Contestaţie la executare. Decizia nr. 221/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 221/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 221/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 221
Ședința publică din data de 21.01.2015
PREȘEDINTE: P. –A. A.
JUDECĂTOR: Ș. O. C.
GREFIER: D. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta – contestatoare Ș. M., cu domiciliul procesual ales la C.. AV. Tănășică O. cu sediul în Ploiești, .. 52A, județul Prahova împotriva încheierii de ședință din data de 19.09.2014 pronunțate de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata B. C. ROMÂNĂ S.A., având CUI_, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/ 90/1991, cu sediul în București, .. 5, sect. 3.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Cerere pentru care s-a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 25 lei, conform chitanței . și nr._/18.11.2014, anulată și atașată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin Serviciul Registratură, la data de 21.11.2014, intimata a depus la dosar întâmpinare, la data de 05.12.2014 apelanta – contestatoare a depus la dosar răspuns la întâmpinare, iar la data de 21.01.2015 apelanta – contestatoare a depus la dosar o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Tribunalul, în baza art. 131 și 95 alin.2 cod proc. civilă, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece apelul.
Tribunalul ia act că apelanta-contestatoare a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului promovat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la nr._ /a1 contestatoarea Sulț M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea somației nr. 462/ 20.03.2014 și a încheierii de stabilire a cheltuielilor 460/14.03.2014, a tuturor actelor de executare și a executării însăși precum și a tuturor actelor ulterioare, De asemenea solicită anularea biletului la ordin.
Prin încheierea de ședință din data de 19.09.2014 Judecătoria Ploiești a respins cererea de suspendare a executării silite ca neîntemeiată și a dispus ca la rămânerea definită a prezentei încheieri, să fie restituită cauțiunii în cuantum de 3870 lei, consemnată cu recipisa CEC nr._/1/ 22.07.2014.
De asemenea, a respins excepția tardivității contestației și precizării ca neîntemeiată.
Totodată a unit excepția inadmisibilității cu fondul cauzei și a acordat termen la data de 10.11.2014 pentru când se vor cita părțile.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că, potrivit art. 718 alin. 1 și 2 C.pr.civ., până la soluționarea contestației la executare, partea interesată, pentru motive temeinice, poate solicita suspendare dacă achită o cauțiune. Așadar pentru a se putea dispune suspendarea executării silite, trebuie îndeplinite două condiții cumulative: să existe pe rol o contestație la executare și să se achite o cauțiune în cuantumul prevăzut la art. 718 alin. 2.
Instanța de fond a apreciat că cele două condiții prealabile sunt îndeplinite: există pe o contestația la executare și s-a făcut dovada achitării cauțiunii.
Art. 718 alin. 4 stabilește cazurile în care suspendarea este obligatorie, per a contrario, în celelalte situații este lăsată la aprecierea instanței, care o poate dispune pentru motive temeinice.
Instanța de fond a considerat că Ș. M. nu a invocat nici un motiv temeinic care să justifice suspendarea. Simpla contestare a actelor de executare, indiferent de motivele invocate, nu este suficientă pentru a se lua o asemenea măsură, în contextul în care nu se indică niciun prejudiciu iminent și irecuperabil pe care l-ar suferi prin continuarea executării. Faptul că în opinia contestatoarei creanța nu este certă, lichidă și exigibilă și că intimata s-a înscris la masa credală în procedura falimentului îndreptată împotriva debitoarei principale, încasând, potrivit susținerilor acesteia, o parte din datorie, nu constituie motive care să justifice o asemenea măsură decât dacă s-ar corobora cu elemente certe, distincte de fondul dreptului care l-ar prejudicia pe contestator dacă ar continua executarea.
În speță, s-a apreciat că în dosarul de executare s-a dispus înființarea popririi pe veniturile contestatoarei, însă nu există dovada că s-ar fi reținut vreo sumă, iar în ceea ce privește imobilele, instanța constată că există deja declanșate alte urmăriri silite din partea altor creditori, prin urmare nu rezultă un prejudiciu iminent pentru contestatoare prin continuarea acestei executări silite.
Față de considerentele expuse, instanța a respins cererea de suspendare a executării silite ca neîntemeiată și va dispune ca la rămânerea definitivă a prezentei încheieri, să fie restituită cauțiunii în cuantum de 3870 lei, consemnată cu recipisa CEC nr._/1/22.07.2014.
Referitor la excepția tardivității contestației și precizării, instanța a respins-o ca neîntemeiată pentru următoarele motive:
Potrivit art. 714 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., contestația la executare se formulează în termen de 15 zile de la data când contestatorul ia cunoștință de actul de executare pe care îl contestă.
Intimata invocă prevederile Legii nr. 58/1934 referitoare la opoziția la executare, arătând totodată că fiind vorba de un bilet la ordin care reprezintă titlul executoriu, nu suntem în prezența unei contestații la executare. Această chestiune ține de admisibilitatea sau inadmisibilitatea contestației la executare, prin urmare excepția tardivității se analizează strict prin prisma temeiului de drept și al căii procedurale alese de contestatoare.
Termenele procedurale stabilite pe zile se calculează în conformitate cu art. 181 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ., prima și ultima zi nefiind luate în calcul. Contestatoarea a primit somația și titlul executoriu la data de 31.03.2014, prin urmare ultima zi pentru depunerea contestației era 16.04.2014, contestația fiind depusă prin serviciul registraturii la data de 08.04.2014, așadar în termen.
În ceea ce privește precizarea, contestatoarea nu face decât să reia cele consemnate în cererea introductivă, în sensul că solicită și anularea actelor de executare ulterioare, prin urmare cu atât mai mult este făcută în termen.
În baza art.248 alin.4 C.pr.civ., a fost unită excepția inadmisibilității cu fondul cauzei, având în vedere că aspectele învederate de intimată presupun administrarea de probe comune fondului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat apel Sult M., solicitând, în temeiul art.. 480 al. 3 C. proc. Civila coroborat cu art. 488 pct. 6 C. proc Civila, să se dispună admiterea apelului, casarea hotărârii apelate, cu consecința trimiterii cauzei către instanța de fond pentru judecarea in fond a cererii de suspendare a executării silite.
De asemenea, în temeiul art. 480 ipoteza I C proc Civ., coroborat cu art. 480 al. 2 C.proc.civ. raportat la art. 951 si urm C. proc. Civ., apelanta a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a hotărârii apelate cu consecința admiterii cererii de suspendare a executării silite pe care a formulat-o, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cauza.
În motivarea apelului, apelanta contestatoare a învederat că, prin încheierea din data de 19.09.2014 pronunțata de către Judecătoria Ploiești, a fost respinsa cererea de suspendare a executării silite formulate de către subsemnata in cadrul dosarului având ca obiect contestație la executare, ca neîntemeiata.
Solicitam sa luați act de faptul ca soluția pronunțată de Judecătoria Ploiești este netemeinică si nelegală și pronunțata cu încălcarea si aplicarea greșita a legii.
Hotărârea apelata este sumar motivata, ceea ce echivalează cu nemotivarea.
Motivarea in fapt si in drept a soluției pronunțate este o condiție de legalitate a hotărârii in sensul explicării dispozitivului ce intra in puterea lucrului judecat, lipsa acestei motivări sau argumentarea insuficienta echivalând cu o nesoluționare in fond a cauzei.
Motivarea soluției pronunțate de către instanța de judecata constituie o îndatorire care înlătura orice aspect discreționar in realizarea justiție, dând pârtilor din proces posibilitatea sa-si formeze convingerea cu privire la legalitatea si temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de control elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.
In practica, s-a decis ca hotărârea care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția fără indicarea datelor concrete folosite ca premise sau ce cuprinde o referire la actele cauzei in general reprezintă motiv de casare prevăzut la art. 488 al. 1 pct. 6 C. proc civila.
Totodată, apelanta a solicitat să se aibă în vedere faptul ca motivarea hotărârilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusa inclusiv prin prevederile art. 6 si art. 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului pentru apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale.
Pe fondul cauzei, a solicitat instanței de control sa ia act de faptul ca in mod greșit a fost respinsa cererea de suspendare a executării silite formulate de către subsemnata pe motiv ca nu as fi prejudiciata in nici o modalitate prin aceasta executare.
Apelanta a susținut că a solicitat suspendarea executării silite in baza procedurii de insolvența declanșata împotriva societății, ci pe considerentele dispozițiilor legale prevăzute de art. 718 C. proc. Civila având in vedere faptul ca intimata dorește sa isi îndestuleze creanța atât din patrimoniul societății, cat si din patrimonial subsemnatei, ceea ce reprezintă o îmbogățire fără justa cauza.
A apreciat ca sunt îndeplinite așadar cumulativ, in totalitate condițiile impuse de art. 718 C. procedura civila, existând motive temeinice pentru care instanța de judecata sa poată suspenda executarea:
1.cazul bine justificat - este determinat de prejudiciul pe care deja îl suferă în prezent subsemnata, in condițiile in care creditoarea este înscrisa in tabelul creditorilor societății debitoare.
2.paguba iminentă - rezultă implicit din îndeplinirea primei condiții, respectiv, astfel cum am detaliat în cuprinsul cererii pe larg, perturbarea previzibilă gravă a patrimoniului subsemnatei.
Luarea acestei măsuri de suspendare era justificată cu atât mai mult cu cat aparenta in drept este in favoarea noastră, respectiv a subsemnatei, in sensul in care creditoarea încearcă sa își îndestuleze creanța atât din patrimonial nostru cat si din patrimonial societății debitoare.
Mai mult decât atât, paguba iminenta este mai mult decât evidenta in condițiile in care executarea silita privește valorificarea imobilului pe care subsemnata îl am in proprietate si in care locuiesc.
Prejudicierea nu poate fi pusa la îndoiala mai ales in condițiile in care executarea silita a început pentru o creanța care nu este certa, lichida si exigibila intrucat parte din creanța a fost achitata prin procedura insolvenței.
Astfel cum a arătat, executarea silita a început in temeiul titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin . nr._ lăsat de către ..RX. garanție la Contractul de credit 421/_/05.12.2007.
Contractul de credit nr. 421/_/05.12.2007 a fost încheiat intre creditoarea B. Comerciala R. S.A. si ..RX.
Împotriva acestei societăți, prin încheierea de ședința din data de 07.09.2011 pronunțata de Tribunalul Prahova - Secția comerciala si de contencios administrativ -
Biroul faliment, in cadrul dosarului nr._, s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvența si s-a numit administrator judiciar CLI. O. R. G. înlocuita ulterior de către Via Insolv SPURL.
Totodată, ..RX. a încheiat cu intimata B. Comerciala R. nu unul ci doua contracte de credit nr. 232/_/ 15.09.2008 și nr. 421/_/05.12.2007.
Contractul de credit numărul 421/_/05.12.2007 reprezintă un plafon de 100.000 lei pentru remiterea de scrisori de garanție, necesare activității societății.
Potrivit acestui contract, clientul băncii prezintă documentele necesare emiterii scrisorii de garanție la fiecare solicitare, iar depozitul colateral va fi constituit individual, la valoarea fiecărei scrisori de garanție, înainte de emiterea acesteia.
Biletul la ordin . nr._ a fost lăsat de către ..R.L. garanție la acest Contractul de credit 421/_/ 05.12.2007.
In atare condiții, având in vedere faptul ca sumele din depozitele constituite nu au fost folosite, rezulta ca intimata nu ar fi trebuit sa înscrie sume pe aceste Bilete la Ordin pentru a fi executate.
Mai mult decât atât, Biletul la Ordin nu a fost introdus in banca fiind nerespectate dispozițiile prevăzute de Legea 58/1934 cu privire la calitatea trasului pentru ca acesta sa poată constitui titlu executoriu.
Pe cale de consecința, actele întocmite de către executorul judecătoresc precum si întreaga executare silita sunt nelegale, fiind începute in temeiul unui titlu executoriu afectata de condiția nevalabilității.
De asemenea, apelanta a precizat că a înțeles sa se înscrie in fals cu privire la data scadenta trecuta in cuprinsul Biletului la Ordin, având in vedere faptul ca instrumentul de plata nu a fost niciodată completat cu data scadenta.
F. de aceste împrejurări, urmează sa luați act de faptul ca potrivit dispozițiilor art.106 din Legea nr. 58/1934 condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un bilet la ordin sunt aceleași ca si cele de la cambie.
Dispozițiile art. 105 precizează că biletul la ordin a cărui scadentă nu este arătată, este socotit plătibil la vedere.
Art.37 din Legea nr.58/1934 stabilește că cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data emiterii sau poate reduce sau prelungi acest termen.
Rezultă din aceste dispoziții legale că, de regulă, biletul la ordin a cărui scadentă nu este arătată este socotit plătibil la vedere si că în acest caz trebuie prezentat la plată în termen de un an de la data emisiunii.
Creditoarea B. Comerciala R. S.A. s-a înscris cu creanța totala de 2.524.340, 16 lei in Tabelul Definitiv al Creanțelor ..R.L. depus la dosarul cauzei.
Ori creditoarea B. Comerciala R. S.A. nu poate solicita suma de bani reprezentând debit al ..R.L. atât prin procedura insolvenței, cat si prin executare silita de la subsemnata, întrucât aceasta modalitate de acțiune reprezintă o îmbogățire fără justa cauza.
Apelanta a invocat nulitatea titlului executoriu, întrucât Biletul la ordin nu a fost refuzat la plata, de către B. Comerciala R. SA., pentru lipsa de disponibilitate.
Motivul pentru care acesta a fost refuzat la plata este din cauza procedurii de insolvența in care se afla plătitorului, respectiv societatea S.C. Condorii Sult S.RX. si, după cum am menționat anterior, creditoarea BCR SA este înscrisa deja cu creanța de 67.396,03 lei cuprinsa in suma mai sus menționata in Tabelul Definitiv al Creanțelor.
Totodată, a invocat prescripția dreptului de a cere plata Biletului la Ordin . nr._, intrucat nu a fost introdus in banca pentru plata in termen de 1 an.
Potrivit art. 26 din Legea 58/1934: " Cambia plătită la un anume timp de la vedere trebuie prezentata spre acceptare in termen de un an de la data emisiunii".
Data emiterii biletului la ordin mai sus menționat este 11.03.2011, iar data prezentării acestuia la banca este de 28.10.2013, fiind depășit termenul cu aproape 2 ani.
A înțeles,de asemenea, sa invoce beneficiul de discuțiune, facultate recunoscută de lege fideiusorului si terțului dobânditor al unui imobil ipotecat de a pretinde creditorului urmăritor să urmărească prioritar bunurile debitorului principal, respectiv ..R-L. (respectiv celelalte imobile ipotecate pentru garantarea aceleiași creanțe și care se află încă în posesia debitorului) si numai dacă nu va fi îndestulat astfel sa urmărească bunurile aparținând fideiusorului, respectiv bunurile aflate in patrimoniul terțului dobânditor.
În drept, au fost invocate disp. art. 466 C. proc. Civila.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub același număr unic de dosar la data de 05.11.2014, iar intimata banca C. Română SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea căii de atac declarate, ca fiind nefondată.
În motivarea întâmpinării, intimata a susținut, în esență, că instanța de fond a arătat motivele pentru care a respins cererea de suspendare, iar faptul că motivarea este succintă și la obiect nu înseamnă că încheierea apelată este nemotivată.
De asemenea, intimata a mai susținut că apelanta nu a demonstrat în ce constă prejudiciul suportat prin executare, așa cum în mod corect reținut prima instanță, neputând fin invocate dispozițiile Legii nr. 85/2006, pe care chiar apelanta arată că nu și-a motivat cererea de suspendare.
Intimata a mai susținut că apelanta nu a invocat nici un argument de natură a răsturna raționamentul instanței de fond, dar și că cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art.718 cod pr. civilă este inadmisibilă, atât timp cât în speță este vorba de o executare cambială, căreia îi sunt aplicabile dispozițiile legii speciale.
În plus, intimata a mai susținut că motivele invocate de către contestatoare sunt lipsite de fundament, aparența de drept nefiind în favoarea acesteia ci a băncii.
La data de 05.12.2014 apelanta – contestatoare a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din cuprinsul cererii de apel.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor de apel formulate de contestatoare, dar și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că aceste motive sunt nefondate pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Astfel, în ceea ce privește motivul de apel vizând nemotivarea, tribunalul observă că dreptul la un proces echitabil, garantat prin dispozițiile art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, presupune, în principiu, motivarea hotărârilor, parcă trebuind să se convingă că s-a făcut dreptate și că judecătorul a examinat probele administrate.
Acest drept nu este, insă, unul absolut întrucât judecătorul nu trebuie să răspundă tuturor argumentelor invocate de părți, ci doar argumentelor decisive pentru soluționarea cauzei, așa cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în mod constant în jurisprudența sa ( Hotărârea dată în cauza V. der Hurk contra Olanda, Hotărârea Ruiz Torija contra Spaniei).
Prin încheierea supusă controlului judiciar prima instanță a analizat, în mod concis și clar, argumentele decisive invocate de apelanta contestatoare în susținerea cererii de suspendare a executării silite, fără însă a analiza acele susțineri ce privesc fondul raporturilor execuționale stabilite între părți, întrucât ar fi exista riscul de a se antepronunța asupra cererii de chemare în judecată cu care a fost investită.
Conform art.718 alin.1 cod pr. civilă, până la soluționarea contestației la executare sau a alte cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea.
Cu excepția cazurilor enumerate la alin. 4 al art.718 cod pr. civilă, legiuitorul nu a indicat în mod expres motivele pentru care se poate dispune suspendarea executării silite în condițiile formulării unei contestații la executare, statuând însă că oprirea temporară a executării silite se poate dispune doar dacă este justificată de motive temeinice.
Revine, astfel, judecătorului sesizat cu o asemenea cerere de suspendare să analizeze în fiecare caz în parte dacă există sau nu motive temeinice pentru luarea acestei măsuri, ținând cont de faptul că, în toate ipotezele, oprirea executării silite până la soluționarea contestației la executare trebuie să rămână o măsură excepțională.
Așa cum s-a statuat în jurisprudență, reglementarea suspendării executării silite apare ca un corolar al căilor de atac, menit a asigura finalitatea acestora de remediu al eventualelor erori de judecată, prin posibilitatea de a preveni posibila vătămare a intereselor legitime ale părților din litigiul dedus spre soluționare.
Astfel, fără a prejudicia fondul, instanța sesizată cu o cerere de suspendare a hotărârii trebuie să examineze dacă, prin executare, interesul debitorului obligației de plată nu sunt vătămate iremediabil, dar și dacă, prin neexecutare, interesele legitime ale creditorului obligației de plată, așa cum au fost stabilite prin titlul executoriu, nu ar fi vătămate iremediabil. Ca atare, atât cu privire la creditor, cât și la debitorul obligației de plată, urmează a se aprecia asupra vătămării, în sensul că aceasta ar fi, concomitent, gravă și iremediabilă.
Prima instanță a apreciat, în mod corect, că apelanta contestatoare nu a invocat și nu a dovedit existența vreunui motiv temeinic, susceptibil a justifica măsura suspendării executării silite, simplele sale susțineri referitoare la lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței pentru care s-a declanșat procedura de executare silită, precum și cele vizând înscrierea la masa credală a intimatei, în cadrul dosarului de insolvență privind pe debitoarea principală . nefiind de natură a reprezenta motive temeinice pentru a se dispune măsura solicitată prin prezentul demers judiciar.
De altfel, așa cum a susținut și intimata prin întâmpinare formulată, cele mai multe dintre motivele invocate prin cererea de suspendare a executării sunt identice cu motivele de nelegalitate a actelor de executare contestate, vizând aspecte legale de fondul raporturilor dintre părți, ce nu pot forma obiectul analizei cu prilejul soluționării cererii de suspendare a executării silite.
Mai mult decât atât, tribunalul consideră că, raportat la situația creditorului obligației de plată, întoarcerea executării apare ca fiind posibilă în ipoteza în care contestația la executare promovată de Sulț M. ar fi admisă.
Tribunalul reține și argumentul primei instanțe referitor la derularea altor urmăriri silite, asupra acelorași imobile, la cererea altor creditori, ceea ce conduce la concluzia că apelanta contestatoare nu justifică un prejudiciu iminent prin continuarea executării declanșate la solicitarea intimatei.
Față de toate aceste argumente, în baza art. 480 alin. 1 cui aplicarea art.718 alin. 1 cod pr. civilă, tribunalul va respinge apelul declarat de contestatoare împotriva încheierii din data de 19.09.2014, pronunțate de Judecătoria Ploiești, ca fiind nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta – contestatoare Ș. M., cu domiciliul procesual ales la C.. AV. Tănășică O. cu sediul în Ploiești, .. 52A, județul Prahova împotriva încheierii de ședință din data de 19.09.2014 pronunțate de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata B. C. ROMÂNĂ S.A., având CUI_, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/ 90/1991, cu sediul în București, .. 5, sect. 3, ca nefondat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 21.01.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. P. A. O. C. Ș.
GREFIER,
A. D.
operator date cu caracter personal 5595
red. PAA/ tehnored ST.
4 ex./ 04.03.2015
d.f._ Judec. Ploiești
j.f. B. M. R.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 266/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 227/2015.... → |
|---|
