Fond funciar. Decizia nr. 190/2015. Tribunalul PRAHOVA

Tribunalul PRAHOVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 190/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 190/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 190

Ședința publică din data de 02.04.2015

PREȘEDINTE – C. R.

JUDECĂTOR – M. N.

JUDECĂTOR – N. A.

GREFIER – L. E. A.

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta- intervenientă AGENȚIA D. STATULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 43, sector 1, împotriva sentinței civile nr._/22.12.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. L. N., cu domiciliul în Oradea, ., ., ., intimatele-pârâte C. JUDEȚEANĂ DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA PRIN PREFECTUL JUDEȚULUI PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ., județ Prahova, C. L. RAFOV DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA PRIN PRIMARUL COMUNEI RÂFOV, cu sediul în comuna Râfov, .. 235, J. Prahova, intimata AGENȚIA D. STATULUI – REPREZENTANȚA TERITORIALĂ PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, .. 7, județul Prahova.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra cererii de recurs.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Prin cererea înregistrata inițial pe rolul Tribunalului Prahova, sub numărul_, reclamanta A. L. N. a chemat în judecată pârâții C. Județeană de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Prefectul Județului Prahova și C. Locală Râfov de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Primarul Comunei Râfov, solicitând obligarea acestora la punerea sa în posesie cu suprafața de 50 ha teren, precum și la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața stabilită prin decizia nr. 1757/24.11.2009 a Tribunalului Prahova, precum și obligarea în solidar a pârâților la plata unei amenzi civile de 1000 ron pe fiecare zi întârziere începând cu a 31 zi de la data primirii notificării 1 și 2 a B. Gardan M., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin decizia nr.1757/2009 a Tribunalului Prahova, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea sa asupra suprafeței de 50 h tren arabil situat pe raza comunei Râfov, jud. Prahova, cu obligarea pârâtelor la punerea sa în posesie și la emiterea în favoarea sa a titlului de proprietate.

Reclamanta a precizat că pârâtele refuză înmânarea titlului de proprietate și punerea sa efectivă în posesie, deși le-a solicitat comunicarea propunerilor privind amplasamentul imediat după data rămânerii definitive a respectivei decizii, precum și că pârâtele au fost puse în întârziere prin notificările 1 și 2 transmise prin intermediul B. Gardan M..

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.8, 10 și 11 din legea nr.554/2004 și a depus în anexă decizia 1757/2009 a Tribunalului Prahova (filele 47), notificările 1 și 2 din 10.02.2010 adresate pârâtelor, precum și alte notificări ulterioare.

Pârâta C. Județeană de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Prefectul Județului Prahova a formulat întâmpinare invocând în principal excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pârâta C. Locală Râfov de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Primarul Comunei Râfov a formulat întâmpinare invocând în principal excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr.88/02.02.2011 Tribunalul Prahova a admis excepția necompetenței materiale, declinând cauza în favoarea Judecătoriei Ploiești, unde a fost înregistrată la 06.05.2011 sub nr._ .

La dosarul cauzei s-au depus înscrisuri vizând încercarea de soluționare a cauzei pe cale amiabilă.

De asemenea, s-au depus adresa Comisiei Locale Râfov nr.6211/15.10.2010 (fila 23 dosar) prin care se atestă că la nivelul comunei Râfov nu mai există teren disponibil, precum și adresele Comisiei Locale Râfov de Fond Funciar către comisiile locale de fond funciar de pe raza județului Prahova în vederea comunicării anexelor cuprinzând terenurile disponibile deținute de ADS pe raza respectivelor localități, anexele comunicate Primăriei Râfov de respectivele comisii locale, urmare a comunicării de către ADS prin adresa din 06.04.2011 a procedurii de urmat în cazul solicitării reclamantei (fila 208).

La termenul de judecată din 25.10.2011, au fost încuviințate reclamantei și pârâtei probele cu înscrisuri, iar la termenul de judecată din 06.12.2012, s-a depus la dosarul cauzei adresa nr._ emisă de ADS prin care s-a comunicat situația suprafețelor de teren retrocedabile aflate în administrarea ADS pe raza administrativă teritorială a județului Prahova.

În același timp, reclamanta a depus precizare la acțiune prin care a solicitat ca punerea sa în posesie pentru suprafața de 50 ha teren arabil conform deciziei civile nr. 1757/24.11.2009 să se realizeze pe suprafețele de teren arabil disponibile pe raza județului Prahova, astfel cum rezultă din înscrisurile de la dosar, respectiv 36,48 ha deținute de Agros Boldești Scăeni, localitatea Boldești Scăeni, 10,48 ha deținute de Agrozootehnica P. M., .,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești, localitatea Bărcănești, enumerând în cuprinsul precizării și alte suprafețe de teren cu categoria de folosință pășune, vii și livezi, arătând în finalul precizării că își exprimă acordul și față de poziția acordării de despăgubiri de către investitori.

La termenul de judecată din 06.03.2012 pârâta C. Locală Râfov a solicitat în baza disp.art.47 alin.1 din HG.890/2005, față de lipsa de teren disponibil pe raza comunei Râfov, introducerea în cauză în calitate de interveniente a Agenției D. Statului București și a Agenției D. Statului – Reprezentanța Teritorială Prahova, deoarece terenurile care fac obiectul retrocedării urmează să se predea pe bază de protocol de către ADS comisiilor locale în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți.

La același termen de judecată, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de interveniente a Agenției D. Statului București și a Agenției D. Statului – Reprezentanța Teritorială Prahova, care au fost citate cu copii de pe acțiune și înscrisuri.

La termenul de judecată din 03.04.2012, Agenția D. Statului București a formulat întâmpinare solicitând reclamantei să-și precizeze acțiunea în sensul indicării pretențiilor față de ADS.

La același termen de judecată reclamanta a depus note de ședință, solicitând să se depună documentația referitoare la suprafețele de teren asupra cărora au fost emise titluri de proprietate de către Comisiile locale de Fond Funciar de pe raza județului Prahova, solicitare respinsă de instanță, față de faptul că în cauză înscrisurile depuse atestă situația terenurilor disponibile de pe raza județului Prahova.

În aceeași ședință publică instanța a încuviințat suplimentarea de probatorii pentru reclamantă cu interogatoriul pârâtei C. Locală Râfov și înscrisuri, iar pârâtei C. Locală Râfov proba cu înscrisuri.

Interogatoriul a fost administrat la filele 273-274 dosar.

La termenul de judecată din 19.06.2012, instanța a dispus conexarea dosarului_/281/2012 la prezenta cauză, apreciind că acțiunea ce formează obiectul respectivului dosar (_/281/2012) este identică cu cea care formează obiectul dosarului cu care a fost investită, dosar care conform susținerilor reclamantei a fost înregistrat din eroare pe rolul Judecătoriei Ploiești ca o cauză separată.

Prin acțiunea ce formează obiectul respectivului dosar (_/281/2012) reclamanta A. L. N. a chemat în judecată pârâții C. Județeană de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Prefectul Județului Prahova și C. Locală Râfov de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Primarul Comunei Râfov, solicitând obligarea acestora la punerea sa în posesie cu suprafața de 50 ha teren, precum și la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața stabilită prin decizia nr. 1757/24.11.2009 a Tribunalului Prahova, precum și obligarea în solidar a pârâților la plata unei amenzi civile de 1000 ron pe fiecare zi întârziere începând cu a 31 zi de la data primirii notificării 1 și 2 a B. Gardan M., cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr._/22.06.2012, instanța a dispus admiterea actiunii astfel cum a fost precizată de către reclamantă.

Prin decizia nr. 19/07.01.2013, Tribunalul Prahova a admis recursul declarat de către intervenienta Agenția Națională a D. Statului și a casat sentința recurată, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare pentru nerespectarea principiului disponibilității, instanța nefiind ea aptă să stabilească din oficiu cadrul procesual.

În cel de al doilea ciclu procesual, instanța a încuviințat la data de 19.11.2013 cererea de amânare formulată de reclamantă, luând act de precizarea atașată la fila 10 dosar privind cadrul stabilit de către reclamantă, în sensul că aceasta a solicitat obligarea pârâtelor la punerea sa în posesie și emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 50 ha.

Prin notele de ședință înaintate de către ADS s-a solicitat ca în temeiul disp. art 137 C. proc. civ. să se admită excepția lipsei calității procesual pasive a ADS. În motivarea excepției intervenientul a arătat că principiul disponibilității presupune dreptul reclamantului de a determina limitele cererii de chemare în judecată, iar după cum a arătat reclamanta, acesta a înțeles să se judece cu alte entități și nu cu A.D.S.

Din analiza notelor de ședință atașate la fila 24 dosar, instanța a reținut că reclamanta critică efectele deciziei de casare, făcând trimitere și la drepturile procesuale ale pârâților de a formula cereri reconvenționale, de chemare în garanție sau introducerea unui terț pentru ca hotărârea să îi fie opozabilă.

Din precizările înaintate la 15.12.2014 și din cele înaintate la fila 55 dosar, instanța a reținut că reclamanta înțelege să solicite obligarea Comisiei Județene de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Prefectul Județului Prahova și a Comisiei Locale Râfov de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Primarul Comunei Râfov la punerea sa în posesie după primirea terenului de la ADS.

La termenul din data de 16.12.2014, instanța a unit excepția invocată de către ADS cu fondul, considerând că pentru a aprecia asupra excepției sunt necesare aceleași mijloace de probă ca și pentru fond, respectiv înscrisuri.

În urma probelor administrate in cauză, prin sentința civilă nr._/22.12.2014 Judecătoria Ploiești a respins excepția lipsei calității procesuale a ADS - ADS Reprezentant Teritorial Prahova ca neîntemeiată.

A admis acțiunile conexe precizate de reclamanta A. L. N., în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Prefectul Județului Prahova și C. Locală Râfov de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Primarul Comunei Râfov și intervenientele Agenția D. Statului București și Agenția D. Statului - reprezentanța teritorială Prahova și a obligat intervenienții Agenția D. Statului București și Agenția D. Statului reprezentanța teritorială Prahova la predarea pe bază de protocol către pârâta C. Locală de Fond Funciar Râfov a terenului în suprafață de 50 ha categoria de folosință arabil, anume 36,41 ha deținute de Agros Boldești Scăeni, 10,48 ha deținute de Agrozootehnica P. M., localitatea Gherghița, 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești, localitatea Bărcănești.

Totodată, instanța a obligat pârâta C. Locală de Fond Funciar Râfov să emită proces-verbal de punere în posesie pe numele reclamantei pentru suprafața de teren de 50 ha teren arabil distribuit în modalitatea mai-sus menționată, după predarea respectivelor suprafețe pe bază de protocol de la interveniente.

S-a dispus obligarea pârâtei C. Județeană Prahova să emită titlul de proprietate pe numele reclamantei, pentru suprafața de teren de 50 ha teren arabil, după înaintarea documentației de către C. Locală de Fond Funciar Râfov.

În temeiul art 274 C.p.civ instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub numărul_, reclamanta A. L. N., în contradictoriu cu pârâții C. Județeană de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Prefectul Județului Prahova și C. Locală Râfov de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Primarul Comunei Râfov, a solicitat instanței să dispună obligarea acestora la punerea sa în posesie cu suprafața de 50 ha teren, precum și la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața stabilită prin decizia nr. 1757/24.11.2009 a Tribunalului Prahova, precum și obligarea în solidar a pârâților la plata unei amenzi civile de 1000 ron pe zi întârziere începând cu a 31 zi de la data primirii notificării 1 și 2 a B. Gardan M., cu cheltuieli de judecată, iar în cel de al doilea ciclu procesual (după casarea cu trimitere) reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtelor la punerea sa în posesie cu suprafața de 50 ha teren, precum și la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața stabilită prin decizia nr. 1757/24.11.2009 a Tribunalului Prahova și obligarea ADS-ului să pună la dispoziția Comisiei Locale terenurile necesare în vederea punerii sale în posesie.

Față de considerentele expuse anterior, instanța a apreciat în temeiul art. 137 al.2 Cod procedură civilă, că excepția invocată de către A.D.S este neîntemeiată, iar prin prisma disp.art.47 alin.1 din HG.890/2005, a apreciat că ADS-ul are calitate de intervenient, în măsura în care, față de lipsa de teren disponibil pe raza comunei Râfov, ca obiect al retrocedării, s-ar pune problema predării de către ADS, pe bază de protocol, către comisiile locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți.

Instanța a reținut că, potrivit precizărilor atașate la fila 55 dosar și a celor înaintate la data de 15.12.2014, reclamanta a învederat că legea prevede posibilitatea de a i se oferi teren pe alt amplasament, într-o altă localitate, situație ce impune efectuarea unor proceduri specifice.

În acest sens s-a reținut că au fost enumerate disp. art 10 din Legea nr. 247/2005 și art. 9 din HG 626/2001.

Plecând de la situația de fapt descrisă de părțile litigante, instanța a constatat că, urmare a efectului legii 18/1991, reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 50 ha teren, așa cum rezultă din cuprinsul deciziei civile 1757/24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul_/281/2006.

Pentru a aprecia în acest sens, instanța a analizat nu doar factorii de natură legislativă ce au operat în cauză la acea dată, dar și calitatea pe care părțile o aveau pentru a fi îndreptățite în formularea cererii de reconstituire, uzitând în acest fel de mijloacele de probă ce au fost administrate în primul ciclu procesual, față de mențiunile făcute în încheierea de ședință de la data la care instanța a rămas în pronunțare, ce face parte integrantă din sentința civilă recurată.

Instanța a avut în vedere că, în conformitate cu această hotărâre ce se bucură de autoritate de lucru judecat, a fost anulată în parte HCJ 4742/14.09.2006 a Comisiei Județene Prahova și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei în calitate de moștenitoare legală a defunctei A. E., a unui teren de 50 ha arabil situat pe raza comunei Râfov, pârâtele C. Județeană de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Prefectul Județului Prahova și C. Locală Râfov de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Primarul Comunei Râfov fiind obligate să efectueze punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamantei.

Din cuprinsul notificărilor transmise la 10.02.2010 de către reclamantă către pârâtă, instanța a reținut că reclamanta a solicitat îndeplinirea obligațiilor statuate prin decizia civilă mai-sus menționată, în sensul întocmirii procesului – verbal de punere în posesie și emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 50 ha teren arabil.

Instanța a apreciat că, în mod neîndoielnic, partea ce cade în pretenții avea obligația de a executa de bunăvoie dispoziția instanței, dar așa cum rezultă din adresa nr.1179/03.03.2010 emisă de C. Locală Râfov de Fond Funciar și comunicată pârâtei la 11.03.2010, Primăria Comunei Râfov a comunicat reclamantei faptul că pe raza acestei localități nu mai există teren disponibil, urmând ca în momentul validării anexei 30 din Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar să se adreseze Administrației D. Statului în vederea predării suprafeței de 50 ha.

Instanța a mai reținut că la dosarul cauzei s-au depus, cu ocazia primului ciclu procesual, adresele Comisiei Locale Râfov de Fond Funciar către comisiile locale de fond funciar de pe raza județului Prahova în vederea comunicării anexelor cuprinzând terenurile disponibile deținute de ADS pe raza respectivelor localități, anexele comunicate Primăriei Râfov de respectivele comisii locale, urmare a comunicării de către ADS prin adresa din 06.04.2011 a procedurii de urmat în cazul solicitării reclamantei (fila 208), precum și inventarul cu terenurile disponibile aflate pe raza teritorială a județului Prahova (filele 25 – 262 dosar).

În conformitate cu dispozițiile art.10 alin.1 din legea 247/2005, în situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu este posibilă, vechiului proprietar sau moștenitorilor acestora li se vor oferi un alt amplasament într-o altă localitate sau într-o localitate învecinată.

Art.10 alin.2 din legea 247/2005 prevede că „în situația în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietate foștilor proprietari deposedați sau moștenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localități care pot pune la dispoziție terenurile rămase disponibile”.

Art.10 alin.4 din HG 890/2005, prevede că „atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, respectiva comisie se va putea adresa prin intermediul Comisiei Județene de Fond Funciar instituțiilor și autorităților publice care administrează teren proprietatea statului”.

De asemenea, potrivit art. 7 al.7 din leg 268/2001 pentru eliberarea titlurilor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie, terenurile se predau pe bază de protocol în cel mult 30 zile de la comunicarea hotărârii.

Pe de altă parte, pentru a demonstra ipotezele izvorâte din lege, instanța a reținut că, prin coroborarea mijloacelor de probă ce au fost administrate în primul ciclu procesual și pe care nu le-a înlăturat, din rândul terenurilor arabile deținute de ADS, disponibile de pe raza județului Prahova, fac parte și terenurile 36,41 ha deținute de Agros Boldești - Scăeni, 10,48 ha deținute de Agrozootehnica P. M., localitatea Gherghița, 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești, localitatea Bărcănești, terenuri menționate expres în cuprinsul precizării la acțiune, ca variantă acceptabilă de către reclamantă, pentru a fi pusă în posesie.

Instanța a apreciat că rezultă fără putință de tăgadă că la nivelul Comisiei Locale de Fond Funciar Râfov nu mai există teren la dispoziție pentru punerea în posesie a reclamantei cu privire la suprafața de 50 ha teren, așa cu reiese din adresa 6202/12.10.2010 a Primăriei Râfov.

Din cuprinsul adresei 124/23.02.2010 a ADS către C. Locală Râfov de Fond Funciar, instanța a reținut că pârâta ADS a îndrumat comisia locală să respecte disp.art.10 din HG 890/2005 însă, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, localitățile limitrofe comunei Râfov, respectiv D., O., Drăgănești, Berceni, P. M., Gherghița, Balta Doamnei, Bărcănești, Valea Călugărească, Târgșorul Vechi, Boldești Scăeni, F., nu mai au teren aflat în rezervă pentru a proceda la punerea în posesie a reclamantei.

Cum dreptul de proprietate al părții a fost recunoscut și tranșat cu autoritate de lucru judecat, instanța a apreciat că nu se poate admite că, în cauză, reclamantei îi este exclusă posibilitatea de a se bucura în mod absolut și exclusiv de acest drept, astfel ca a considerat necesară obligarea intervenienților Agenția D. Statului București și Agenția D. Statului reprezentanța teritorială Prahova, la predarea pe bază de protocol către pârâta C. Locală de Fond Funciar Râfov a terenului în suprafață de 50 ha categoria de folosință arabil, anume 36,41 ha deținute de Agros Boldești Scaeni, 10,48 ha deținute de Agrozootehnica P. M., localitatea Gherghita, 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești, localitatea Bărcănești, având în vedere și acceptul reclamantei cuprins în conținutul precizării la acțiune în care identifică această variantă de atribuire ca fiind una acceptabilă.

Pentru a aprecia astfel, instanța a avut în vedere conținutul adresei_/31.10.2011 a ADS din care a rezultat că respectiva instituție deține în administrare terenuri aflate în domeniul privat al statului, în diverse locații ale județului Prahova, așa cum au fost identificate prin inventarul de la filele 13-17 dosar.

Punerea în posesie și eliberarea titlurilor se realizează numai după ce au fost efectuate delimitări în teren și întrucât din punct de vedere al plasamentului nu exista un impediment, dând eficiență dispozițiilor art. 27 și următoarele din HG 890/2005, instanța a obligat pârâta C. Locală de Fond Funciar Râfov să emită proces-verbal de punere în posesie pe numele reclamantei, pentru suprafața de teren de 50 ha teren arabil distribuit în modalitatea mai-sus menționată, după predarea respectivelor suprafețe pe bază de protocol, de la interveniente.

În baza aceluiași act normativ, dând eficiență disp. art art.36 și următoarele, a dispus obligarea pârâtei C. Județeană Prahova să emită titlul de proprietate pe numele reclamantei, pentru suprafața de teren de 50ha teren arabil, după înaintarea documentației de către C. Locală de Fond Funciar Râfov.

Față de considerentele expuse anterior, dar și față de solicitarea formulată de către reclamantă, instanța a dispus obligarea intervenienților Agenția D. Statului București și Agenția D. Statului reprezentanța teritorială Prahova la predarea pe bază de protocol către pârâta C. Locală de Fond Funciar Râfov a terenului în suprafață de 50 ha, categoria de folosință arabil, anume 36,41 ha deținute de Agros Boldești Scăeni, 10,48 ha deținute de Agrozootehnica P. M., localitatea Gherghița, 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești, localitatea Bărcănești.

În ceea ce privește cererea formulată la data de 15.12.2014 de reclamantă, prin care a solicitat plata cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că este adevărat că partea care cade în pretenții în baza art. 274 C.p.civ va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată însă, față de împrejurarea că din niciun înscris înaintat la dosar nu rezultă care este cuantumul și cu ce se dovedesc aceste cheltuieli, apreciind că nu s-a dovedit temeinicia acestor cheltuieli, a respins cererea formulată de către reclamantă privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, intervenienta AGENȚIA D. STATULUI BUCUREȘTI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, în raport de dispozițiile art. 304, pct. 7 și art. 312 Cod Proc. Civ., instanța nu a intrat în cercetarea fondului, respectiv hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

Recurenta apreciază că instanța de fond, prin sentința civilă nr._/22.12.2014, a respins o excepție care nu a fost invocată de recurentă, respectiv excepția lipsei calității procesuale a Reprezentanței Teritoriale Prahova a Agenției D. Statului, nefiind clar cu privire la care dintre cele două calități procesuale se referă instanța, activă sau pasivă, din moment ce, exprimarea din dispozitivul hotărârii recurate nu lămurește acest aspect.

În acest sens, recurenta a menționat că, prin recursul formulat în primul ciclu procesual împotriva Sentinței nr._/22.06.2012, a emis aprecieri cu privire la greșita menținere în cauză a Reprezentanței Teritoriale ADS Prahova, având în vedere că aceasta este lipsită de personalitate juridică, aspecte pe care le-a reiterat prin notele de ședință depuse pentru termenul de judecată din 19.11.2013, instanța pronunțându-se pe excepția lipsei calității procesuale a reprezentanței teritoriale, fie că se referă la cea activă sau cea pasivă, dar care nu este invocată în cauză și nu analizează excepția lipsei capacității procesuale civile, ridicată în fapt, prin apărările recurentei.

Se arată că lipsa capacității procesuale civile constituie o excepție de fond, absolută, care obligă instanța, în cazul admiterii, la respingerea cererii, fără să mai fie posibilă discutarea fondului pe de o parte, iar omisiunea de a pune o excepție în dezbaterea contradictorie a părților și apoi de a o soluționa motivat, echivalează cu încălcarea de către instanță a dreptului părților la apărare fiindcă, procedând astfel, le-ar priva deopotrivă de posibilitatea de a o susține și, respectiv de a o combate, pe de altă parte.

În acest context, recurenta apreciază că instanța de fond a încălcat prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stabilesc necesitatea ca o cauză să fie examinată în mod echitabil, în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces și anume principiul contradictorialității și principiul dreptului la apărare, ambele asigurând egalitatea deplină a părților în proces.

Astfel, recurenta a subliniat că principiul contradictorialității îngăduie părților din proces să participe în mod activ și egal la prezentarea, argumentarea și dovedirea drepturilor lor în cursul desfășurării procesului, să discute și să combată susținerile făcute de fiecare dintre ele și să-și exprime opinia asupra inițiativelor instanței, în scopul stabilirii adevărului și al pronunțării unei hotărâri legale și temeinice, iar prin omisiunea de a de pronunța asupra excepției, instanța de control judiciar a fost pusă în imposibilitatea de a verifica legalitatea și temeinicia sentinței, prin nedezlegarea unui mijloc de apărare care era hotărâtor pentru soluția dată.

În accepțiunea recurentei, Tribunalul Prahova nu se poate pronunța direct și pentru prima oară în cadrul procesual legal asupra capacității procesuale civile, deoarece ar priva părțile de calea legală de atac și nu ar asigura părții nemulțumite de dezlegarea dată, garanțiile unui proces echitabil.

Recurenta apreciază că menținerea în cauză a ADS Prahova și obligarea și a acesteia la predarea terenului revendicat este o măsură nelegală, reprezentanța fiind lipsită de personalitate juridică, singura în măsură să compare în fața instanțelor de judecată fiind Agenția D. Statului - București, instituție publică, înființată prin Legea nr. 268/2001, în subordinea Guvernului României.

Lipsa personalității juridice a reprezentanțelor teritoriale ale Subscrisei este reglementată expres de către dispozițiile art. 8, alin 2 din OUG nr. 70/2010, în conformitate cu care, "Birourile județene ale Oficiului Național de Rentă Viageră Agricolă se organizează la nivel de compartiment sub denumirea de Reprezentanță a Agenției D. Statului, structură fără personalitate juridică ", iar în lipsa capacității juridice, nu se poate vorbi de un patrimoniu al reprezentanței teritoriale, astfel încât aceasta nu se poate conforma celor dispuse de instanța de rejudecare, în sensul predării terenului în suprafață de 50 ha.

Neregularitatea procedurală comisă de instanța fondului, constând în nesocotirea unor principii fundamentale care guvernează procesul civil, atrage sancțiunea nulității hotărârii, conform cazului de casare prevăzut de art. 304, pct. 5 C. proc. civ. și trimiterea pricinii spre rejudecare.

Chiar în ipoteza în care se va aprecia că recurenta a invocat excepția lipsei calității procesuale, fie activă, fie pasivă, a reprezentanței teritoriale, trebuie observat că hotărârea instanței de rejudecare de respingere a excepției nu este motivată. O hotărâre judecătorească nu poate constitui un act discreționar, ci trebuie să fie rezultatul unui proces logic de analiză a probelor aflate la dosar, în scopul aflării adevărului și justei soluționări a cauzei. În plus, motivarea hotărârii judecătorești justifică echitatea procesului civil, pe de o parte, prin dreptul părților de a fi convinse că, judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de acestea și, pe de altă parte, prin dreptul părților de a cunoaște oportunitatea promovării căii de atac.

Așadar, în opinia recurentei, neregularitățile procedurale comise de instanța fondului, constând în nesocotirea unor principii fundamentale care guvernează procesul civil, datorită neanalizării și nepunerii în discuția părților a unei excepții de fond absolute și peremptorii, invocată expres prin apărările sale, respectiv nemotivarea deciziei de respingere a excepției lipsei calității procesuale, atrage sancțiunea nulității hotărârii, conform cazului de casare prevăzut de art. 304, pct. 5 C proc. civ. și trimiterea pricinii spre rejudecare.

În plus, recurenta a apreciat că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului, întrucât nu a analizat susținerile din notele de ședință depuse pentru termenul din 07.01.2013, referitoare la modul de soluționare a dosarului nr._ de către aceeași instanță.

Recurenta a arătat că, prin Sentința Judecătoriei Ploiești nr. 1075/21.10.2011, pronunțată în dosarul nr._, irevocabilă, urmare a respingerii recursului ADS, de către Tribunalul Prahova, prin decizia pronunțată în data de 28.05.2012, s-a admis cererea formulată de Hans Karl Friedrich Czell, cu privire la suprafața de 49,25 ha, din care 36,48 ha teren arabil situat pe raza administrativ teritorială a localității Boldești Scăeni și s-a dispus obligarea recurentei la predarea pe bază de protocol, către comisia locală de fond funciar, a acestei suprafețe, ulterior înaintării de către C. județeană Prahova a documentației necesare, conform art. 9 din HG nr. 626/2001 și art. 47, alin 2 din HG nr. 890/2005.

Din aceeași suprafață, recurenta trebuie să predea 36,41 ha și către C. locală de fond funciar Râfov, în conformitate cu sentința fondului din prezentul litigiu, dacă aceasta rămâne irevocabilă, astfel că este pusă într-o situație imposibilă.

Recurenta consideră că prima instanță a încălcat dispozițiile art. 261, alin. 1, pct. 5 C. proc. civ., care prevăd obligativitatea arătării motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, făcând practic imposibil de realizat misiunea instanței de recurs de a controla hotărârea atacată.

În plus, recurenta a invocat încălcarea dispozițiilor art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, privind acordarea a ceea ce nu s-a cerut.

Astfel, în opinia recurentei, sentința nr._/22.12.2014 este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea principiului disponibilității, ce presupune dreptul reclamantului de a determina limitele cererii de chemare în judecată, acesta fiind cel care stabilește cadrul procesual, persoanele care sunt chemate în judecată și obiectul cererii, din cererea de chemare în judecată, precum și toate precizările ulterioare, nerezultând că reclamanta a solicitat și obligarea recurentei la predarea suprafeței de 50 ha, pe bază de protocol, către C. Locală Râfov.

Prin sentința recurată, se reține de către instanța de fond la pag. 3, paragraful 2 că a luat act și de precizarea atașată la fila 10 dosar și din care se poate decela care este cadrul stabilit de către reclamantă, în esență aceasta solicitând obligarea pârâtelor la punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate, iar la pag. 3, paragraful 4 că, din precizările înaintate la 15.12.2014, cât și din cele înaintate la fila 55 dosar, reclamanta a înțeles să solicite obligarea Comisiei Județene de fond funciar Prahova și a Comisiei Locale Râfov.

Recurenta a învederat că, toate aceste precizări despre care instanța face vorbire nu i-au fost comunicate, fiind privați de dreptul de a-și exprima punctul de vedere, de a analiza dacă precizările nu reprezentau în realitate modificări ale cererii de chemare în judecată formulate tardiv în raport de prevederile art. 132 C. Proc. Civ. și de faptul că, litigiul era în rejudecare, apreciind că s-a produs o încălcare a dreptului nostru la apărare, respectiv a principiului contradictorialității, ca principii fundamentale al procesului civil, ce dovedește o dată în plus nelegalitatea sentinței recurate.

În situația în care s-au înaintat acte pocedurale întocmite în cauză către Reprezentanța Teritorială ADS Prahova, recurenta subliniază că acest fapt nu poate fi apreciat ca o respectare a formelor de procedură întrucât această reprezentanță nu are personalitate juridică, respectiv capacitate procesuală civilă.

Din susținerile instanței recurenta a reținut că cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată în atâtea rânduri, nu conținea capătul de cerere privind obligarea acesteia la predarea suprafeței de 50 ha, pe bază de protocol, către C. locală Rafov, motiv pentru care a apreciat că instanța a depășit limitele investirii, întrucât a acordat ceea nu s-a solicitat și a încălcat principiul disponibilității, respectiv dreptul reclamantului de a determina cadrul procesual, persoanele care sunt chemate în judecată, obiectul cererii etc.

În conformitate cu dispozițiile art. 304, pct. 9 Cod Procedură Civilă, recurenta a mai apreciat că hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, în condițiile în care instanța de rejudecare trebuia să se conformeze prevederilor art. 129 C. proc. Civ., având în vedere și îndrumările obligatorii ale Tribunalului Prahova, din decizia de casare.

Astfel, recurenta menționează că, deși se impunea clarificarea cadrului procesual, instanța rejudecării, prin încălcarea dispozițiilor art. 315 C proc civ, nu a procedat în acest sens, întrucât nu a motivat hotărârea menținerii recurentei în calitate de intervenient, hotărâre care contravine propriilor afirmații referitoare la precizările reclamantei de la fila 25, precum și cele din al doilea ciclu procesual, din care se poate decela intenția părții de a menține un cadru din care face parte și ADS.

Recurenta consideră că motivele arătate, în baza cărora s-a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive, impuneau în fapt soluția contrară, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate nefiind atribuțiile sale, ci strict ale celor două comisii, conform art. 5, lit. i, respectiv art. 6, lit. f din HG nr. 890/2005.

În ceea ce privește decizia de menținere în cauză în calitate de intervenient, recurenta a arătat că nu este motivată, subliniind că nu i-a fost comunicată nici în primul ciclu procesual și nici în rejudecare, deși o asemenea procedură era obligatorie, încălcându-se dispozițiile imperative ale art. 65, alin 2 C. proc. Civ., în conformitate cu care "cererea (de arătare a titularului dreptului ) va fi comunicată celui arătat ca titular, împreună cu citația, copiile de pe cerere și înscrisurile de la dosar"

În aceste condiții, recurenta a fost în imposibilitate de a-și exprima punctul de vedere, cu privire la solicitările Comisiei locale de fond funciar Râfov și de a se exprima cu privire respectarea termenului prevăzut de art. 65, alin 2 C. proc. civ, pentru introducerea cererii sau cu privire la îndeplinirea condițiilor impuse de art. 64 C. proc. civ.

Introducerea terțului împotriva căruia s-a formulat cererea de arătare a titularului dreptului se realizează doar în condițiile în care cel chemat nu se înfățișează sau tăgăduiește arătările pârâtului, iar în condițiile în care nu s-a comunicat cererea Comisiei Locale Râfov, aplicarea prevederilor art. 66 C proc civ nu s-a realizat în condiții de legalitate.

Procedura prevăzută de art. 64 C. proc. Civ. poate fi urmată, doar în condițiile în care între pârât șt terțul arătat ca titular al dreptului există un raport juridic cu privire la lucrul determinat, ce formează obiectul cererii, iar în prezenta cauză această cerință obligatorie nu este îndeplinită, întrucât între C. Locală Râfov și recurentă nu există nici un raport juridic cu privire la suprafața de teren revendicată de reclamantă.

De altfel, Judecătoria Ploiești nu arată motivele pentru care, a considerat că sunt îndeplinite condițiile art. 64 C. proc. Civ., pentru introducerea în cauză a recurentei, în calitate de intervenient, aceasta limitându-se la indicarea art. 47, alin 1 din HG nr. 890/2005.

În opinia recurentei, această decizie este și în contradicție cu cele învederate de instanță prin paragraful deja citat, penultimul al paginii 3, respectiv paragraful 4 al paginii 4. Din precizările reclamantei de la fila 25, precum și din solicitările din al doilea ciclu procesual, potrivit cu care, reclamanta ar fi solicitat ca ADS să pună la dispoziția comisiei locale terenurile necesare punerii în posesie, instanța concluzionează că intenția acesteia părți este în sensul de a menține un cadrul procesual din care face parte și recurenta, cu alte cuvinte, că, întrunește calitatea de pârâtă.

Recurenta consideră că această ambiguitate care rezultă din afirmațiile instanței, cu privire la calitatea sa procesuală, reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 315 C proc civ, motiv de recurs ce se circumscrie pct. 9 al art. 304 C proc civ.

Conform îndrumărilor obligatorii ale instanței de casare, instanța de fond trebuia să clarifice cadrul procesual, cu respectarea principiului disponibilității și a principiului privind rolul activ al instanței, obligație neîndeplinită însă. Decizia de a atribui calitatea de intervenientă este în contradicție evidentă cu susținerile aceleași instanței, referitoare la dorința reclamantei de a menține un cadru procesual din care să facă parte și ADS, acest lucru fiind posibil în calitate de pârâtă.

În ceea ce privește obligarea recurentei la predarea suprafeței de 50 ha, consideră că s-ar fi impus a fi respinsă ca prematură, întrucât nu s-au parcurs etapele obligatorii prevăzute de art. 9 din HG nr. 626/2001.

Astfel, potrivit HG nr. 890/2005, anexele la Legea nr. 247/2005, ce cuprind persoanele îndreptățite, sunt avizate de către comisiile locale, OCPI si ADS și sunt supuse validării de către comisia județeană. După validarea de către comisia județeană, aceasta solicită ADS disponibilizarea suprafețelor de teren solicitate și validate. Punerea terenurilor agricole la dispoziția comisiilor locale de fond funciar se realizează de către Agenția D. Statului, conform prevederilor art. 7, alin 7 din Legea nr. 268/2001 si ale art. 9 din HG nr. 626/2001, potrivit cu care: „terenurile cu destinație agricolă, ce se solicită a fi retrocedate în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare, se transmit de către A.D.S. comisiilor locale, pe baza de protocol, la cererea comisiilor județene, conform modelului aprobat de Consiliul de Administrație al A. D. S." iar anterior încheierii protocolului, vor fi parcurse următoarele etape:

a)prezentarea către A.D.S. a cererii comisiei județene de aplicare a legii fondului funciar, împreună cu actele ce stau la baza acesteia precum și a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă, stabilită de consiliul de administrație al A.D.S.;

b)verificarea de către direcțiile de specialitate din cadrul A.D.S. a legalității documentației prezentate."

Potrivit textelor legale menționate, recurenta predă terenul agricol numai după primirea cererii de la C. Județeană, însoțită de procesul-verbal de delimitare, precum și de documentația doveditoare aferentă (hărți și înscrisuri) și după verificarea în privința legalității acestei documentații.

Etapele obligatorii, prevăzute de art. 9 din HG nr. 626/2001, anterioare întocmirii protocolului de predare primire nu au fost parcurse în prezenta cauză. Datele puse la dispoziție de recurentă, adresa nr._/31.10.2011, au un caracter pur informativ, așa cum învederează și reclamanta, care nu pot substitui nicidecum procedura prevăzută de lege pentru restituirea terenurilor.

Conform art. 12, alin 4 din Legea nr. 1/2000, procesul-verbal de delimitare, împreună cu hotărârea comisiei locale vor fi supuse spre validare comisiei județene, care este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile de la primirea acestuia. În lipsa procesului-verbal de delimitare și a hotărârii comisiei județene de validare a acestuia, nu se poate înainta documentația de retrocedare Agenției D. Statului, conform art. 47, alin 1 din HG nr. 890/2005 și art. 7, alin 7 din Legea nr. 268/2001, în vederea întocmirii protocolului de predare primire.

Având în vedere cele menționate, recurenta consideră că obligarea sa la predarea pe bază de protocol, către C. Locală Râfov, a terenului în suprafață de 50 ha, categoria de folosință arabil, este o măsură prematură întrucât, în cazul de față nu au fost parcurse etapele obligatorii prevăzute de lege, menționate mai sus. Deoarece, documentația de retrocedare nu le-a fost comunicată de C. Județeană de fond funciar Prahova, nu există nici un temei legal de a se preda acest teren de către ADS.

Recurenta a criticat sentința instanței de fond, întrucât aceasta, prin admiterea acțiunii intimatei, a încălcat libertatea de decizie de care dispune Agenția D. Statului, de a respinge sau de a aproba documentațiile de retrocedare, comunicate de comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prevăzută expres de art. 7, alin 7 din Legea nr. 268/2001 și art. 9 din HG nr. 626/2001.

Instanța de fond a dispus predarea de către Agenția D. Statului a suprafeței de 50 ha teren către C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Râfov, prin admiterea cererii, fără o analiză prealabilă a legalității documentației prezentate, efectuată de direcțiile de specialitate din cadrul ADS, recurenta fiind împiedicată în exercitarea atribuțiilor conferite de lege, de verificare a legalității înscrisurilor întocmite de comisiile locale sau județene, instanța de fond anticipând soluția ce trebuie pronunță, substituindu-se astfel Agenției D. Statului în sarcinile ce-i revin, conform art. 9 din HG nr. 626/2001.

În cauză s-a învederat faptul că intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Prahova trebuie să înainteze documentația în vederea încheierii protocolului de predare primire între ADS și comisia locală de fond funciar.

Cu toate acestea, instanța nu a acordat recurentei posibilitatea de a-și exercita atribuțiile, respectiv de a analiza și de a se pronunța cu privire la dosarul de retrocedare, dispunând acesteia încheierea protocolului de predare-primire, cu privire la terenul în litigiu.

Față de cele expuse, recurenta a solicitat admiterea recursului formulat împotriva sentinței civile nr._/22.12.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr._, respectiv să se dispună, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii în totalitate a pretențiilor reclamantei, ca neîntemeiate.

Recurenta a învederat că potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, este scutită de obligația achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, aferente recursului, întrunind ambele condiții impuse prin textul de lege menționat, fiind o instituție publică a statului conform art. II din Legea nr. 17/2014 ce are ca obiect obținerea de venituri publice (fiscale) conform art. III alin. 2 din OUG 64/2012.

În consecință, recurenta a solicitat instanței să constate că nu are obligația depunerii la dosar a dovezii privind achitarea taxei de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului formulat.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 5, 6, 7 și 9 Cod procedură civilă și toate dispozițiile legale invocate în cuprinsul acesteia.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .

In raport de motivele de recurs, intimata A. L. N. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a recursului, în sensul modificării hotărârii și admiterii cererii sale astfel cum a fost precizată, astfel: obligarea Comisiei Județene Prahova de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată, să solicite Agenției D. Statului întocmirea protocolului de predare a terenului în suprafață de 50 ha și să înainteze documentația care este necesară predării terenului de către Agenția D. Statului către C. Locală Râfov de reconstituire a dreptului de proprietate privată; obligarea Comisiei Județene Prahova de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată să emită titlul de proprietate pentru suprafața de 50 ha în favoarea sa, potrivit Deciziei civile nr.1757/24._ a Tribunalului Prahova; obligarea Comisiei Locale Râfov de reconstituire a dreptului de proprietate privată să o pună în posesie cu suprafața de 50 ha, după primirea terenului de la ADS, potrivit Deciziei civile nr.1757/24._ a Tribunalului Prahova.

În fapt, intimata-reclamantă a menționat că recursul este în parte întemeiat întrucât aceasta nu a solicitat introducerea în cauza a Agenției D. Statului și nici nu a solicitat obligarea acesteia la predarea terenului sau la altă obligație, cum greșit a reținut instanța de fond.

Astfel, intimata a menționat că a solicitat prin precizarea menționată și depusă pentru termenul de la data de 13 aprilie 2014 să se dispună obligarea Comisiei Județene să solicite Agenției D. Statului să procedeze la întocmirea protocolului prevăzut de lege în vederea predării unui teren în suprafață de 50 ha și să înainteze documentația respectivă către C. locala de fond funciar.

În susținerea precizării la acțiune, intimata a arătat că, potrivit art.10 alin.1 din Legea nr.247/2005, în situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu este posibilă, vechiului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se vor oferi un alt amplasament într-o altă localitate sau într-o localitate învecinată.

Art. 10 alin. 4 al Regulamentului cuprins în Anexa 1 a H.G. nr.890/2005 prevede că, atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, respectiva comisie se va putea adresa prin intermediul Comisiei județene de fond funciar instituțiilor și autorităților care administrează teren proprietatea statului.

Potrivit art. 3 alin.3 din Legea 268/2001, terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii 18/1991 și Legii 1/2000, se transmit la cererea comisiilor județene, către comisiile locale

Potrivit aceluiași art. 9 din HG 626/2001, terenurilor cu destinație agricolă a căror retrocedare se solicită în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, se transmit de către ADS comisiilor locale pe bază de protocol, la cererea comisiilor județene, conform modelului cadru aprobat de Consiliul de Administrație al ADS.

Anterior încheierii Protocolului, vor fi parcurse următoarele etape:

-prezentarea către ADS a cererii Comisiei județene de aplicare a legii fondului funciar, împreună cu actele ce stau la baza acesteia, precum și a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă stabilită de Consiliul de Administrație al ADS;

-verificarea de către direcțiile de specialitate din cadrul ADS a legalității documentației prezentate.

Având în vedere prevederile Legii 268/2001 și ale HG 626/2001, intimata a solicitat ca instanța de fond să admită acțiunea formulată împotriva Comisiei Județene Prahova de aplicare a legilor fondului funciar și să oblige C. Județeană să înainteze documentația necesară către ADS pentru ca aceasta din urmă să poată preda terenul Comisiei Locale Râfov.

Totodată, a solicita să fie obligată C. Județeană să-i emită titlul de proprietate în conformitate cu Decizia civilă nr.1757/24.11.2009 a Tribunalului Prahova, obligarea Comisiei Locale să o pună în posesie cu suprafața de 50 ha teren în momentul în care acest teren îi va fi transmis prin Protocol.

Intimata a apreciat că instanța de fond a dispus altfel decât a cerut și a greșit obligând un terț împotriva căruia nu a făcut cerere de chemare în judecată sau vreo cerere de intervenție forțată, nefiind culpa sa ci a instanței de fond.

În opinia intimatei, nu este necesară casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare către prima instanță, existând posibilitatea de a se dispune modificarea hotărârii atacate și admiterea acțiunii astfel cum a solicitat.

Intimata a mai arătat că soluțiile date în acest dosar, respectiv cele privind suspendarea cauzei în mai multe rânduri, cu toate că solicitase judecarea cauzei în lipsă, au făcut obiectul unei cercetări disciplinare a CSM la solicitarea sa, după cum rezultă din înscrisurile atașate întâmpinării, apreciind că o casare a hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond ar fi nejustificată si i-ar aduce prejudicii.

În drept au fost invocate prevederile art.115 C. proc. civ.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, a dispozițiilor legale incidente, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul apreciază că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Conform deciziei civile nr. 1757/24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosar nr._/281/2006 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea intimatei reclamante, în calitate de moștenitoare legală a defunctei A. E., asupra unui teren de 50 ha arabil situat pe raza ., fiind obligate, totodată, intimatele (Comisiile de fond funciar) să o pună în posesie și să emită în favoarea acesteia titlu de proprietate cu privire la terenul sus-menționat.

Întrucât nu s-a pus în executare această decizie de bunăvoie, intimata reclamantă a formulat notificările 1 și 2 transmise prin intermediul B. Gardan M., pentru ca la data de 03.09.2010, aceasta să sesizeze din nou instanța de judecată în vederea aplicării dispozițiilor deciziei civile nr. 1757/24.11.2009.

Prin sentința civilă nr._/22.06.2012 instanța de fond a admis, în parte, acțiunile conexe, a dispus în baza art. 47 alin. 1 din HG 890/2005 obligarea intervenientiilor Agenția D. Statului București si Agenția D. Statului - Reprezentanta teritoriala Prahova la predarea pe baza de protocol către parata C. L. de Fond Funciar Rafov a terenului in suprafața de 50 ha categoria de folosința arabil, anume: 36,41 ha deținute de Agros Boldesti Scaeni, 10,48 ha deținute de Agrozootehnica P. M., localitatea Gherghita, 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Barcanesti, localitatea Barcanesti, având în vedere și acceptul reclamantei cuprins în conținutul precizării la acțiune în care identifică această variantă de atribuire ca fiind una acceptabilă.

În baza art. 27 și următoarele din HG 890/2005, a obligat pârâta C. L. de Fond Funciar Rafov sa emită proces verbal de punere in posesie pe numele reclamantei pentru suprafața de teren de 50 ha teren arabil distribuit in modalitatea mai susmenționata, după predarea respectivelor suprafețe pe baza de protocol de la interveniente.

De asemenea, în baza art. 36 și următoarele din HG 890/2005 a obligat pârâta C. Județeană Prahova să emită titlul de proprietate pe numele reclamantei, pentru suprafața de teren de 50 ha teren arabil, după înaintarea documentației de către C. L. de Fond Funciar Rafov.

Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei privind obligarea, in solidar, a paratelor C. Județeană Prahova și C. L. de Fond Funciar Rafov la plata unei amenzi civile de 1000 ron pe zi întârziere începând cu a 31 zi de la data primirii notificării 1 și 2 a B. Gardan M..

Această sentință a fost casată prin decizia civilă nr. 19/07.01.2013 a Tribunalului Prahova dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond în vederea stabilirii, cu respectarea principiului disponibilității, a cadrului procesual pasiv, în limita obiectului dedus judecății, conform temeiului de drept indicat de reclamanta, ținând seama de principiile și dispozițiile legale incidente.

În soluționarea cauzei, după casare, instanța de fond s-a pronunțat asupra speței de față în contradictoriu și cu intervenienții AGENȚIA D. Statului București și Agenția D. Statului- Reprezentanța Teritorială Prahova, în sensul că a respins excepția lipsei calității procesuale a ADS - ADS Reprezentant Teritorial Prahova ca neîntemeiată, a admis acțiunile conexe precizate de reclamanta A. L. N., în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Prefectul Județului Prahova și C. Locală Râfov de Reconstituire a Dreptului de Proprietate Privată prin Primarul Comunei Râfov și intervenientele Agenția D. Statului București și Agenția D. Statului - reprezentanța teritorială Prahova și a obligat intervenienții Agenția D. Statului București și Agenția D. Statului reprezentanța teritorială Prahova la predarea pe bază de protocol către pârâta C. Locală de Fond Funciar Râfov a terenului în suprafață de 50 ha categoria de folosință arabil, anume 36,41 ha deținute de Agros Boldești Scăeni, 10,48 ha deținute de Agrozootehnica P. M., localitatea Gherghița, 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești, localitatea Bărcănești.

Dată fiind situația expusă în precedent, cu privire la prima critică adusă sentinței recurate de către recurenta intervenientă întemeiată pe dispozițiile art. 304, pct. 7 și art. 312 C.pr. civ., cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a Agenției D. Statului și a capacității procesuale a Reprezentanței Teritoriale Prahova a Agenției D. Statului, în sensul că instanța nu a intrat în cercetarea fondului și, respectiv hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, Tribunalul reține următoarele:

Prin Încheierea de ședință din data de 06.03.2012 pronunțată în primul ciclu procesual, s-a dispus introducerea în cauză a celor două interveniente la solicitarea Comisiei Locale de fond funciar Râfov, precum și comunicarea acestora a acțiunii principale și înscrisurilor, iar prin decizia civilă nr. 19/07.01.2013 a Tribunalului Prahova s-a decis trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond în vederea stabilirii, cu respectarea principiului disponibilității, a cadrului procesual pasiv, în limita obiectului dedus judecății, conform temeiului de drept indicat de reclamanta, ținând seama de principiile și dispozițiile legale incidente.

Așa cum rezultă din considerentele sentinței recurate, instanța de fond, unind cu fondul excepțiile invocate de către ADS, s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale invocată de Agenția D. Statului, atât în ceea ce o privește pe aceasta cât și Reprezentanța Teritorială, Prahova a Agenției D. Statului.

Susținerea recurentei în sensul că nu s-a invocat în cauză excepția lipsei calității procesual a reprezentanței teritoriale nu poate fi reținută în cauză în condițiile în care potrivit Notelor de ședință din data de 19.11.2013, aceasta a invocat atât excepția lipsei calității procesual pasive a ADS, cât și excepția lipsei capacității procesuale civile a Reprezentanței Teritoriale Prahova a A.D.S. (fila 16 dosar rejudecare), iar în raport de motivele invocate, este evident că se cere a se analiza calitatea procesuală, nicidecum capacitatea procesual civilă, capacitate care presupune, potrivit art.41 C. pr. civ. că poate fi parte în judecata „orice persoana care are folosința drepturilor civile", iar art. 42 C. pr. civ. stipulează că „persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor“.

Prin urmare, în interpretarea și aplicarea disp. art. 41 și 42 din C.pr. civ.,cel ce are capacitate de folosință a drepturilor sale se bucură și de capacitate procesuală de folosință și poate fi parte în procesul civil, ceea ce nu înseamnă însă că are și capacitatea de a sta personal în judecată (capacitate procesuală de exercițiu) aceasta din urmă constituind o condiție necesară numai pentru exercițiul acțiunii civile.

Or, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr.70/2010, Birourile județene ale Oficiului Național de Rentă Viageră Agricolă sunt organizate la nivel de compartiment sub denumirea de Reprezentanță a Agenției D. Statului, acestea neavând personalitate juridică, în mod greșit instanța de fond a pronunțat hotărârea și în contradictoriu cu intervenienta Reprezentanța Teritorială Prahova a Agenției D. Statului.

Sub acest aspect, această critică este fondată, urmând a se admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intervenientei Agenția D. Statului - Reprezentanța Teritorială Prahova și a respinge acțiunea față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Afirmațiile recurentei potrivit cu care hotărârea nu este motivată sub acest aspect, nu vor fi reținute având în vedere faptul că excepția invocată de ADS a fost unită cu fondul, s-au administrat probe comune, iar din considerentele hotărârii reiese motivarea soluției la care s-a oprit instanța, astfel că nu pot fi reținute ca fiind incidente disp. art. 304 pct. 5 C.pr. civ.

Nici critica privind necercetarea fondului raportat la existența dosarului nr._ nu poate fi reținută în condițiile în care instanța de fond nu a fost investită cu aspecte ce vizează acest dosar, cu atât mai mult cu cât, fiecare speță are particularitatea sa și, așa cum afirmă și recurenta, respectivul litigiu a vizat o altă persoană.

Critica recurentei întemeiată pe dispozițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, privind acordarea a ceea ce nu s-a cerut prin care se apreciază că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea principiului disponibilității nu va fi reținută având în vedere măsurile dispuse prin decizia de casare nr. 19/07.01.2013, față de împrejurarea că reclamanta intimată și-a precizat cererea de chemare în judecată în sensul de a se soluționa cauza și în contradictoriu cu Agenția D. Statului, având în vedere că prin adresa nr. 2694/05.05.2011 a fost comunicată Anexa cu privire la situația terenurilor aflate în administrarea Agenției D. Statului în județul Prahova, reclamanta și-a precizat acțiunea cu privire la amplasament, iar pârâta C. Locală de fond funciar Râfov a solicitat introducerea în cauză a Agenției D. Statului în calitate de intervenient.

Faptul că ulterior, prin precizarea depusă la data de 16.12.2014 reclamanta a indicat ca și părți numai cele două comisii de fond funciar, însă cu mențiunea de se solicita Agenției D. Statului întocmirea protocolului de predare a terenului în suprafață de 50 mp, nu conduce la stabilirea cadrului procesual numai cu reclamanta și cele două pârâte, în condițiile în care nu au fost înlăturate apărările Comisiei locale Râfov cu privire la calitatea de intervenient a ADS.

Susținerea recurentei în sensul că a fost în imposibilitate de a formula apărări față de precizările formulate și reținerea calității de intervenient, nu se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 315 C.pr. civ., întrucât aceasta a fost legal citată pentru fiecare termen de judecată, iar pretinsele neregularități puteau fi invocate la termenul imediat următor ivirii acestora, potrivit disp. art. 108 alin. 2 C.pr. civ.

Reclamanta a depus precizare la acțiune prin care a solicitat ca punerea sa în posesie pentru suprafața de 50 ha teren arabil conform deciziei civile nr. 1757/24.11.2009 să se realizeze pe suprafețele de teren arabil disponibile pe raza județului Prahova, astfel cum rezultă din înscrisurile de la dosar, respectiv: 36,48 ha deținute de Agros Boldești Scăeni, localitatea Boldești Scăeni, 10,48 ha deținute de Agrozootehnica P. M., .,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești, localitatea Bărcănești, enumerând în cuprinsul precizării și alte suprafețe de teren cu categoria de folosință pășune, vii și livezi, arătând în finalul precizării că își exprimă acordul și față de poziția acordării de despăgubiri de către investitori.

Așa cum rezultă din decizia civilă nr. 1757/24.11.2009, obiectul acestui litigiu a vizat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea intimatei reclamante, în calitate de moștenitoare legală a defunctei A. E., asupra unui teren de 50 ha arabil situat pe raza ., fără a se stabili un amplasament anume.

Potrivit art. 47 alin. 1 din HG. nr. 890/2005 „in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce dețin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinație agricola si înființarea Agenției D. Statului, cu modificările si completările ulterioare si conform art. 9 si 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce dețin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinație agricola si înființarea Agenției D. Statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, cu modificările si completările ulterioare, terenurile care fac obiectul retrocedării drepturilor proprietarilor, conform Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare, si Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, se vor preda pe baza de protocol comisiilor locale, in vederea eliberării titlurilor de proprietate si punerii in posesie a celor îndreptatiti, in cel mult 30 zile de la comunicarea hotărârii însoțita de documentația care a stat la baza acesteia”.

Susținerea recurentei în sensul incidenței prematurității formulării unei astfel de cereri, raportat la prevederile art. 9 din H.G. nr. 626/2001 nu poate fi reținută câtă vreme la baza prezentului litigiu există o hotărâre irevocabilă privind drepturile recunoscute intimatei reclamante consolidate prin decizia civilă nr. 1757/24.11.2009, astfel că aplicarea dispozițiilor invocate nu reprezintă decât un aspect al executării acestei decizii, având în vedere și dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 247/2005, art. 10 alin. 4 din Regulamentul H.G. nr. 890/2005 și art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001, dispoziții ce vizează modalitatea de restituire atunci când restituirea nu mai este posibilă pe vechiul amplasament, cu atât mai mult cu cât recurenta a comunicat situația terenurilor retrocedabile aflate în administrarea acesteia pe raza județului Prahova, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 25-262 dosar fond.

Însă, în aplicarea dispozițiilor art. 47 alin. 1 din HG. nr. 890/2005, Tribunalul este de observat că nu poate fi reținută în sarcina intervenientei Agenția D. Statului București obligația de a preda pe bază de protocol suprafețele de 36,41 ha deținute de ., 10,48 ha deținute de ., 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești, întrucât prin decizia nr. 1757/24.11.2009, așa cum s-a reținut, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea intimatei reclamante, în calitate de moștenitoare legală a defunctei A. E., asupra unui teren de 50 ha arabil situat pe raza ., instanța nedispunând reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe alte amplasamente de natura celor indicate și reținute în dispozitivul sentinței recurate.

Dar, în cauză se constată că până în prezent reclamantul nu a fost pus în posesie și nu s-a emis titlu de proprietate.

Or, potrivit art. 10 din HG 890/2005, în situațiile in care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se va oferi un alt amplasament, situat in aceeași localitate sau .. Oferta va fi trimisa persoanelor îndreptățite prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, iar termenul in care răspunsul la oferta trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament.

In cazul in care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia nu accepta amplasamentul oferit, comisia locala va trebui sa formuleze o alta oferta, in termen de 30 de zile, daca persoanele îndreptățite nu optează pentru primirea de despăgubiri.

De asemenea, în situația în care într-o anumita localitate nu mai există suficient teren in rezerva comisiei de fond funciar care sa fie atribuit in proprietate foștilor proprietari deposedați sau moștenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localități care vor pune la dispoziție terenurile ramase disponibile.

Într-o atare situație, Comisiile locale de fond funciar vor atașa la cerere o situație centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziția lor, sub semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de comisia județeană de fond funciar, care să ateste că în rezerva comisiei locale de fond funciar nu mai există teren, pe baza situației suprafețelor de teren pentru care s-au emis titluri de proprietate, situație comunicată de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.

În ipoteza în care nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, aceasta se va putea adresa, prin intermediul comisiei județene de fond funciar, instituțiilor și autorităților publice care administrează teren proprietate a statului, acestea fiind obligate să răspundă cererilor formulate de comisiile de fond funciar și să comunice acestora suprafețele de teren care pot fi disponibilizate, în condițiile legii, în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.

În consecință, reținând că drepturile recunoscute intimatei reclamante prin decizia nr. 1757/24.11.2009 ar deveni iluzorii prin neexecutarea acesteia, Comisiile de fond funciar având obligația de a executa de bunăvoie măsurile dispuse prin hotărârea irevocabilă, se impune obligarea Comisiei Locale Râfov de fond funciar să emită proces verbal de punere în posesie și Comisiei Județene Prahova de fond funciar să emită titlu de proprietate după înaintarea documentației de către C. Locală Râfov pe numele reclamantei pentru suprafața de 50 ha teren arabil, suprafață ce va fi predată de intervenienta Agenția D. Statului București în urma solicitărilor Comisiei Județene Prahova de fond funciar pe bază de protocol.

Pentru considerentele arătate, în temeiul disp. art. 312 alin. 1 C.pr. civ., Tribunalul va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intervenientei Agenția D. Statului - Reprezentanța Teritorială Prahova și va respinge acțiunea față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Va obliga C. Locală Râfov de fond funciar să emită proces verbal de punere în posesie și C. Județeană Prahova de fond funciar să emită titlu de proprietate după înaintarea documentației de către C. Locală Râfov pe numele reclamantei pentru suprafața de 50 ha teren arabil, suprafață ce va fi predată de intervenienta Agenția D. Statului București în urma solicitărilor Comisiei Județene Prahova de fond funciar pe bază de protocol.

Va înlătura obligația intervenientei Agenția D. Statului București de a preda pe bază de protocol suprafețele de 36,41 ha deținute de ., 10,48 ha deținute de ., 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești.

Se vor menține în rest dispozițiile sentinței .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta- intervenientă AGENȚIA D. STATULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 43, sector 1, împotriva sentinței civile nr._/22.12.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. L. N., cu domiciliul în Oradea, ., ., ., J. Bihor, intimatele-pârâte C. JUDEȚEANĂ DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA PRIN PREFECTUL JUDEȚULUI PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ., județ Prahova, C. L. RAFOV DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA PRIN PRIMARUL COMUNEI RÂFOV, cu sediul în comuna Râfov, .. 235, J. Prahova, intimata AGENȚIA D. STATULUI – REPREZENTANȚA TERITORIALĂ PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, .. 7, județul Prahova.

Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intervenientei Agenția D. Statului - Reprezentanța Teritorială Prahova și respinge acțiunea față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Obligă C. Locală Râfov de fond funciar să emită proces verbal de punere în posesie și C. Județeană Prahova de fond funciar să emită titlu de proprietate după înaintarea documentației de către C. Locală Râfov pe numele reclamantei pentru suprafața de 50 ha teren arabil, suprafață ce va fi predată de intervenienta Agenția D. Statului București în urma solicitărilor Comisiei Județene Prahova de fond funciar pe bază de protocol.

Înlătură obligația intervenientei Agenția D. Statului București de a preda pe bază de protocol suprafețele de 36,41 ha deținute de ., 10,48 ha deținute de ., 3,74 ha deținute de G. Școlar Agricol Bărcănești.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 02.04.2015.

Președinte, Judecători,

C. R. M. N., N. A.

Grefier,

L. E. A.

operator de date cu caracter personal 5595

red. A.N./tehnored. L.F.S.

2 ex./29.04.2015

d.f. nr._

j.f. S. A. D.

← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1498/2015....		Pretenţii. Decizia nr. 197/2015. Tribunalul PRAHOVA →

Fond funciar. Decizia nr. 190/2015. Tribunalul PRAHOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 190/2015. Tribunalul PRAHOVA