatarea calității sale de moștenitor a defunctei S. V., alături de pârâtă, impunându-se să se țină cont doar de acțiunea inițială, sunt nefondate, întrucât instanța de fond se afla în imposibilitate legală să cenzureze cererile formulate de către reclamant care, în baza principiului disponibilității, are dreptul să exercite un control în ceea ce privește modalitatea de formulare a acțiunii, de indicare a obiectului propriu zis al pretențiilor deduse judecății, iar reclamantul nu-și poate invoca propria culpă în ceea ce privește modificarea acțiunii, modalitatea de formulare a acesteia pentru a obține, cu orice preț, desființarea sentinței, acesta neavând dreptul să-și modifice acțiunea în calea de atac a apelului, invocându-se pur și simplu starea sa de sănătate, împrejurare care excede cauzei, în condițiile în care reclamantul a avut posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare pe parcursul soluționării în primă instanță a cauzei timp de doi ani de zile.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie, în baza disp.art. 296 C.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat.
Se va lua act de declarația intimatei T. M. D. că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată, iar în baza disp.art.274 c.pr.civ, va fi obligat apelantul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul B. N. D. reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul reclamant S. V., domiciliat în P., ., ..13, jud. Prahova împotriva sentinței civile nr._/15.09.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații pârâți T. M. D., domiciliată în com. Dumbrăvești, ., jud. Prahova și B. N. D., cu sediul în Ploiești, ..17, ., jud. Prahova, ca nefondat.
Ia act de declarația intimatei T. M. D. că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Obligă apelantul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul B. N. D. reprezentând onorariu avocat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.05.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
C. M. R. C.
GREFIER,
Cardașol I. N.
Fiind în CO, semnează
P. Grefier
operator de date cu caracter personal 5595
red.MC/tehnored. MC
5 ex/06.07.2015
d.f._ Judecătoria Ploiești
j.f.Filmionescu nicolae
← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2099/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2203/2015.... → |
---|