Fond funciar. Decizia nr. 2448/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2448/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 2487/204/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR 2448
Ședința publică de la 15 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte - D. G.
Judecător - A. D. P.
Grefier - I. C. M.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către apelanta-petentă B.-G. I.(CASATORITA BOULIN I.) prin mandatar V. A., cu domiciliul ales in sector 1, București, ., . cu intimații C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul in Ploiești, .-4, J. Prahova, R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA, cu sediul in Ploiești, .. 3, J. Prahova, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR MĂGURENI, cu sediul in ., C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVITA DE JOS, cu sediul in ., J. Prahova, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CAMPINA, cu sediul in . Prahova, si intimatul intervenient S. R. P. MINISTERUL FINANȚELOR - P. M. DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, cu sediul in Ploiești, .. 22, J. Prahova, împotriva sentinței civile nr 4061/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când tribunalul pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 15.06.2015 când a dat următoarea decizie:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului de față, constata următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina, la data de 08.05.2013, sub nr._ petenta B.-G. I. (CASATORITA BOULIN I.) P. M. V. A. a formulat in contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR si R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA, plângere împotriva Hotărârii nr.9347/13.03.2013 a Comisiei Județene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr.9347/13.03.2013 prin care a fost invalidată cererea sa privind reconstituirea dreptului de proprietate nr. 104/2005 completată cu cererile nr.4187/17.08.2010 și nr.L310/11.04.2011, să se constate că este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră în suprafață totală de 1767,94 ha (1182,9 + 260+325) conform cererilor de reconstituire mai sus menționate, să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere în suprafață totală de 1767,94 ha (1182,9 + 260+325) situate pe raza localităților Măgureni și Provița de Jos, jud. Prahova, să fie obligată C. Județeană Prahova să întocmească documentația necesară în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră solicitate a fi reconstituite, să fie obligata intimata C. Județeană Prahova la punerea sa efectivă în posesia acestora și la eliberarea titlului de proprietate corespunzător, să fie obligata intimata R. R. -Direcția Silvică Prahova să pună la dispoziție pe bază de documentație/expertiza, terenurile cu privire la care a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate mai sus menționate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea plangerii petenta a arătat că este moștenitoarea defunctei A. B. Catargi conform certificatului de moștenitor nr. 133/14.04.1998 și nr.56/27.04.2006, iar în această calitate a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere în suprafață totală de 1767,94 ha (1182,9 + 260+325) situate pe raza localităților Măgureni și Provița de Jos, jud. Prahova și care făceau parte din moșia Măgureni -Drăgăneasa - Provița de Jos - Poiana Câmpina, reconstituire solicitata cu cererea nr. 104/16.11.2005 așa cum a fost completată cu cererile nr.4187/2010 și nr.L 310/2011.
Petenta a mai aratat ca, urmare a refuzurilor repetate de a i se soluționa printr-o hotărâre a Comisiei Județene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și a celor forestiere cererea nr. 104/16.11.2005 așa cum a fost completată, a formulat o acțiune în justiție prin care a solicitat obligarea acestei comisii să emita o hotărâre privind reconstituirea dreptului sau de proprietate iar prin Sentința Civilă nr.3353/08.11.2012 Judecătoria Câmpina a admis cererea sa și a obligat C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și a celor forestiere să soluționeze cererea nr.104//16.11.2005 așa cum a fost completată.
A mai menționat petenta ca ulterior acestei sentințe cu adresa nr.2682/L 124, 5830/_ /MN din data de 17.04.2013 i-a fost comunicată Hotărârea Comisiei Județene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și a celor forestiere nr.9347/13.03.2013 prin care a fost invalidată cererea nr.104/16.11.2005 așa cum a fost completată cu cererile nr.4187/2010 și nr. L 310/2011.
A susținut petenta ca aceasta hotărârea este nelegală deoarece CJ Prahova nu a motivat în niciun fel invalidarea cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 104/16.11.2005 așa cum a fost completată cu cererile nr.4187/2010 și nr.L 330/2011 condiții in care este nevoită să formuleze plângerea prevăzută de art. 53 alin.(2) din Legea nr. 18/1990 fără a cunoaște în concret și în mod oficial motivele invalidării cererii sale, motiv pentru care îsi rezerva dreptul de a completa prezenta plângere în funcție de susținerile intimatei formulate prin întâmpinare, de înscrisurile depuse de aceasta în termenul prevăzut de Codul de proc.civ, și de actele ce au stat la baza emiterii acestei hotărâri.
Pe fondul cauzei petenta a aratat că este o persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului vegetație forestieră în suprafața de 1767,94 ha situat pe raza localităților Măgureni și Provița de Jos din jud. Prahova, fiind moștenitoarea legală a autoarei sale A. B. Catargi, calitate in care a formulat inițial cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unui teren cu vegetație forestieră în suprafața de 1182 ha la C. L. Măgureni. La data de 16.03.2006 membrii Comisiei Locale Măgureni au făcut o propunere de invalidare a cererii pe motivul că nu a făcut dovada vocației cu privire la această cerere, propunere ce nu a fost supusă analizei Comisiei Județene Prahova si nu i-a fost comunicată nicio soluție în acest sens.
Petenta a precizat ca ulterior, la 14.04.2009, deoarece nu se soluționase cererea nr.104/2005 în mod legal, membrii Comisiei Locale Măgureni au analizat cererea și au formulat propunere de reconstituire a dreptului de proprietate după autoarea A. B. Catargi.De asemenea, la data de 30.04.2009, C. L. Provița de Jos, tot în unanimitate de voturi a propus validarea cererii pentru suprafața care se situează pe raza acestei comune, insa aceste propuneri de reconstituire a dreptului de proprietate nu au fost analizate de C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și a celor forestiere deși aceasta avea competența să soluționeze cererile de reconstituire a terenurilor forestiere care se află pe raza mai multor localități.
A mentionat petenta ca nefiind soluționată cererea nr. 104/2005 completată cu cererea nr.4187/2010 în temeiul art.33 alin.(2) din Legea nr. 1/2000 a completat cererea inițială și cu cererea nr.L310/2011, ca urmare a faptului că a găsit noi probe cu privire la întinderea mosiei Măgureni - Drăgăneasa - Provița de Jos - Poiana Câmpina, prin care a solicitat și diferența de 325 ha.
Petenta a mai aratat ca faptul potrivit cu care această suprafață de teren a aparținut autoarei sale A. B. Catargi zisă si A. B. Catargi, rezultă din extrasul din B -Situația ridicărilor în plan și amenajărilor din anul 1947, procesul-verbal din 27.10.1946, procesul-verbal din 20.08.1945, harta proprietății Alexandina B. Catargi însoțită de Certificatul de grefa al Tribunalului Ilfov, moșia Măgureni –Drăgăneasa- Provița de Jos - Poiana Câmpina în suprafață totală de 1767,94 ha fiind compusă din 1182,94 ha -pădurea Măgureni (conform extrasului B Situația ridicarilor în plan și amenajărilor din anul 1947, procesul-verbal din 27.10.1946), 400 ha -pădurea Drăgăneasa (75 ha conform procesului verbaI din 20.08.1945 și procesul-verbal din 27.10.1946 și 325 ha conform procesul-verbal din 20.08.1945), 125 ha - pădurea Provița de Jos ( conform procesul-verbal din 27.10.1946), 60 ha - Pădurea Poiana Câmpina ( conform procesul-verbal din 27.10.1946).
În drept plangerea a fost întemeiată pe disp. art.53 alin 2 din Legea nr. 18/1991.
În dovedirea plangerii petenta a depus la dosar înscrisuri (f.6-136).
P. rezoluția din 27.05.2013 (f.138) instanța in baza art. 200 al.1 și 2 C.p.c coroborat cu art 194-197 C.p.c a dispus înștiințarea petentei prin adresa sa completeze cererea de chemare in judecata in sensul de a indica domiciliul și codul său numeric personal precum si de a depune la dosar interogatoriului solicitat a fi luat intimatelor C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRAHOVAși R. R. –DIRECȚIA S. PRAHOVA urmând a preciza în mod expres dacă solicită proba cu martori iar în caz afirmativ să indice numele, prenumele și adresa acestora, în conformitate cu prev. art. 194 lit. e C. pr. Civ, cu mențiunea că probele se propun prin cererea de chemare în judecată sub sancțiunea decăderii conform art.254 alin.1 Cod procedură civilă, sub sancțiunea anulării cererii, potrivit art. 200 al. 3 Cod procedură civilă
Totodată i s-a solicitat petentei sa precizeze în contradictoriu cu ce intimate înțelege să se judece în cauză pe capetele de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate, obligarea la întocmirea documentației necesare în vederea eliberării titlului de proprietate și obligarea la punerea în posesie urmând a depune câte un exemplar de pe cererea de chemare în judecată și de pe înscrisurile anexate cu mentiunea „conform cu originalul” pentru fiecare din aceste intimate.
Petenta a primit aceasta înștiințare la data de 30.05.2014 conform dovezii de înmânare de la f. 141 dosar iar la data de 7.06.2014 a complinit lipsurile cererii indicând că este căsătorită Boulin I., cetățean român și francez, domiciliată în Franța, 11 Rue Henri Bocquillion,_ Paris, identificata cu Pașaportul Francez nr. 08AV55108 eliberat la data de 30.04.2008 de autoritățile franceze, având CNP_, prin mandatar V. A., domiciliat în București, Șoseaua Nordului nr.96 H, ., sector 1, identificat cu CI . nr._ eliberata de SPCEP S1 biroul nr. 2, la data de 01.10.2008, CNP_, conform contractului de mandat autentificat sub nr.26/19.10.2005 la BN "De Iure", anexat si a mentionat ca domiciliul ales din România unde solicita să-i fie comunicate toate actele de procedură este la adresa mandatarului V. A., domiciliat în București, Șoseaua Nordului nr.96 H, ., sect 1.
De asemenea petenta și-a completat cererea în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu cu C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată |asupra terenurilor agricole și a celor forestiere cu sediul în Ploiești, .-1 4, jud. Prahova pe toate capetele de cerere formulate, cu C. L. de aplicare a Legilor Fondului Funciar a . în com. Măgureni, ., jud. Prahova cu privire la capătul de cerere privind punerea în posesie pe suprafața de teren forestier ce se află pe raza ei administrativă și înmânarea titlului de proprietate, potrivit competenței ce îi revine, cu C. L. de aplicare a Legilor Fondului Funciar a . cu sediul in ., ., jud. Prahova, cu privire la capătul de cerere privind punerea în posesie pe suprafața de teren forestier ce se află pe raza ei administrativă și înmânarea titlului de proprietate, potrivit competenței ce îi revine, cu C. L. de aplicare a Legilor Fondului Funciar . sediul în com.Poiana Câmpina, ., jud. Prahova, cu privire la capătul de cerere privind punerea în posesie pe suprafața de teren forestier ce se află pe raza ei administrativă și înmânarea titlului de proprietate, potrivit competenței ce îi revine iar în ceea ce privește R. R. -Direcția Silvică Prahova cu sediul în Ploiești, .. 3, jud. Prahova, a chemat-o în judecată pentru opozabilitatea hotărârii ce se va da, deoarece aceasta deține terenurile preluate și solicitate a fi restituite, adică are o calitate pasivă și anume aceea de a pune al dispoziția comisiilor, pe bază de documentație, terenurile cu privire la care cererile de restituire au fost validate sau contestate.
Totodată, petenta a menționat ca, întrucât Hotărârea Comisiei Județene nr.9347/13.03.2013 nu conține motivele pentru care a fost invalidată cererea nr. 104/2005 privind reconstituirea dreptului de proprietate, se afla în situația prevăzută de art.254 alin.(2) pct.3 din N Cod de proc.civ. în sensul că necunoașterea motivului de invalidare o pune în imposibilitate obiectivă să formulez apărări pe fond și de a propune în concret probele de care înțelege să se folosească, apreciind că acest aspect constituie un motiv temeinic justificat pentru ca instanța să-i permită să formuleze interogatoriu pentru intimate și să propună martorii după ce intimata C. Județeană Prahova își va formula întâmpinarea și va depune înscrisurile de care înțelege să se folosească solicitând să se facă aplicarea art.254 alin.(2) pct.3 și 2 Noul Cod proc civ.
Acestei completări petenta a anexat în copie legalizată contractul de mandat autentificat sub nr.26/19.10.2005 la BN "De Iure", copie pasaport, copie carte de identitate mandatar V. A. în 6 exemplare, cererea chemare în judecată și completarea cererii în 6 exemplare însoțite de 6 exemplare a înscrisurilor atasate cu mențiunea "conform cu originalul", (f.149-155)
P. rezolutia din 12.06.2013 instanta, în baza art. 201 alin.1 C.p.c., constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 194 -197 C.p.c., a dispus comunicarea cererii de chemare în judecata, a completării cererii și înscrisurilor atașate intimatelor C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRAHOVA, R. R. –DIRECȚIA S. PRAHOVA, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR MĂGURENI, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVIȚA DE JOS și C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CÂMPINA cu mențiunea ca au obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică prevăzute de art. 208 al. 2 C.p.c, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165 C.p.c.(f.159)
De asemenea s-a dispus a se emite adresa către intimata C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRAHOVA, în vederea comunicării, în copie, a procesului verbal al ședinței în urma căreia a fost emisă Hotărârea nr.9347/13.03.2013 precum și emiterea unor adrese către intimatele C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR MĂGURENI și C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVIȚA DE JOS în vederea comunicării, în copie, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii Hotărârii nr.9347/13.03.2013 a COMISIEI JUDEȚENE PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR.
Intimatele C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR MĂGURENI,C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CÂMPINA ,C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRAHOVA, R. R. –DIRECȚIA S. PRAHOVA și C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVIȚA DE JOS au primit aceste acte procedurale la 17.06.2014 (primele doua intimate), si respectiv la 18.06.2014 (ultimele trei intimate ) conform dovezilor de înmânare de la f.171- 173,178,181 dosar.
La data de 2.07.2013 intimata C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CÂMPINA a formulat întîmpinare (f.183- 185 dosar).
In cuprinsul acesteia intimata a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Poiana Campina intrucat prin cererea de chemare in judecata formulata de petenta B. G. I. prin mandatar V. A. se solicita anularea Hotărârii Comisiei Județene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privata Prahova nr. 9347/13.03.2013 prin care s-a invalidat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1767,94 ha teren vegetație forestiera, situata pe raza comunelor Magureni si Provita de Jos, județul Prahova.
A menționat intimata ca la nivelul comunei Poiana Campina nu a fost înregistrata nici o cerere a petentei din prezenta cauza care sa vizeze reconstituirea dreptului de proprietatea de pe urma autoarei sale A. B. C. si nici nu a fost înaintata vreo astfel de cerere spre competenta soluționare Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Poiana Campina de către vreo alta comisiei locala de aplicare a legilor fondului funciar .
Intimata a apreciat ca nu are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza raportat la prevederile art.6 lit.l din HG. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările si completările ulterioare ținând seama si de faptul ca raportul dedus judecații nu poate exista decât intre persoane care isi disputa dreptul in litigiu.
In cazul in care se va aprecia ca are calitate procesuala pasiva, intimata C. locala de aplicare a legilor fondului funciar Poiana Campina a invocat excepția prematuritatii soluționării capătului de cerere privind punerea in posesie pe suprafața de teren forestier ce se afla pe raza sa administrativa si inmanarea titlului de proprietate, nefiind investita pana la data promovării prezentei acțiuni cu o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea most def A. B. C. .
A precizat intimata ca, in lipsa înregistrării la C. de aplicare a legilor fondului funciar Poiana Campina a unei solicitări de aceasta natura este prematur sa se puna in discutia instanței de judecata obligarea Comisiei locale Poiana Campina sa puna in posesie pentru o suprafața de teren pretins aflata si pe raza administrativ teritoriala a comunei Poiana Campina, desi pana la momentul emiterii hotărârii contestate terenul solicitat a fi reconstituit se afla pe raza administrativa doar a comunei Magureni si a Comunei Provita de Jos .
In drept intimata a invocat Codul de procedura civila - art. 205, Legile fondului funciar, HG. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările si completările ulterioare.
La întâmpinare a anexat înscrisuri (f.187-192).
La data de 12.07.2013 a formulat prin fax întîmpinare C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRAHOVA (f.193-194)
In cuprinsul acestei intampinari intimata a solicitat introducerea in cauza a Statului R. prin reprezentantul sau Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul in București, ., sector 5, raportat la disp. art. 12 alin.5 din Legea 213/1998, conform caruia in litigiile privitoare la dreptul de administrare, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, coroborate cu dispozițiile art. 1 alin.2 si 3 din HG 229/2009 potrivit cu care R. este persoana juridica, cu sediul central în municipiul București, . nr. 31, sectorul 1 și funcționează pe baza de gestiune economica și autonomie financiara, si respectiv R. este regie autonoma de interes național, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publica centrala care răspunde de silvicultura, precum si la art. 1 alin.1 din Regulamentul de organizare și funcționare a Regiei Naționale a Pădurilor conform caruia Regia Naționala a Pădurilor - R., denumită în continuare R., are ca scop principal gestionarea durabila și unitară, în conformitate cu prevederile legale a fondului forestier proprietate publică a statului.
Pe fondul cauzei intimata a solicitat respingerea acțiunii formulate de petenta B.-G. I. ca nelegala si netemeinica pentru motivele dezvoltate pe larg in procesul-verbal al ședinței Comisiei Județene de Fond Funciar Prahova din data de 13.03.2013, anexat intampinarii.
In drept intimata a invocat art. 205 si urm. din C.P.C., prevederile Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare.
La aceasta intampinare intimata a anexat Hotararea nr. 9347/13.03.2013 si extras din procesul-verbal al ședinței Comisiei Județene de Fond Funciar Prahova din data de 13.03.2013 (f.195-207)
La data de 12.07.2014 a formulat prin fax întîmpinare intimata R. R. –DIRECȚIA S. PRAHOVA (f.208-215) prin care a solicitat respingerea plângerii formulata de petenta.
A solicitat intimata introducerea in cauza a Statului R. prin reprezentantul sau Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul in București, ., sector 5, raportat la disp. art. 12 alin.5 din Legea 213/1998, conform caruia in litigiile privitoare la dreptul de administrare, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, coroborate cu dispozițiile art. 1 alin.2 si 3 din HG 229/2009 potrivit cu care R. este persoana juridica, cu sediul central în municipiul București, . nr. 31, sectorul 1 și funcționează pe baza de gestiune economica și autonomie financiara, si respectiv R. este regie autonoma de interes național, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publica centrala care răspunde de silvicultura, precum si la art. 1 alin.1 din Regulamentul de organizare și funcționare a Regiei Naționale a Pădurilor conform caruia Regia Naționala a Pădurilor - R., denumită în continuare R., are ca scop principal gestionarea durabila și unitară, în conformitate cu prevederile legale a fondului forestier proprietate publică a statului.
De asemenea a solicitat intimata suspendarea cauzei pana la implinirea termenelor prevăzute in Legea 165/2013, respectiv 1 martie 2014 având in vedere prevederile art. 4 din aceasta lege conform carora dispozițiile prezentei legi se aplica cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare prezentei legi coroborate cu dispozițiile art. 7 alin.1 din același act normativ potrivit cu care până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.
Totodata intimata a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a mandatarului V. A. intrucat potrivit adresei nr. L52/24 ianuarie 2011 petenta B. G. I. menționează faptul ca mandatul înregistrat cu nr. 26/19.10.2005 il are ca mandatar pe dl. V. A. - N., imputernicindu-1 sa-i reprezinte interesele pentru revendicarea tuturor proprietăților situate pe teritoriul României ce au aparținut defunctei sale străbunici A. B. Catargi, fiind de remarcat ca mandatul autentificat cu nr 26/19.10.2005 este dat pentru dl. V. Alexandu - N. si nu A. asa cum se arătase in adresa.
A precizat intimata ca acest aspect al numelui mandatarului are relevanta având in vedere un alt contract de mandat înregistrat cu nr. 70/07.11.2005, dat de aceeași mandanta catre același V. Alexandu - N., persoana care se dorește a fi aceeași cu V. A. - N., fara sa existe o încheiere de rectificare a încheierilor de autentificare prin care sa se arate ca din eroare a fost inscris contract Alexandu in loc de A..
Pe fondul cauzei intimata a aratat ca potrivit solicitărilor formulate de petenta I. B. G. Boulin, cuprinse documentația de la C. L. Magureni, in temeiul Legii nr.247/2005, s-au formulat trei cereri de reconstituire, respectiv nr. 103/16.11.2005 - autor B. Catargi, nr.104/16.11.2005 - autor A. B. Catargi si nr. 138/29.11.2005 - autor A. G. C. si potrivit memoriului justificativ al Comisiei Locale Magureni nr 2237/16.04.2009, toate cele trei cereri au fost analizate in ședința din 23.06.2006 de către C. L. Magureni, apreciindu-se ca sedinta nu a fost legal constituita, apreciere neavenita, atâta timp cat exista o hotărâre de invalidare - a Comisiei Locale Magureni si a Comisiei Județene Prahova - supusa analizei unei instanțe de judecata si cel puțin sub aspectul aparentei de drept, una dintre cererile de reconstituire - 138/2005 - a fost soluționata in mod irevocabil, instanța constatând perimata plângerea formulata de petenta impotriva propunerii de invalidare făcuta de C. locala.
A mentionat intimata ca, desi in precedent s-a susținut de către autoritatea locala ca ședința de analiza a celor trei cereri nu a fost legal constituita, la nivelul anului 2006, si in condițiile in care una din cereri a parcurs procedura de constestare in instanța de judecata, in anul 2009 se reia analiza cererii 104/2005 si prin "unanimitate" de voturi se admite cererea de de reconstituire dupa autoarea A. B. CATARGI ( nu A. B. CATARGI asa cum era menționata in cerere).
Intimata a mai aratat ca mandatarul V. A. - N. s-a adresat prin cererea nr._/16 august 2007 Prefectului, solicitând reanalizarea "hotărârii 5209/30.03.2007, contestația nr. 4557..." arătând in cuprinsul cererii ca "aceasta contestație a fost respinsa pe considerentul ca nu se face dovada proprietății. Ulterior am intrat in posesia extrasului nr. 2587/2007 a Direc Jud. Prahova a Arhivelor Naționale pe care o anexez in copie", intimata precizand ca înscrisul menționat este înregistrat cu nr. 2587 dar este din anul 2006 si este, potrivit celor menționate de Arhiva Județeană Prahova - "Situația ridicărilor in plan si amenajării din anul 1947, privind pe A. B Catargi din . inscris care se invoca in susținerea cererii 104/2005, dar despre care se făcea solicitare sa fie avut in vedere la "reanalizarea" hotărârii de respingere a cererii 138/2005.
A mentionat intimata ca, petenta B. G. I. prin demersurile mandatarului V. a dorit sa convingă C. judeteana de fond funciar ca daca un inscris nu este bun sa convinga ca este indreptatita o cerere dupa un autor, este bun sa convingă aceeași comisie ca este pertinent, verosimil si concludent in soluționarea unei alte cereri dupa un alt autor, si toate acestea in condițiile in care susține ca a formulat trei cereri dupa trei autori.
Sub aspectul conținutului celor doua mandate date de petenta mandatarului V. Alexandu - N. intimata a aratat ca diferența aceste doua contracte de mandat este data de obiectul acestora, respectiv persoanele menționate ca fiind autoare ale dreptului ce se dorea a fi reconstituit. Astfel, pentru contractul nr. 26/19.10.2005 mandatul era dat pentru reconstituirea dreptului dupa autoarea CATARGI A. decedata la data de 23.03.1961, iar pentru contractul 70/07.11.2005 mandatul era dat pentru reconstituirea dreptului dupa defuncții C. I., C. A., GR. C. A., si C. G. G..
A precizat intimata ca menționarea numelor autorilor dupa care petenta B. G. I. a inteles sa imputerniceasca pe dl. V. Alexandu - N. sa formuleze cereri de reconstituire a dreptului de proprietate are relevanta fata de declaratia de notorietate prezentata de mandatarul V. A. – N. potrivit cu care defuncta A. CATARGI este una si aceeasi persoana cu A. B. CATARGI ;A.. B. CATARGI; Al. B. CATARGI; A. B. CATARGI; A. B.CATARGY; A. B. CATARGI; A. G. CATARGI;A. G. C.;A. G. C..
Intimata a aratat ca alăturând cele doua liste de nume, pretinse de către petenta B. G. I. ca fiind autoare ale dreptului revendicat, se poate observa ca cel puțin doua dintre acestea au similitudini (ultimele doua) de nume, cu diferența ca doua sunt menționate ca autoare ale dreptului - C. A., GR. C. A. iar altele doua ca posibile nume sub care era cunoscuta o persoana - A. G. C., A. G. C., petenta precizand ca documetele produse in susținerea cererilor de reconstituire mentioneaza numele A. B. Catargi.
Intimata a mai mentionat ca dispozițiile legale inscrise in art. 12 din Legea 119/1996 potrivit cu care starea civila se dovedește cu acele întocmite in registrele de stare civila, precum si cu certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora nu sunt satisfăcute de mandatarul V. in considerarea cererii 104/2005, unde reconstiturea dreptului de proprietate se solicita dupa autor A. B.CATARGI iar raportat la disp. art. 12 alin. 1 din Decretul 31/1954 conform caruia orice persoana are dreptul la un nume stabilit ori dobândit potrivit legii, toate condițiile dobândirii, modificării sau schimbării numelui fiind stabilite prin lege, declarația de notorietate nu arata dincolo de orice dubiu ca exista o identitate intre cele doua persoane avand in vedere si ambiguitatea identității persoanelor dupa care se solicita reconstiturea.
A sustinut intimata ca declarația de notorietate nu are puterea juridica sa modifice un nume si nu este un inscris suficient de concludent si pertinent in dovedirea unei situații dispozițiile art. 79 din HG 890/2005 fiind imperative pentru C. Județeană de Fond funciar sub aspectul existentei cererilor si a actelor doveditoare precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta actelor depuse.
Intimata a mai aratat, raportat la posibilitatea legala ca petenta B. G. I. sa formuleze o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, in nume propriu, ca proprietar unic al suprafeței de 1767 ha, ca aceasta a formulat tot in anul 2005 o cerere datata 28.09.2005 adresata Primarului comunei Talea, prin care solicita in calitate de moștenitor al defunctului Gr. Gh. C. ..reconstituirea dreptului de proprietate ca mosnean al Obstii Opresti -Statesti din . Prahova conform prevederilor Legii 247/2005 pentru suprafața de păduri si pasuni alpine aflate in proprietatea obstii in conformitate cu Deciziunea S. 2/1946 iar potrivit Anexei 39 -Tabel Nominal cuprinzând foști membri persoane juridice si persoane fizice si moștenitorii acestora din formele asociative cărora li se restituie conform prevederilor legale la Legea 1/2000 cu modificările si completările ulterioare, la poziția 281 se regăsește ca succesor al defunctului GH. GR. C. petenta B. G. I..
A mentionat intimata ca, fata de aceasta situație, cererea nr. 104/2005 este netemeinica atat in raport de cele arătate anterior cat si de faptul ca petenta a înțeles sa uzeze de prerogativele sale de persoană indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate in codelvamasie intrucat in măsura in care petenta a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in cadrul unei forme asociative, exercițiul acțiunii in revendicare il are persoana juridica recunoscuta ca atare de lege si nu persoana fizica.
Intimata a sustinut ca Deciziunea S. 2/1946 enumera in cuprinsul sau trupuri intregi de pădure, cuprinzând inclusiv suprafețele revendicate prin cererea 104/2005, arătând ca "in aceleași conditiuni si cu parti egale ca si moșnenii urmează a fi trecuți in tabela silvica si următorii pretinși coindivizari: A. si B. Catargi, S. R., Most. Gr. Gh. C., most M. Ghe. C." urmata de Tabela S., unde la poziția 241 se regaseste A. B. Catargi, iar la poziția 244 Most. Gr. Gheoghe C. si 245 Most. N. Gr. C..
Intimata a precizat ca poziționarea petentei atat ca moștenitoare cu drepturi codevalmase depline in cadrul Obstii Talea, cat si ca unica proprietara, conform cererii 105/2005, sunt poziții ireconciliante cata vreme se urmărește valorificarea aceluiași drept de proprietate pentru aceeași intindere si acelasi amplasament, dar reglementate in mod diferit, intimata mentionand ca, fata de cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de forma de asociere in codevalmasie al Obstii Opresti -Statesti din . hotărâre judecătoreasca definitiva și irevocabila, prin care a fost respinsa solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate, drept codevalmas ce includea si pretinsul drept invocat de petenta.
Sub aspectul intinderii dreptului pretins de petenta,intimata a aratat ca, desi aceasta invoca ca si înscrisuri care ar putea face dovada dreptului de proprietate, inscrisurile proces - verbal din 20 august 1945 cat si procesul -verbal din 7 octombrie 1946, acestea fac vorbire despre proprietara A. B. C. ( nu A. B. Catargi) si sunt suprafețe din același trup avut in proprietate si nu adăugate prin adunare, asa cum o face petenta.
La solicitarea instantei intimata C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR MĂGURENI a comunicat instantei actele care au stat la baza emiterii Hotărârii nr.9347/13.03.2013 a COMISIEI JUDEȚENE PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR (f.216-454).
La data de 15.07.2013 a fost depus la dosar originalul intampinarii formulate in cauza de intimata C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRAHOVA și inscrisuri (f.455-456, 457-469) si tot la data de 15.07.2014 a fost depus la dosar originalul intampinarii formulate in cauza de intimata R. R. –DIRECȚIA S. PRAHOVA (f 470-477) și nota de probatorii(f.478)
La data de 17.07.2014 s-a depus la dosar prin fax întîmpinarea formulata in cauza de intimata C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVIȚA DE JOS (f.480).
In cuprinsul acestei intampinari intimata a arătat că in fapt petenta solicită anularea Hotărârii nr.9347/13.03.2013 Comisiei județene Prahova, hotărâre prin care a fost invalidată propunerea Comisiei locale de fond funciar Provița de Jos de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.382,94 ha teren forestier, situat atât pe raza comunei Provița de Jos, cât și pe raza comunei Măgureni.
A arătat intimata ca potrivit memoriului justificativ din data de 28.05.2009 și a actele anexă transmise Comisiei județene, C. locală de fond funciar Provița de Jos a propus reconstituirea dreptului de proprietate pentru petenta în calitate de moștenitoare a defunctei A. B. Catargi astfel incat că este de acord cu admiterea acțiunii formulate.
În drept intimata a invocat disp art.205 c.pc .
La data de 18.07.2014 s-a depus la dosar originalul acestei intampinari (f.481) fiind depuse la dosar de către intimata C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVIȚA DE JOS si actele care au stat la baza emiterii Hotărârii nr.9347/13.03.2013 a COMISIEI JUDEȚENE PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR(f.482-652).
P. rezolutia din 22.07.2013 instanta in baza art 201 al.2 C.p.c a dispus comunicarea catre petenta a intampinarilor formulate de catre intimatii C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR PRAHOVA, R. R. –DIRECȚIA S. PRAHOVA, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVIȚA DE JOS și C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CÂMPINA cu mentiunea ca este obligata ca in termen de 10 zile de la comunicare sa depuna răspuns la intampinare(f.653)
Petenta a primit aceasta comunicare la data de 24.07.2014 conform dovezii de inmanare de la f.655 dosar iar la data de 1.08.2014 a depus prin fax răspuns la intampinare (f.657-658) iar la data de 2.08.2013 a inaintat originalul acestui răspuns la intampinare (f.659-660)
In cuprinsul acestui răspuns la întampinare petenta a arătat că referitor la întâmpinarea depusa de intimata C. L. de aplicare a Legilor Fondului Funciar Provita de Jos nu are nimic de invocat având în vedere aceasta este de acord cu admiterea acțiunii sale.
In ceea ce privește întâmpinarea formulată de intimata C. L. de aplicare a Legilor Fondului Funciar Poiana Câmpina, petenta a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocate pentru motivul că cererea de chemare în judecată este formulată și împotriva acestei intimate doar în ceea ce privește obligarea la punerea în posesie pe suprafața de teren forestier ce se află pe raza ei administrativă și înmânarea titlului de proprietate, potrivit competenței ce îi revine, în condițiile admiterii cererii sale privind anularea Hotărârii nr.9347/13.03.2013.
Totodata petenta a solicitat respingerea excepției prematurității acțiunii cu privire la soluționarea acestui capat de cerere intrucat, pe de-o parte ca o consecință a capătului principal de cerere se impune și obligarea la punerea în posesie a sa, iar pe de altă parte, competenta exclusivă a Comisiei Județene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și a celor forestiere nu înlătură obligația comisiilor locale în a căror rază teritorială se află terenul forestier, să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de legile fondului funciar.
Referitor la întâmpinarea formulată de C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și a celor forestiere petenta a solicitat respingerea cererii acesteia de a introduce în cauză a Statului R. prin Ministerul Finanțelor intrucat în cazul solicitărilor și litigiilor privind restituirea de terenuri forestiere, nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.213/1998, legile fondului funciar fiind legi speciale care nu cuprind dispoziții privind completarea acestora cu Legea nr.213/1998, sunt de strictă aplicare.
In ceea ce privește întâmpinarea formulată de intimata R. R. -Direcția Silvică Prahova, petenta a solicitat respingerea cererii de introducere în cauză a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru considerentele arătate mai sus, cat si respingerea cererii acesteia de suspendare a cauzei până la împlinirea termenului de 01.03.2014 intrucat pe de-o parte nu este incident nici unul din cazurile prevăzute de art.4 din Legea nr. 165/2013, iar pe de altă parte pentru că, Hotărarea nr.9347/13.03.2013 a fost dată ca urmare a unei sentințe definitive și irevocabile, ambele date înaintea datei de 7 mai 2013, data publicării Legii nr.165/2013.
Referitor la apărările formulate petenta a solicitat respingerea acestora intrucat prin Sentința Civilă nr.3153/08.11.2012 a Judecătoriei Câmpina s-a analizat definitiv și irevocabil, calitatea sa de moștenitoare a defunctei A. B. Catargi, dar și valabilitatea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a făcut obiectul cererii iar cât privește calitatea de mandatar a lui V. A., a solicitat a se observa că, CNP-ul menționat în cele două procuri este acelasi și că lipsa unei litere, care în mod evident este o eroare materială nu înlătură în niciun caz valabilitatea acestor procuri și nici nu creează un dubiu in cea privește persoana mandatată, considerente pentru care solicita respingerea excepției lipsei calității reprezentant invocata de intimata R. R. -Direcția Silvică.
Cu privire la susținerea acestei intimate că aceleași terenuri au fost solicitate, în calitate de codevălmas a Obștii Oprești Sătești din . invederat că nu este vorba despre aceleași terenuri și nici despre același moștenitor.
Pentru aceste considerente, petenta a solicitat a fi inlaturate apărările intimatelor C. L. de aplicare a Legilor Fondului Funciar Poiana Câmpina, C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, R. R. - Direcția Silvică Prahova, a se respinge excepțiile invocate și a se admite acțiunea așa cum a fost formulată.
P. rezolutia din 5.08.2013 instanta in baza art 201 al.3 C.p.c constatand ca reclamanta a depus răspuns la intampinare a fixat termen de judecata la data de 1.10.2013 cu citarea părtilor, in conditiile art 161-166 c.p.c (f.662 )
In ședinta publica din 29.10.2013 instanta pentru considerentele mentionate in incheierea de sedinta pronuntata la aceea data (f.680) a respins excepția lipsei calității de reprezentant a mandatarului V. A. invocată de intimata R. R. - Direcția Silvică Prahova prin întâmpinare, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale de aplicare a Legilor Fondului Funciar Poiana Câmpina și excepția prematurității formulării cererii de chemare, excepții invocate de intimata C. L. de aplicare a Legilor Fondului Funciar Poiana Câmpina prin întâmpinare și a respins cererea de suspendare a cauzei formulata de intimata R. R. - Direcția Silvică Prahova și a dispus comunicarea cu adresă STATULUI R. P. MINISTERUL FINANTELOR a cererii de introducere în cauza a acestuia ,formulată de intimatele R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA și C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR împreună cu copia cererii de chemare în judecată, a înscrisurilor atașate ,a completării acesteia și a întâmpinărilor formulate de intimate în cauza pentru a-și exprima punctul de vedere, urmând ca admisibilitatea in principiu a cererii de introducere în cauza a STATULUI R. P. MINISTERUL FINANTELOR să se discute la termenul ulterior.
La data de 27.11.2013 petenta a depus prin fax nota de probatorii prin care a solicitat si respingerea cererii de aratare a titularului dreptului intrucat dispozițiile Legii nr.213/1998 nu sunt aplicabile în cazul litigiilor privind restituirea de terenuri forestiere, legile fondului funciar fiind legi speciale, de strictă aplicare (f.686).
In sedinta publică din 14.01.2014 instanta, pentru considerentele mentionate in incheierea de sedinta pronuntata la aceea data (f.706-707) a admis în principiu cererea de arătare a titularului dreptului formulată de intimatele R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA și C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și a dispus citarea persoanei arătată ca titular al dreptului, respectiv S. R. P. MINISTERUL FINANTELOR, acesta din urmă cu copia întâmpinărilor- cereri de arătare a titularului dreptului formulate de către intimatele C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Agricole și Forestiere și Regia Națională a Pădurilor- R., Direcția Silvică Prahova și cu mențiunea de a depune întâmpinare.
La data de 13.01.2014 Directia Generala a Finantelor Publice Ploiesti in numele Ministerului Finantelor Publice in baza mandatului nr._/19.11.2013 a depus la dosar prin fax note scrise prin care a solicitat respingerea actiunii și incuviintarea in principiu a cererii de arătare a titularului dreptului formulata de intimata R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA și sa se dispune citarea in cauza a STATULUI R. prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin mandatar DIRECTIA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE PLOIESTI(f.708-710).
A mentionat in acest sens ca in mod corect s-a retinut de catre C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Agricole și Forestiere faptul ca nu poate fi primita solicitarea petentei in calitate de mostenitoare cu drepturi codevalmase depline in cadrul Obstii Talea cat si ca unica proprietara cu un drept indiviz, conform cererii nr.105/2005 cata vreme se urmărește valorificarea aceluiași drept de proprietate pentru aceeași intindere si acelasi amplasament precizand ca, fata de cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de forma de asociere in codevalmasie al Obstii Opresti -Statesti din . hotărâre judecătoreasca definitiva și irevocabila, prin care a fost respinsa solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate, drept codevalmas ce includea si pretinsul drept invocat de petenta.
La dosar au fost depuse de intimata R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA inscrisuri ( f 714-818).
In sedinta publica din 11.02.2014 instanta a incuviințat pentru petentă probele cu înscrisuri și expertiza topometrică, pentru intimata R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA probele cu înscrisuri și expertiza topometrică si pentru intimatele C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVITA DE JOS ,C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CAMPINA, proba cu înscrisuri (f.819-820).
La data de 7.10.2014 a fost depus raportul de expertiza topometrica intocmit de dl.expert A. F. G. (f.878-889), expertul raspunzand la obiectiunile formulate de intimatele R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA și C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CAMPINA pentru termenul din 28.10.2013 (f.912-914).
La data de 28.10.2014 intimata C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR MĂGURENI a formulat prin fax obiectiuni la raportul de expertiza topometrica intocmit de expert A. F. (f.909-910)
La data de 28.11.2014 petenta prin mandatar a depus prin fax cerere prin care a aratat ca înțelege să-și restrângă acțiunea in sensul că susține în continuare doar primele trei capete de cerere respectiv cu privire la anularea Hotararii nr 9437/13.03.2013 prin care a fost invalidata cererea sa privind reconstituirea dreptului de proprietate nr.104/2005 completata cu cererile nr 4187/17.08.2010 și L 310/11.04.2011, constatarea faptului că este îndreptățita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră în suprafața totala de 1767,94 ha (1182,9+260+325) conform cererilor de reconstituire menționate și privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere in suprafața totala de 1767,94 ha (1182,9+260+325) situate pe raza localitatii Măgureni și Provita de Jos, jud Prahova. De asemenea prin cerere petenta a arătat ca solicitarea sa nu vizează reconstituirea dreptului de proprietate doar pe vechiul amplasament.
In ședinta publica din 9.12.2014 instanta a respins obiecțiunile formulate de intimata C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR MĂGURENI și inaintate prin fax la data de 28.10.2014 ca neintemeiate avand in vedere cuprinsul raportului de expertiza topometrica raspuns la obiectiuni depus la dosar la data de 27.10.2014
La acelasi termen petenta prin aparator a aratat ca intelege sa se judece pe precizarea plângerii înaintata prin fax pentru termenul precedent, respectiv pe primele trei capete de cerere din plangerea formulata sens in care renunta la judecata cu privire la celelalte capete de cerere, aratand că, in cuprinsul precizării plângerii înaintata de petenta pentru termenul precedent prin fax la data de 28.11.2014 s-a strecurat o eroare materiala in sensul ca a omis a mentiona ca solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate și pe raza comunei Poiana Campina
F. de renuntarea la judecata cu privire la celelalte capete de cerere a aparatorului petentei intimatele R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA, C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CAMPINA au arătat ca nu sunt de acord cu aceasta renunțare.
Sub acest aspect instanța retine ca potrivit disp.art. 406 alin.1 C.p.c reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă iar potrivit alin.2 cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială. Conform alin.4 din acelasi articol daca reclamantul renunță la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parți.
Întrucât, in speta, renunțarea la judecata s-a făcut de aparatorul petentei si nu de petenta sau de mandatarul acesteia cu procura speciala instanța nu va lua act de aceasta renunțare retinând si ca intimatele R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA, C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CAMPINA au arătat că nu sunt de acord cu aceasta renunțare.
P. sent.civ. nr. 4061/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, instanța retine următoarele:
P. sentinta civila nr.3353/08.11.2012 pronuntata de Judecătoria Câmpina in dosarul nr._ (f.9-20) s-a admis in parte acțiunea modificată și precizată formulată de reclamanta B. G. I. in contradictoriu cu parata C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor si a fost obligata parata să soluționeze cererea reclamantei nr. 104/16.11.2005, înregistrată la C. L. Măgureni, așa cum a fost completată prin cererea înregistrată sub nr. 4187/17.08.2010 și prin cererea înregistrată sub nr. L. 310/11.04.2011, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație forestieră în suprafață totală de 1.767,94 ha, situate pe raza .. Provița de Jos din jud. Prahova
S-a retinut in acest sens de catre instanta ca, după apariția Legii nr. 247/2005 reclamanta B. G. I., căsătorită Boulin I., a formulat mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferite suprafețe de teren, invocând că au aparținut mai multor autori ai acesteia.
Astfel, la 16.11.2005 a adresat Comisiei Locale de Fond Funciar Măgureni două cereri, prima înregistrată sub nr. 103, prin care a solicitat restituirea dreptului de proprietate pentru 789 ha ce au aparținut lui B. Catargi, respectiv Pădurea Măgureni L. 3 din jud. Prahova, iar prin cea de-a doua, înregistrată sub nr. 104, a cerut restituirea dreptului de proprietate pentru 1194,24 ha ce a aparținut numitei A. B. Catargi, respectiv Pădurea Măgureni din jud. Prahova.
La 29.11.2005 reclamanta prin cererea înregistrată sub nr. 138 la aceeași comisie de fond funciar a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul preluat abuziv de la autoarea sa, A. G. C., în suprafață de 1441 ha, situat pe raza comunei Măgureni, teren arabil și forestier. C. L. de Fond Funciar Măgureni în ședința din 16.03.2006 a stabilit – astfel cum reiese din procesul-verbal încheiat la acea dată – că reclamanta pentru cei 798 ha solicitați (prin cererea nr. 103/16.11.2005) nu face dovada vocației, că pentru 1194 ha ceruți (prin cererea nr. 104/16.11.2005) nu are acte de proprietate și amplasament și că cererea pentru 1441 ha, deci cu nr. 138/29.11.2005, se respinge.
Ulterior, în ședința publică din 23.06.2006 aceeași comisie de fond funciar a decis respingerea celor trei cereri formulate de reclamantă,, iar în ședința din 5.09.2006 a respins din nou cererea reclamantei înregistrată sub nr. 138/2005.
P. adresa nr. 3157/23.06.2006 C. L. de Fond Funciar Măgureni a comunicat apărătorului reclamantei că s-a respins dosarul și dacă este nemulțumită poate formula contestație în termen de 10 zile de la primire, cale de care reclamanta a uzat, instanța apreciind că soluția comunicată de C. L. de Fond Funciar Măgureni viza cererea reclamantei înregistrată sub nr. 138/29.11.2005.
P. adresa nr. 4394/15.09.2006 aceeași comisie de fond funciar a comunicat din nou și de data asta făcând referire expres la cererea nr. 138/2005 că dosarul reclamantei a fost respins, împotriva acestei soluții reclamanta formulând la 27.09.2005 contestație, înregistrată sub nr. 4557/27.09.2006, care însă a fost respinsă de C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere prin Hotărârea nr. 5209/30.03.2007, pe considerentele că nu face dovada dreptului de proprietate pentru cele 1441 ha teren arabil și forestier, iar la dosar se află două acte, respectiv extrasul nr. 2587/2.11.2006 și xerocopia unei părți dintr-un dosar de expropriere cu nr. 690/1945, care fac referire la un proprietar de teren forestier și agricol cu numele A.. B. Catargi, mențiunea fiind neconcludentă pentru a demonstra că aceasta este una și aceeași persoană cu Catargi A., cum apare menționat în certificatul de moștenire nr. 133/14.04.1998 .
Din coroborarea susținerilor reclamantei instanța a reținut că împotriva Hotărârii Comisiei Județene Prahova nr. 5209/30.03.2007 aceasta a formulat plângere pe rolul acestei instanțe, care însă a fost suspendată, ulterior constatându-se perimarea acesteia, reclamanta nemaidepunând diligențe, apreciind că soluția de respingere a cererii sale înregistrată sub nr. 138/29.11.2005 este corectă.
P. cererea înregistrată sub nr. 3561/25.11.2008 adresată Primăriei . reclamanta a invocat cererea sa - nr. 104/16.11.2005 după autor A. B. Catargi formulată la C. L. Măgureni pentru reconstituirea suprafeței de 1194,24 ha teren forestier -, precum și faptul că în urma analizării actelor doveditoare emise de Arhivele Statului a constatat că suprafața de teren forestier ce a aparținut autorului său este situată pe raza comunei Provița de Jos, M. Drăgăneasa, solicitând analizarea documentației, în conformitate cu disp. art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, modificată și completată prin dispozițiile Legii nr. 247/2005, potrivit cărora cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii, în acest mod reclamanta formulând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 1194,24 ha, pe care a adresat-o și Comisiei Locale de Fond Funciar Provița de Jos.
Această a doua comisie de fond funciar a solicitat la 5.01.2009 Comisiei Locale de Fond Funciar Măgureni înaintarea dosarului înregistrat sub nr. 104/16.11.2005 (autor A. B. Catargi), ce are ca obiect retrocedarea unor suprafețe de pădure ce se află pe raza administrativ-teritorială a comunei Provița de Jos și la 2.02.2009 prin adresa nr. 313 a comunicat aceleiași Comisii Locale Măgureni că are obligația de a înainta din oficiu comisiilor competente cererile de reconstituire dacă au fost depuse la alte comisii decât cele competente și dacă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate este și de competența Comisiei Locale Măgureni, solicită să-i comunice o copie conformă a cererii nr. 104/16.11.2005.
Din coroborarea înscrisurilor ce au fost înaintate la solicitarea instanței de cele două comisii locale de fond funciar anterior amintite rezultă că s-a comunicat Comisiei Locale de Fond Funciar Provița de Sus, în copie atât cererea de reconstituire formulată de reclamantă și înregistrată sub nr. 104/16.11.2005, cât și actele dosarului astfel creat.
În ședința publică din 14.04.2009 a Comisiei Locale de Fond Funciar Măgureni au fost reanalizate cererile formulate de reclamantă și înregistrate sub nr. 103 și 104, dispunându-se respingerea cererii nr. 103/16.11.2005 și aprobarea celei înregistrată sub nr. 104/16.11.2005, iar la 16.04.2009 aceeași comisie locală de fond funciar a întocmit memoriul justificativ nr. 2237 prin care a înaintat către C. Județeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar spre analiză și aprobare anexa nr. 37 pentru autor def. A. B. Catargi cu moștenitoarea B. G. Boulin, pentru suprafața de 1.182,94 ha, teren ce se întinde atât pe raza localității Măgureni, cât și pe raza localității Provița de Jos, proprietatea fiind un trup comun conform certificatului de grefă al Curții de Apel București din 29.10.1940 – M. Măgureni și M. Drăgăneasa Racota și a solicitat conexarea dosarului cu propunerea înaintată de C. L. de Fond Funciar Provița de Jos pentru același autor, A. B. Catargi.
La 30.04.2009 C. L. de Fond Funciar Provița de Jos a propus validarea cererii reclamantei prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 1.182,94 ha situat pe raza . de Jos, precizând că această propunere se va conexa cu cea a Comisiei Locale de Fond Funciar Măgureni menționată în adresa nr. 2237/16.04.2009, urmând ca acestea să fie soluționate de C. Județeană de Fond Funciar Prahova.
La 28.05.2009 C. L. de Fond Funciar Provița de Jos a întocmit memoriul justificativ nr. 1571 prin care a înaintat Comisiei Județene de Aplicare a Legilor Fondului Funciar anexa nr. 37 pentru suprafața de 1.182,94 ha teren forestier, precum și documentația existentă și a subliniat totodată că suprafața de 1.182,94 ha se întinde atât pe raza ., cât și pe cea a .> Astfel cele două comisii locale de fond funciar au înaintat către C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor spre analiză și aprobare anexa nr. 37 pentru autor def. A. B. Catargi cu moștenitoarea B. G. Boulin, pentru suprafața de 1.182,94 ha, ce s-a constatat că se întinde atât pe raza localității Măgureni, cât și pe raza localității Provița de Jos.
La 17.08.2010 prin cererea înregistrată sub nr. 4187 la C. L. de Fond Funciar Măgureni reclamanta – în temeiul disp. art. 33 alin. 2 din Legea nr. 1/2000, modificată și completată prin disp. Legii nr. 247/2005 - a completat solicitarea inițială înregistrată sub nr. 104/16.11.2005, cerând reconstituirea dreptului de proprietate și cu privire la terenul forestier în suprafață de 260 ha, aflat în continuarea suprafeței de 1.182,94 ha, teren ce face parte din moșia Măgureni – Drăgăneasa - Provița de Jos - Poiana Câmpina, solicitând totodată ca în ipoteza în care se va constata că amplasamentul nu se mai află pe raza localității sau se întinde pe raza localităților învecinate, ca această comisie să-și decline competența către C. Județeană de Fond Funciar Prahova.
La 25.08.2010 reclamanta prin cererea înregistrată sub nr. 703 a solicitat Comisiei Județene Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere analizarea cererilor sale privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.442,94 ha (1.182,94 ha + 260 ha), ce reprezintă moșia Măgureni – Drăgăneasa – Provița de Jos – Poiana Câmpina.
La 31.08.2010 C. L. Măgureni a înaintat Comisiei Județene Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere cererea reclamantei înregistrată sub nr. 4187/17.08.2010 prin care a completat solicitarea inițială privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră și cu suprafața de 260 ha, pentru a fi conexată cu cererea nr. 104/16.11.2005, subliniind totodată că aceste 260 ha nu se află pe raza administrativ teritorială a comunei Măgureni.
P. adresa nr. 703/15.12.2010 s-a comunicat procuratorului reclamantei că documentația referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru def. A. B. Catargi, cu suprafața de 1.442,94 ha teren cu vegetație forestieră se află în atenția Comisiei Județene Prahova, înregistrată sub nr. 9686/2010 și nr._/2010, urmând a fi analizată într-o ședință a acestei comisii, după ce comisiile locale și Ocolul silvic va înainta amplasamentul terenului cu vegetație forestieră, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 890/2005.
Ulterior, la 20 și 21 decembrie 2010 s-a solicitat celor două comisii locale de fond funciar – Măgureni și Provița de Jos – comunicarea amplasamentului terenului în suprafață de 1.442,94 ha iar la 19.01.2011 s-a cerut procuratorului reclamantei să precizeze amplasamentul terenului forestier solicitat, defalcat pe fiecare localitate în parte – Măgureni, Provița de Jos și Poiana Câmpina, lămuririle fiind date pentru reclamantă prin adresa înregistrată sub nr. L 66/27.01.2011 .
Reclamata, prin cererea adresată Comisiei Județene Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere și înregistrată sub nr. 310/11.04.2011, a completat din nou cererea de reconstituire inițial formulată și înregistrată sub nr. 104/16.2005, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate și asupra suprafeței de 325 ha teren forestier aflată în continuarea suprafeței de 1.442,94 ha teren cu vegetație forestieră, ce face parte din moșia Măgureni – Drăgăneasa – Provița de Jos – Poiana Câmpina, invocând disp. art. 33 alin. 2 din Legea nr. 1/2000, modificată și completată prin dispozițiile Legii nr. 247/2005.
În ședințele Comisiei Județene Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere din 14.07.2011, 5.08.2011 și 17.10.2011 s-a discutat cererea formulată de reclamantă după autor A. B. Catargi, iar prin adresa nr. L.310/L.412/4.11.2011Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere a comunicat mandatarului reclamantei că, în urma analizelor din cadrul ședințelor comisiei județene din 14.07.2011, 5.08.2011 și 17.10.2011 s-a hotărât menținerea punctului de vedere exprimat prin Hotărârea Comisiei Județene Prahova nr. 5209/30.03.2007, prin care a fost respinsă contestația depusă de reclamantă pentru autor def. A. G. C., contestație depusă la C. L. Măgureni.
S-a retinut astfel, in esenta de catre instanta la pronuntarea sentintei civile nr.3353/08.11.2012 ca, deși în mai multe ședințe C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere a discutat cererea formulată de reclamantă după autor A. B. Catargi, acesta nu a emis nici o hotărâre prin care să o soluționeze.
Urmare a pronuntarii sus mentionatei sentinte C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere a emis Hotărârea nr.9347/13.03.2013 (f.7) prin care a fost invalidată cererea petentei B. G. I. privind reconstituirea dreptului de proprietate nr. 104/2005 completată cu cererile nr.4187/17.08.2010 și nr.L310/11.04.2011, hotarare contestata in prezenta cauza, la dosar fiind inaintat si procesul verbal al sedintei Comisiei Județeane Prahova in care au fost analizata cererea petentei (f.458-468).
In speta instanta retine ca petenta prin cererea nr. 104/16.11.2005 (f.21) a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a apartinut autoarei sale A. B.Catargi iar prin cererile 4187/17.08.2014(f.53,53) si L 310/11.04.2011 (f.24-26) ce au completat cererea nr.104/16.11.2005 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a apartinut autoarei sale A. B. Catargi.
In inscrisurile invocate in sustinerea cererilor de reconstituire este mentionat numele A..B.Catargi (extras din „B Situatia ridicarilor in plan si amenajarilor” din anul 1947 –filele 27,28), A..B.Catargi (procesul verbal din 27.10.1946-filele 29,30 dosar ),A. B.C. (procesul verbal din 20.08.1945-filele 31,32 dosar), A. B.Catargi ( certificat emis de Tribunalul Ilfov-sectia a III la data de 14.04.1937-filele 33-35), Catargi A. ( certificat de mostenitor de calitate nr.133/14.04.1998-fila 117), A. G.C. ( certificat casatorie fila 131).
Sub acest aspect instanta retine ca prin declaratia autentificata sub nr.95/13.02.2013 la BNI I. Valmar (f.99,100) numitii Sculy-Logotheti I. M. si V. I. au declarat ca A. B. CATARGI, A.. B. CATARGI, Al. B. CATARGI, A. B. CATARGI ,A. B.CATARGY, A. B. CATARGI, A. G. CATARGI, A. G. C., A. G. C. este una si aceesi persoana cu A. CATARGI,atat in actele particulare cat si in cele oficiale, declarație de notorietate care - in raport de disp.art. 12 din Legea 119/1996 potrivit cu care starea civila se dovedește cu actele întocmite in registrele de stare civila, precum si cu certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora - nu arata dincolo de orice dubiu ca exista o identitate intre cele doua persoane avand in vedere si ambiguitatea identității persoanelor dupa care se solicita reconstiturea.
Mai mult desi numitul Sculy-Logotheti I. M. avea la data decesului lui A. Catargi, respectiv 23.03.1961 varsta de doar 15 ani, acesta face aprecieri asupra modului in care aceasta figura in actele particulare cat si in cele oficiale .
In cauza nu poate fi primita sustinerea petentei in sensul ca prin Sentința Civilă nr.3153/08.11.2012 a Judecătoriei Câmpina s-a analizat definitiv și irevocabil, calitatea sa de moștenitoare a defunctei A. B. Catargi, dar și valabilitatea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a făcut obiectul cererii intrucat din analiza considerentelor avute in vedere la pronuntarea acestei sentinte rezulta ca instanta a retinut doar faptul ca, deși în mai multe ședințe, C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere a discutat cererea formulată de petenta după autor A. B. Catargi, aceasta nu a emis nici o hotărâre prin care să o soluționeze.
Astfel instanta a retinut doar nesolutionarea cererii petentei printr-o hotarare de catre C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere fara a analiza insa calitatea acesteia de moștenitoare a defunctei A. B. Catargi, respectiv fara a statua asupra calitatii petentei de moștenitoare a defunctei A. B. Catargi, temeinicia cererii atat sub aspectul dovedirii calitatii de mostenitoare a acesteia cat si sub aspectul dovedirii dreptului de proprietate urmand a fi analizate de C. Județeană Prahova cu ocazia solutionarii cererii Referitor la extrasul din „B Situatia ridicarilor in plan si amenajarilor” din anul 1947 eliberat de Arhivele Nationale-Directia Judeteana Prahova (f.27,28) invocat de petenta instanta retine ca potrivit art.6 alin.1 indice 2 din Legea 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.
Din dispozițiile legale citate rezulta ca dovada proprietatii se poate face cu un document existent la arhivele nationale, cu conditia ca acesta sa fie insotit de acte de proprietate astfel ca inscrisul mai sus mentionat, respectiv „ Situatia ridicarilor in plan si amenajarilor” din anul 1947 eliberat de Arhivele Nationale-Directia Judeteana Prahova are o valoare declarativa si nu constitutiva de drepturi.
Totodata din cuprinsul procesul verbal din 20.08.1945 invocat de asemenea de petenta (f.31) rezulta ca acesta viza o suprafata de circa 85 ha teren faneata si arabil, si nu teren padure cum se solicita in prezenta cauza.
De asemenea in cea ce priveste certificatul emis de Tribunalul Ilfov-sectia a III la data de 14.04.1937 (f.33-35) depus la dosar de petenta in dovedirea dreptului de proprietate instanta retine ca acesta confirma faptul potrivit cu care prin sentinta acestui tribunal nr. 453/10.06.1914 s-a realizat un partaj al averii ramase de pe urma defunctului Gh.Gr. C., mostenitoarea A. B.Catargi primind lotul nr.3, insa in speta nu se face dovada continuitatii proprietatii, in conditiile in care acest partaj s-a realizat in anul 1914.
Este de remarcat si ca petenta a formulat la data de 28.09.2005 in calitate de mostenitoare a defunctului Gr. Gh. C. cerere adresata Primarului comunei Talea (f.714 ) prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate ca mosnean al Obstii Opresti -Statesti din . Prahova conform prevederilor Legii 247/2005 pentru suprafața de păduri si pasuni alpine aflate in proprietatea obstii in conformitate cu Deciziunea S. 2/1946 (f.733-735) . Potrivit Anexei 39 -Tabel Nominal cuprinzând foști membri persoane juridice si persoane fizice si moștenitorii acestora din formele asociative cărora li se restituie conform prevederilor legale la Legea 1/2000 cu modificările si completările ulterioare, la poziția 281 (f.728) se regăsește ca succesor al defunctului Gh. Gr. C. petenta B. G. I..
Astfel petenta a înțeles sa uzeze de prerogativele sale de persoană indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate atat in nume propriu cat si in codelvamasie, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de forma de asociere in codevalmasie al Obstii Opresti -Statesti din . prin sentinta civila nr.1112/28.11.2011 a Judecatoriei S. (f.776-804).
Intrucat in cuprinsul Deciziunii Silvice nr.2/1946 se enumera mai multe trupuri de pădure si se mentineaza ca "in aceleași conditiuni si cu parti egale ca si moșnenii urmează a fi trecuți in tabela silvica si următorii pretinși coindivizari: A. si B. Catargi, S. R., Most. Gr. Gh. C., most M. Ghe. C." iar in Anexa 39 la Tabelul Nominal mai sus amintit se regăsește ca succesor al defunctului Gh. Gr. C. petenta B. G. I. nu poate fi primita sustinerea acesteia in sensul ca nu este vorba de acelasi mostenitor, instanta retinand si ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de forma de asociere in codevalmasie viza inclusiv proprietatea coindivizarei A. Catargi .
In cea ce priveste sustinerea petentei conform careia nu este vorba de aceleasi terenuri instanta retine ca, in cea ce priveste amplasamentul terenului in litigiu in suprafata de 1767,94 ha, in cererea nr. L412/12.05.2011 (f.67) formulata de petenta, se arata defalcarea pe localități a pretinsului amplasament al suprafeței de 1767,94 ha de pădure putandu-se observa ca suprafața de 80,88 ha de pădure este pozitionata pe raza administrativa a județului Dambovita, respectiv in comunele Valea Lunga si Iedera iar suprafața de 107,97 ha padure pe raza administrativa a ., aceasta in conditiile in care prin prezenta plangere se sustine ca terenul de 1767,94 ha de pădure este situat in integralitate pe raza administrativa a judetului Prahova, respectiv pe raza comunelor Provita de Jos, Magureni si Poiana Campina.
De altfel cu ocazia expertizei topometrice efectuata in cauza amplasamentul suprafeței de 1767,94 ha de pădure solicitata de petenta nu putut fi identificat, expertul precizând ca nu a putut stabili amplasamentul întrucât nu s-a prezentat nici un plan de amplasament al acestei suprafețe (f.912-914).
Potrivit art. 79 alin.1 din HG 890/2005 in toate cazurile prevazute de Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, comisiile comunale, orasenesti sau municipale si cele judetene vor verifica existenta cererilor si actele doveditoare prevazute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestor acte.
Pentru considerentele expuse mai sus instanta constata ca prezenta plangere astfel cum a fost completata este neintemeiata, fiind respinsa ca atare.
De asemenea, s-a lut act de declarația intimatei R.- R.-Direcția Silvică Prahova in sensul că nu solicită cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de apel petenta B.-G. I. (căsătorită Boulin I.), cauza fiind înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 26.02.2015, sub același număr unic de dosar.
In motivarea cererii de apel se solicita admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei atacate, in sensul admiterii plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere nr.9347/13.03.2013, iar pe cale de consecința:
- anularea Hotărârii nr. nr.9347/13.03.2013 prin care a fost invalidată cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate nr.104/2005 completată cu cererile nr.4187/17.08.2010 și nr.L310/l 1.04.2011;
-să se constate că petenta apelanta este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră în suprafață totală de 1767,94 ha (1182,9+260+325) conform cererilor de reconstituire mai sus menționate;
-să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere în suprafață totală de 1767,94 ha (1182,9+ 260+325) situate pe raza localităților Măgureni și Provița de Jos, jud. Prahova;
-să fie obligata C. Județeană Prahova să întocmească documentația necesară în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră solicitate a fi reconstituite;
-să fie obligata intimata C. Județeană Prahova la punerea efectivă în posesie asupra terenului și la eliberarea Titlului de proprietate corespunzător;
-să fieobligata intimata R. R. -Direcția Silvică Prahova să pună la dispoziție pe bază de documentație/expertiza, terenurile cu privire la care a formulat cereri de restituire a dreptului de proprietate mai sus menționate.
Apelanta invoca ca prim motiv de apel aprecierea greșita a probatoriului administrat in cauza .
Instanța de fond retine ca petenta, prin cererea nr. 104/16.11.2005 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a aparținut autoarei sale A. B. Catargi, iar prin cererile ulterioare, ce au completat cererea principala, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier aparținând autoarei sale, A. B. Catargi.
Conform susținerilor invocate de către instanța de fond, intre numita A. B. Catargi si A. B. Catargi nu exista identitate, deoarece din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei rezulta o ambiguitate cu privire la identitatea persoanelor duna care se solicita reconstituirea.
Maniera in care instanța de fond a inteles sa interpreteze probatoriul administrat in cauza este cel puțin părtinitoare si induce ideea unei superficialități intenționate din partea instanței la adresa petentei.
Este puțin probabil ca instanța cu ocazia studierii dosarului sa nu fi observat legătura indisolubila intre actele in care se regăsește oricare dintre variantele de nume enumerate: A. B. Catargi, A.. B. Catargi, A. B. Catargi, A. B. Catargy, A. B. Catargi etc., deoarece in toate aceste înscrisuri se vorbește despre una si aceeași persoana, indiferent de modul in care a fost scris numele acesteia.
Modul cel mai firesc in care poate proba susținerile sale consta tocmai in analizarea înscrisurilor de la dosar, aspect care in mod nelegal a fost omis de către instanța de fond.
Astfel, conform sentinței civile nr. 356 din 7 mai 1946 pronunțata de către Tribunalul Ilfov in dosarul nr. 1823/946 (fila 126), rezulta ca in cuprinsul aceluiași înscris, ce emana de la aceeași instanța, numele autoarei petentei este menționat in mai multe forme. In preambul se regăsește numele de A. B. Catargi, născuta C., iar in considerente si dispozitiv numele Catargy este scris cu Y, nu cu I, or, in aceasta situație, in care in cuprinsul aceluiași înscris putem identifica scrierea numelui in diferite moduri, deși este vorba despre una si aceeași persoana este absolut firesc ca in acte diferite sa existe prescurtări sau adnotări ale numelui autoarei petentei.
De asemenea in cuprinsul procesului verbal din 20.08.1945 (fila 31) se arata ca autoarea apelantei reclamante, A. B. C. a fost supusa procedurii de expropriere pentru terenurile deținute pe raza comunei Draganeasa. In același înscris se consemnează ca D-na AL B. C. deține in . de 400 ha pădure, 45 ha teren arabil si 40 ha fanete, situație fata de care se poate observa ca in cuprinsul aceluiași înscris, numele autoarei petentei este scris in mod diferit, deși este aceeași persoana.
Aceasta situație a diferitelor scrieri ale numelui autoarei petentei a fost soluționata prin depunerea la dosarul cauzei a unei declarații de notorietate, prin care numiții Sculy-Logotheti I. M. si V. I. (fila 99), declara pe proprie răspundere ca A. B. Catargi este aceeași persoana cu A. Catargi, A. B. C., AL B. C. etc.
In condițiile in care soluționarea unei cauze civile se supune principiului coroborării probelor, iar instanța de fond a omis sa cerceteze întregul probatoriu in mod obiectiv, aprecieaza apelanta ca intre actele de proprietate depuse in cauza si actele de stare civila exista o identitate perfecta sub aspectul titularului dreptului de proprietate, indiferent ca se menționează numele A. B. Catargi sau numele A. Catargi.
Instanța de fond se mărginește in a afirma ca nu exista identitate intre cele doua persoane, insa nu aduce nici un fel de proba materiala in susținerea acestui punct de vedere.
Mai mult decât atât, nici nu răstoarnă probatoriul administrat de petenta, in sensul, in care declarația de notorietate a fost luata unor persoane care au cunoscut-o in mod direct pe autoarea petentei si care au arătat ca aceasta era cunoscuta in societate sub diferite nume, ce diferă intre ele doar fonetic, deoarece in toate variantele se păstrează numele de A. sau A., doar scrierea acestora fiind diferita.
Apelanta, pentru a întări cele susținute mai sus, înțelege sa depună atașat prezentelor motive de apel înca un set de acte care emana de la diverse autorități ale statului roman, in care numele autoarei sale este scris in diferite forme, cu toate ca se refera la una si aceeași persoana:
•Act de căsătorie dintre B. AL Catargi si A. G. C.
•Certificat de naștere transcris al numitului C. B., fiul lui C. A. si C. E.
•Buletin de nascere al numitului Catargi B., fiul lui A. C. si E. C.
•Certificat eliberat de Primăria Comunei Floresti privind pe A. B. Catargi, fiica lui G. si E. C.
•Extras al actului de naștere al numitei A., fiica lui G. G. C. si a Ecaterinei C.
•Extract de naștere al copilului B. C., fiul lui A. Catargi si E. Catargi
•Certificat emis de Creditul Funciar U. in anul 1945 privind creditul acordat pentru imobilul situat in București, . nr. 26 proprietatea numitei A. B. C.
•Proces verbal de carte funciara al imobilul situat in București, ..Gr. C.) nr. 26 proprietatea numitei Catargi B. A., născuta C.
•Sentința nr. 453/1914 privind partajul averii defunctului G. Gr. C., in care este printre moștenitori este enumerata "Alesandra B. Catargi si soțul B. Catargi"
•Contract de căsătorie dintre Alesandra G. Gr. C. si B. A. Catargi
•Titlu de proprietate emis de C. Județeană Prahova in anul 2007 pentru Boulin I., moștenitoarea lui A. B. Catargi
Astfel, rezulta fara putința de tăgada, faptul ca in decursul anilor, scrierea si transcrierea, uneori chiar prescurtata, a prenumelui si a numelui dobândit prin căsătorie de autoarea sa, a dus la apariția mai multor variante ale acestora, insa toate se refera la una si aceeași persoana care aparținea uneia dintre cele mai bogate si mai renumite familii nobiliare si politice ale acelor ani, străbunica sa A. B. Catargi, născuta C., fiica lui G. G. C. zis "N.", moștenitoarea lotului III din averea acestuia.
Al doilea motiv de apel invocat se refera la faptul puterea de lucru judecat in ce privește calitatea de moștenitoare a petentei de pe urma numitei A. B. Catargi.
Soluția impartasita de către instanța de fond, pe aspectul potrivit căruia sentința civila nr. 3153/08.11.2012, nu are putere de lucru judecat in ce privește calitatea de moștenitoare a petentei de pe urma numitei A. B. Catargi este greșita.
Aprecieaza netemeinicia acestei soluții raportat la faptul ca, deși, obiectul dosarului in care s-a pronunțat sentința civila nr. 3153/08.11.2012 a fost „obligație de a face", parte reclamanta in acel dosar a fost tocmai apelanta reclamanta din prezentul dosar, iar pe cale de consecința aceasta a putut sta in judecata, având astfel calitate procesual activa, necontestata de către nimeni.
Concluzia ce se desprinde din faptul ca B.-G. I. a stat in judecata in dosarul având ca obiect „obligație de a face1* consta in aceea ca aceasta persoana este moștenitoarea lui A. B. Catargi, fapt recunoscut atât prin neinvocarea excepției lipsei calității procesual active, in acel dosar, cat si prin atitudinea manifestata de către o parte dintre parați, care au soluționat in mod favorabil cererea de restituire către apelanta.
In acest sens C. L. de Fond Funciar Magureni a aprobat restituirea către apelanta a suprafeței de 1.182,94 ha teren forestier ce se întinde pe raza localității Magureni si localității Provita de Jos.
Al treilea motiv de apel se refera la faptul nelegalitatea soluției pronunțate de către instanța de fond pe aspectul lipsei dovezilor dreptului de proprietate
Se arata de către instanța fondului, faptul ca înscrisurile depuse la dosar, cu referire expresa la „Situația ridicărilor in plan si amenajărilor" din anul 1947 eliberat de către Arhivele Naționale - Direcția Județeană Prahova (fila 27) nu
ar fi un înscris suficient pentru dovedirea dreptului de proprietate, deoarece are o valoare declarativa, nu constitutiva de drepturi.
O astfel de opinie este greșita si vine in contradicție totala cu dispozițiile legale in materie de ierarhie a probatoriului in materia dovedirii dreptului de proprietate.
Potrivit prevederilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 „suprafața adusa in cooperativa agricola rezulta din acte de proprietate, carte funciara, cadastru, registru agricol, evidentele cooperativei, sau in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori".
In situația in care instanța de fond înlătura un înscris care este similar unui registru agricol, deși proba dovezii dreptului de proprietate se poate realiza prin orice mijloc, inclusiv prin martori, este o încălcare grava a dreptului la un proces echitabil.
Potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 247/2005: "orice proba a dreptului de proprietate al fostului proprietar, poate fi înlăturată numai printr-o proba de aceeași forța", cu alte cuvinte instanța avea obligația legala de a răsturna proba cu înscrisul depus de către reclamanta, prin care făcea dovada existentei dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1.182,94 ha teren forestier, cu un alt înscris, care sa fi răsturnat prezumția absoluta de proprietate, de care se bucura apelanta reclamanta.
In ce privește considerentul invocat de către instanța de fond pe aspectul rezultat din cuprinsul procesului verbal din 20.08.1945 (fila 31) prin care se arata ca suprafața de 85 ha este teren arabil si fanete si nu teren forestier, motiv pentru care se dorește a fi evidențiata o situație juridica incerta a terenului solicitat, instanța se afla din nou ., deoarece omite sa arate in motivare tot cuprinsul înscrisului.
Astfel in cuprinsul procesului verbal din 20.08.1945 (fila 31) se arata ca autoarea apelantei reclamante, A. B. C. deține pe raza comunei Draganeasa circa 400 ha pădure, 45 ha teren arabil si 40 ha fanete.
Din întreaga suprafața de 485 ha autoarea apelantei reclamante, A. B. C. a fost expropriata doar pentru 85 ha reprezentând teren arabil si fanete, or, restul suprafeței de 400 ha pădure a rămas in proprietatea acesteia, aspect neobservat de către instanța de fond.
Un alt argument neîntemeiat folosit de către instanța de fond consta in aprecierea acesteia, precum ca, potrivit certificatului emis de către Tribunalul Ilfov (fila 33 - 35) autoarea apelantei reclamante A. B. Catargi a beneficiat, începând cu anul 1914, de lotul nr. 3 ca urmare a partajului averii ramase de pe urma lui Gh. Gr. C. (lot identificat de către expertul desemnat in cauza pe hărțile vechi de proprietatea), insa in speța nu se face dovada continuității posesiei.
Este absolut bizar sa susții un astfel de argument, deși la dosar exista documente ulterioare partajului prin care se face dovada continuității posesiei asupra bunurilor dobândite prin partajul de la 1914.
Astfel, apelanta enumeră următoarele documente:
•moșia Măgureni era compusă din 1182,94 ha pădure, conform extrasului B Situația ridicărilor în plan si amenajărilor din anul 1947;
•pădurea Draganeasa in suprafața de 400 ha, conform procesului-verbal din 27.10.1946:
•pădurea Pro vița de Jos in suprafața totala de 125 ha, conform procesului-verbal din 27.10.1946.
Totodată, solicită a se observa ca la dosarul cauzei a fost depusa întreaga documentație si hotărârile judecătorești privind cererea Obștii Talea de reconstituire a dreptului de proprietate, documente din care rezulta, pe de o parte, faptul ca pădurile a căror restituire fac obiectul prezentului dosar nu se suprapun in niciun mod cu cele solicitate de Obștea Talea, iar pe de alta parte, faptul ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost in mod irevocabil respinsa de instanțele de judecata.
Cum in prezenta cauza instanța nu si-a justificat temeinic înlăturarea unor dovezi cat se poate de clare ale dreptului de proprietate, aprecieaza ca apelanta reclamanta si-a probat calitatea de persoana îndreptățită la restituirea dreptului de proprietate, iar pe cale de consecința soluția împărtășita de către instanța de fond este total neîntemeiata.
În drept invoca art. 470 si urm. din C..
Probele solicitate: înscrisuri, expertiză topografica si martori.
Legal citata, intimata C. locală de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Provița de Jos, a formulat întîmpinare prin care lasa la aprecierea instanței de judecata, soluția ce va fi pronunțata, cu precizarea faptului ca întâmpinarea depusă la fondul cauzei, a fost făcuta, fara a avea cunoștința de toate datele si probele ce au fost administrate in cauza.
În drept invoca art. 205 N.C.Pr.Civ.
Legal citata, intimata C. locala de aplicare a Legilor Fondului Funciar POIANA CAMPINA, a formulat întîmpinare prin care solicita menținerea sentinței atacate ca fiind temeinica si legala si arata că din punctul de vedere al comisiei Locale Poiana Câmpina, nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de lege in vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei, aceasta neputând face dovada calității de moștenitor, dovada proprietății autoarei sale si dovada ca terenul pentru care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate este liber.
Din probele administrate in cauza, respectiv expertiza topometrica, terenul solicitat nu a putut fi identificat.
Mai mult decât atât, Legile Fondului funciar limitează dreptul foștilor proprietari si ai moștenitorilor acestora la a solicita reconstituirea dreptului de proprietate numai pentru maximum 50 de ha, in cauza de fata solicitându-se 1767.94 ha.
Probele solicitate: înscrisuri.
In drept invoca disp. art. 471 alin.5 Cod de procedura civila.
Legal citata, intimata Regia Naționala a Pădurii Prahova, a formulat întîmpinare prin care solicita respingerea apelului formulat pentru următoarele considerente:
Prima critică formulată de apelanta reclamantă se îndepărtează de realitatea considerațiilor și a concluziilor instanței de judecată ce a soluționat cauza cu referire la lipsa identității între persoanele A. B. CATARGI și A. B. CATARGI.
Demn de remarcat este faptul că numele presupusei autoare după care apelanta solicită să-i fie reconstituit dreptul de proprietate, așa cum este înscris în cererea de reconstituire 104/2005, este de A. B. CATARGI.
În niciun alt înscris prin care apelanta a dorit să circumstanțieze identitatea dintre numele și persoanele A. și A. B. CATARGI, nu se identifică numele de A., toate susținerile, inclusiv declarațiile de notorietate, fac referire la numele de A.. Dincolo de orice dubiu, în genealogia familiei C.., existența unei persoane care să poarte numele de A. este certă, de exemplu: A. C. 1829-1902 căsătorită Gh.M., A. C. 1860-1912 căsătorită I. Lahovary, A. C. 1876-1944, situație ce conduce la concluzia că în cauza dedusă judecății, apelanta reclamantă nu a produs probe dincolo de orice echivoc, care să ateste că între persoana menționată prin cerere: A. B. Catargi și persoana care ulterior a fost menționată ca fiind autoarea după care se reconstituie dreptul de proprietate, este o identitate absolută.
Critica potrivit căreia instanța de judecată trebuia să fi observat că "...legătura indisolubilă între actele în care se regăsește oricare dintre variantele de nume enumerate.," stă doar în baza unei declarații de notorietate, al unei persoane căreia la vârsta de 15 ani îi erau cunoscute nu mai puțin de 10 nume ale persoanei presupuse a fi autoarea drepturilor apelantei. Sub acest aspect instanța a apreciat justa valoare a acestor declarații, coroborate cu toate celelalte probe care nu au reușit să răstoarne această supoziție.
Susținerile apelantei potrivit căreia, în procesul verbal din anul 1945 sunt inserate două nume care diferă, dar care aparțin aceleiași persoane, nu sunt de natură să convingă că A. B. Catargi este aceeași persoană cu A. B. Catargi, având în vedere că numele menționate în înscris fac referire la o singură persoană, odată fiind înscris numele întreg, pentru ca apoi să fie menționat prin prescurtare. Față de această critică, apreciem că nu este o situație care să facă mult mai vizibilă o atare circumstanțiere care să conducă dincolo de orice dubiu la o interpretare a înscrisului în sensul celui susținut de apelantă.
Critica ce face referire la o "..„mărginire1" a instanței de judecată în interpretarea probelor, este neîntemeiată câtă vreme reclamantul are obligația probei, pe de o parte, iar pe de altă parte, chiar dacă ar fi să dăm crezare susținerilor apelantei, potrivit dispozițiilor legale înscrise in art. 12 din Legea 119/1996 "Starea civila se dovedește cu acele întocmite in registrele de stare civila, precum si cu certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora" dispoziție legala ce nu este satisfăcuta de apelanta reclamantă in considerarea cererii 104/2005, unde reconstituirea dreptului de proprietate se solicita după autor A. B. CATARGI.
Potrivit art. 12 alin. 1 din Decretul 31/1954 - orice persoana are dreptul la un nume stabilit ori dobândit potrivit legii, toate condițiile dobândirii, modificării sau schimbării numelui fiind stabilite prin lege.
Sub acest aspect, declarația de notorietate nu arată dincolo de orice dubiu că exista o identitate între cele două persoane, pe de o parte, iar pe de alta parte ambiguitatea identității persoanelor după care se solicită reconstituirea dreptului nu sunt de natură să convingă instanța de judecată că solicitarea este una care pleacă de la o situație reală ce se dorește a fi concretizată in limitele legii.
Declarația de notorietate nu are puterea juridică să modifice un nume, cu atât mai puțin să convingă DS Prahova că este un înscris care este suficient de concludent și pertinent in dovedirea unei situații.
Dispozițiile art. 79 din HG 890/2005 sunt imperative pentru C. Județeană de Fond funciar sub aspectul existenței cererilor și a actelor doveditoare precum si pertinența, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta actelor depuse.
În cea ce privește critica referitoare la puterea lucrului judecat, Direcția Silvică Prahova apreciază că este una nefondată.
Atât sentința civilă 3153/2012 cât și considerentele acestei hotărâri nu evidențiază că instanța de judecată a făcut aprecieri asupra calității de moștenitoare a apelantei reclamante, concluzia expusă făcând referire doar la soluționarea cererii 104/2005. Nicio referire sau analiză a instanței de judecată nu a pus în lumină cu forța autorității lucrului judecat, calitatea de moștenitoare a apelantei.
Critica este una generică, ce vizează poziții procesuale ale părților din proces, fară să vizeze analiza instanței de fond prin care ar fi fost nesocotite susțineri care să impună autoritatea lucrului judecat.
Pe fondul cauzei, apreciază că hotărârea instanței de fond este una temeinică și fundamentată pe probele administrate în cauză.
Direcția Silvică Prahova solicită instanței de judecată să cenzureze toate criticile invocate prin apel, avându-se în vedere că acestea sunt selective doar asupra aspectelor ce îmbracă susținerile de fond ale apelantei, înlăturând probele sau demersurile procedurale ce au determinat instanța să respingă cererea în fond. Caracterizarea considerentelor instanței de fond ca fiind - erori intenționate - nu sunt de natură, cel puțin în opinia intimatei DS Prahova, să facă dovada unei abordări adecvate a unei hotărâri judecătorești ce a avut în vedere probe administrate și demersuri juridice inițiate în proces. Față de această critică, ce așează instanța de judecată în postura vinovăției care cu intenție a prejudiciat un interes patrimonial, depășește limitele, în mod nejustificat, unei conduite echitabile față de persoana judecătorului și a coparticipanților din proces.
Cea ce apelanta reclamantă trece sub tăcere sunt chiar probele administrate de aceasta, ce au evidențiat pe de o parte netemeinicia susținerilor sale, iar pe de altă parte au întărit convingerea instanței de judecată ca cererea de reconstituire este una netemeinică, depășind limitele echității și ordinii sociale, având în vedere că este vorba despre o reconstituire a dreptului de proprietate ce se face pe seama proprietății publice a statului român.
Sub acest aspect, Direcția Silvică Prahova arată instanței de judecată că nici măcar apelanta reclamantă, presupus continuatoarea în drepturi a autoarei A. sau A. B. Catargi, aspect care în opinia acesteia subzistă o identitate perfectă, nu a putut indica un amplasament al imobilului teren revendicat.
Este legală și susținută și de prevederea legală incidentă în materia fondului funciar concluzia instanței de judecată prin care afirmă că înscrisurile prin care se încearcă probarea existenței dreptului, neînsoțite de titluri de proprietate, au valoare declarativă, neputând să facă dovada absolută a dreptului de proprietate.
Remarcabil este și demersul apelantei reclamante de a formula cerere ce viza reconstituirea dreptului de proprietate în cadrul unei asociații obștești, invocând același înscris ce a fost produs ca probă în dosarul de fond.
Desigur, instanța de fond a fost ținută să pronunțe o hotărâre judecătorească în baza unor probe, care parte din ele sunt trecute sub tăcere de apelantă, dar care au o forță probantă ce evidențiază fără tăgadă că aceasta a încercat prin orice modalitate să intre în posesia unei suprafețe ce depășește chiar posibilitatea fizică de reconstituire a dreptului de proprietate.
Instanța de judecată a analizat care este posibilitatea legală ca apelanta dna. B. G. I. sa formuleze o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, in nume propriu, ca proprietar unic al suprafeței de 1767 ha.
Sub acest aspect, dna B. G. I. a formulat tot in anul 2005 o cerere - 28.09.2005 - adresata domnului primar al comunei TALEA, prin care solicita în calitate de moștenitor al defunctului Gr. Gh. C. ....reconstituirea dreptului de proprietate ca moșnean al OBȘTII OPREȘTI -STATESTI din . Prahova conform prevederilor Legii 247/2005 pentru suprafața de păduri si pasuni alpine aflate in proprietatea OBȘTII in conformitate cu DECIZIUNEA S. NR. 2.../1946"
Potrivit ANEXEI 39 TABEL NOMINAL cuprinzând foști membri persoane juridice si persoane fizice si moștenitorii acestora din formele asociative cărora li se restituie conform prevederilor legale la Legea 1/2000 cu modificările si completările ulterioare, la poziția 281 se regăsește ca succesor al defunctului GH. GR. C., dna. B. G. I..
Față de această situație, trecută sub tăcere de apelantă, Direcția Silvică Prahova apreciază că cererea nr. 104/2005 este netemeinică atât în raport de cele arătate anterior cât și de faptul că apelanta a înțeles să uzeze de prerogativele sale de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în codelvămășie, în măsura în care apelanta reclamantă a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în cadrul unei forme asociative, exercițiul acțiunii în revendicare îl are persoana juridică recunoscută ca atare de lege și nu persoana fizica.
5. Aprecierea apelantei potrivit căreia amplasamentul suprafeței solicitate prin cererea în cadrul asociației obștești nu este același cu cel solicitat prin cererea 104/2005, este contrazis chiar de înscrisul invocat atât în susținerea cererii 104/2005 cât și în cererea din asociație.
Un alt aspect relevant ce vine să întărească superficialitatea susținerilor apelantei reclamante, rezidă în poziționarea oscilantă a acesteia asupra capetelor de cerere prin care a investit instanța de judecată, în sensul că aceasta a înțeles să renunțe la o parte din capetele acțiunii în funcție de concluziile expertizei tehnice, fapt ce a indus în mod profund ideea că acțiunea este netemeinică depășind cadrul legal oferit de legile fondului funciar.
Balansarea intereselor deduse judecății, în funcție de concluziile raportului de expertiză, ale cărei obiective au fost propuse chiar de reclamantă și, care prin ele însele făceau dovada existenței dreptului de proprietate, au convins instanța de judecată, o dată în plus, că susținerile apelantei reclamante sunt cel puțin nefondate, ca să nu afirmăm - speculative.
Ambiguitatea susținerilor apelantei reclamante atât în dovedirea vocației succesorale, cât și în evidențierea pertinenței și verosimilității probelor administrate, au fost elemente ce au fundamentat convingerea instanței de judecată că acțiunea acesteia este una lipsită de argumente.
Sub aspectul întinderii dreptului pretins de apelanta reclamantă, deși aceasta invoca înscrisuri care ar putea face dovada dreptului de proprietate, arată instanței de judecată că înscrisurile: Proces - Verbal din 20 august 1945 (fila 19) cat si Procesul - verbal din 7 oct. 1946, fac vorbire despre proprietara A. B C. ( nu A. B. Catargi), pe de o parte, iar pe de altă parte aceste suprafețe fac parte din același trup avut in proprietate și, nu adăugate aritmetic, așa cum o face petenta.
Pentru toate aceste considerente, Direcția Silvică Prahova apreciază că apelul formulat este unul nefondat, solicitând instanței de judecată respingerea acestuia și menținerea hotărârii din fond.
Legal citata, C. L. de aplicare a legilor Fondului Funciar Magureni a formulat întîmpinare prin care solicita respingerea apelului ca vădit nefondat .
Arată că, sentința civila nr. 4061/23.12.2014 pronunțata de Judecătoria Campina de fond a fost amplu motivata atât in fapt cat si in drept si a analizat toate documentele si probele administrate de către părți.
Soluția instanței a vizat respingerea acțiunii, urmare a faptului ca s-a apreciat ca in speța de față nu exista identitate intre A. B. Catargi si A. B. Catargi, autoarea apelantei petente.
Consideră ca fata de actele si probele administrate, instanța nu se putea limita in a analiza si a accepta ca dovada doar declarația de notorietate invocata de către apelanta întrucât aceasta se impune a fi coroborata si cu alte dovezi care sa conducă mai presus de orice dubiu la concluzia ca in speța drepturile revendicate se solicita de moștenitorul realului fost proprietar al terenurilor.
In acest sens raționamentul instanței privind insuficienta acestor dovezi este corect si argumentat legal.
In ceea ce privește al doilea motiv de apel privind faptul ca prin sentința 3153/08.11.2012 s-ar fi recunoscut implicit si calitatea de moștenitoare a apelantei de pe urma numitei A. B. Catargi, consideră ca si aceasta critica formulata de apelanta reclamanta este nefondată. Consideră că, atât timp cat obiectul acțiunii dosarului l-a reprezentat obligația de a face, prin sentința mai sus menționata, instanța a dispus obligară intimatei C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate să soluționeze cererea apelantei. Aceasta nu înseamnă in mod automat ca prin sentința civila 3353 /2012, instanța a recunoscut irevocabil calitatea sa de moștenitor.
F. de obiectul dosarului_ prin soluția pronunțata s-a dispus strict asupra obligației Comisiei Județene Prahova de a soluționa cererea apelantei in baza actelor depuse de aceasta. Instanța nu putea interveni asupra instituirii obligației de a se impune o anumita soluție privind retrocedarea terenurilor revendicate in procedura administrativa, acestea fiind obligațiilor comisiilor constituite in baza legilor fondului funciar.
In ceea ce privește criticile făcute de apelanta fata de argumentarea instanței privitoare la lipsa dovezilor dreptului de proprietate consideră de asemenea că, instanța a apreciat in mod judicios probele administrate si atât timp cat nici prin raportul de expertiza nu s-a putut realiza identificarea acestor terenuri sentința nu se putea baza strict pe documentele prezentate de către apelanta
De asemenea, apreciază ca soluția instanței de fond a avut in vedere si faptul in speța de fata ca nu au fost întrunite condițiile imperative prevăzute de Legea 18/1991, Legea 1/2000, Legea 247/2005 si de HG 890/2005 cu privire la lipsa consemnărilor in registrele agricole efectuate in perioada 1945-1990, cereri de intrare in CAP, preluare de către IAS respectiv documente din care sa reiasă ca ar fi existat o deposedare abuziva. Astfel extrasul privind situația ridicărilor in plan si amenajărilor din anul 1947, prezentat de apelanta are o stricta valoare declarativa si nu poate proba dreptul de proprietate pretins.
Legal citata, C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE SI FORESTIERE a formulat întîmpinare prin care solicita respingerea apelului ca nefondat .
Arata ca, in mod corect a reținut instanța de fond faptul ca "declarația de notorietate care - in raport de dispozițiile art, 12 din Legea nr. 119/1996 potrivit cu care starea civila se dovedește cu actele întocmite in registrele de stare civila, precum si cu certificatele de stare civila eliberate in baza acestora - nu arata dincolo de orice dubiu ca exista o identitate intre cele doua persoane (A. B. Catargi si A. B." Catargi), având in vedere si ambiguitatea identității persoanelor dupa care se solicita reconstituirea".
De asemenea, în mod corect a reținut instanța de fond faptul ca desi la data decesului A. Catargi, numitul Sculy - Logotheti I. M. avea vârsta de doar 15 ani, acesta face aprecieri asupra modului în care aceasta figura in actele particulare cat si in cele oficiale.
Apelanta- reclamanta critica sentința in sensul ca instanța de fond a omis, in mod nelegal, sa analizeze înscrisurile de la dosar, înscrisuri care, susține ea, probează legătura indisolubila intre actele in care se regăsește oricare dintre variantele de nume enumerate, in toate aceste înscrisuri fiind vorba despre una si aceeași persoana, indiferent de modul in care a fost scris numele acesteia.
Aceste susțineri nu pot fi reținute, deoarece instanța de fond a arătat faptul ca prin cererea de reconstituire nr. 104/2005, apelanta-reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a aparținut autoarei sale A. B. Catargi, iar prin cererile nr. 4187/17.08.2014 si L310/11.04.2011 ce au completat prima cerere a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a aparținut autoarei sale A. B. Catargi.
De asemenea, solicita a se reține critica apelantei-reclamante referitoare la faptul ca instanța de fond nu răstoarnă probatoriul administrat de aceasta, in sensul in care prin declarația de notorietate se arata ca autoarea petentei a fost cunoscuta in societate sub diferite nume, deoarece însăși declarația, de notorietate nu este aptă sa răstoarne proba care a fost făcuta tot de apelanta - reclamanta, prin actele de stare civila si certificatele de moștenitor sau de calitate de moștenitor.
Mai mult decât atât, apelanta-reclamanta a dat mandat pentru reconstituirea dreptului de proprietate după autorii Catargi A., C. I., C. A., Gr. C. A. si C. G. G..
F. de împrejurarea ca mandatarul nu si-a executat mandatul întocmai, in sensul ca a indicat in cererea de reconstituire un alt autor decât acela pentru care primise mandat, in condițiile in care a deținut toate actele de stare civila si toate documentele din care rezulta, fara putința de tăgada, cine era autoarea mandantei, instanța de fond nu putea sa corecteze eroarea acestuia in care s-a aflat la momentul formulării cererii de reconstituire in sensul de a considera cererea de reconstituire ca fiind făcuta după adevăratul autor.
De altfel, solicita a se observa ca si in toate actele atașate de către apelanta-reclamanta prezentului apel, este menționat numai prenumele - A. iar nu A..
Așadar, ambiguitatea identității persoanelor după care se solicita reconstituirea reținuta de instanța de fond este evidenta.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel invocat de apelanta -reclamanta/ respectiv puterea de lucru judecat in ce privește calitatea de moștenitoare a petentei de pe urma numitei A. B. Catargi, solicită a se observa faptul ca instanța de fond nu a reținut faptul ca sentința civila nr. 3153/08.11.2012, nu are putere de lucru judecat in ce privește calitatea de moștenitoare a petentei de pe urma numitei A. B. Catargi, așa cum susține apelanta - reclamanta, ci doar a arătat ca "urmare pronunțării sus menționatei sentințe C. Județeană de Fond Funciar Prahova a emis Hotărârea nn 9347/13.03.20X3 prin care a fost invalidata cererea petentei B.-G. Trena privind reconstituirea dreptului de proprietate nr. 104/200S completata cu cererile nr. 4187/17.08,2010 si nr. 1310/11,04.2011."
Susținerile apelantei-reclamante referitoare la faptul ca neinvocarea calității procesual active a acesteia in cauza care a format obiectul dosarului nr._ in care s-a pronunțat sentința nr. 3153/2012, ar duce la concluzia ca apelanta -reclamanta este moștenitoarea A. B. Catargi nu pot fi reținute, deoarece in respectiva cauza nu s-au soluționat aspecte legate de fondul cererii de reconstituire, instanța obligând C. Județeană de Fond Funciar Prahova doar sa soluționeze cererea reclamantei.
De asemenea, nu are relevanta nici susținerea apelantei- reclamante potrivit căreia o parte dintre parații din respectiva cauza au manifestat o atitudine pozitiva in sensul ca au soluționat in mod favorabil cererea de restituire, câtă vreme obligația de soluționare a cererii a fost stabilita de către instanța de judecata in sarcina Comisiei Județene de Fond Funciar.
In ceea ce privește al treilea motiv de apel invocat de apelanta -reclamanta, respectiv nelegalitatea soluției pronunțate de către instanța de fond pe aspectul lipsei dovezilor dreptului de proprietate, in mod corect instanța a făcut aplicabilitatea prevederilor art.6 alin. I2 din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora "Consemnările efectuate intre anii 1945si 1990 in registrele agricole, cererile de Intrare in fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativa cu privire la proprietate".
Susținerea apelantei-reclamante potrivit căreia, in baza prevederilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, proba dovezii dreptului de proprietate se poate realiza prin orice mijloc de proba, inclusiv martori, nu poate fi reținuta întrucât, sub aspect probator, regula aplicabila in domeniul reconstituirii este cea a înscrisurilor enumerate in art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, la care face trimitere si art. 6 alin, 1 din Legea nr. 1/2000.
Insa, de la acest principiu, legea aduce o derogare, fixata prin art.6 alin. i3 din Legea 1/2000, potrivit cărora "In situația în care nu mai exista înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta in reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente si când martorii ce la recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea,"
Așadar, pentru a deveni aplicabila excepția, trebuie îndeplinite următoarele condiții; inexistenta înscrisurilor doveditoare, reconstituirea sa se foca pe vechile amplasamente, recunoscute de martori care sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului.
Or, conform raportului de expertiza administrat in prezenta cauza, amplasamentul suprafeței de 1767,94 ha de pădure solicitata de apelanta-reclamanta nu a putut fi identificat, expertul precizând ca nu a putut stabili amplasamentul întrucât nu s-a prezentat nici un plan de amplasament al acestei suprafețe.
In aceasta situație, in mod corect instanța de fond a reținut faptul ca dovada proprietății se poate face cu un document existent la arhivele naționale, cu condiția ca acesta sa fie însoțit de acte de proprietate, astfel ca înscrisul prezentat de apelanta-reclamanta eliberat de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Prahova, are o valoare declarativa si nu constitutiva de drepturi, si nu poate reprezenta un înscris suficient pentru dovedirea dreptului de proprietate.
In aceiași context, susținerea apelantei-reclamante referitoare la faptul ca prin înscrisul emanat de la Arhivele Naționale - Direcția Județeană Prahova a făcut proba existentei dreptului de proprietate, bucurându-se de o prezumție absoluta de proprietate nu poate fi reținuta întrucât dispozițiile art. 6 alin. I1 din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare, statuează ca numai "titlurile de proprietate obținute anterior intrării in vigoare a Legii nr. 18/1991 si existenta libera a vechilor amplasamente fac dovada absoluta a proprietății obligând comisiile mde fond funciar sa procedeze fa validarea cererii de reconstituire, a dreptului de proprietate"
Pe de alta parte, referitor la aspectul întinderii dreptului pretins, in mod corect instanța de fond a reținut faptul ca prin cererea nr. L310/11.04.2011 prin care apelanta-reclamanta si-a completat cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate nr. 104/2005, se arata defalcarea pe localități a pretinsului amplasament al suprafeței de 1767,94 ha pădure, putându-se observa ca suprafața de 80,88 ha de pădure se regăsește pe raza administrativa a județului Dâmbovița, respectiv in comunele Valea Lunga si Iedera, aceasta in condițiile in care susține ca terenul de 1767,94 ha de pădure este situat in integralitate pe raza administrativa a județului Prahova, respectiv pe raza comunelor Provita de Jos, Magureni si Poiana Campina.
De asemenea, solicita a se constata faptul ca apelanta-reclamanta critica in mod neîntemeiat considerentele sentinței nr. 4061/2014 referitoare la aspectele privind reconstituirea dreptului ele proprietate ca moșnean al Obștii Opresti-Statesti din .> Astfel, s-a reținut in mod corect de către instanța de fond faptul ca apelanta-reclamanta a inteles sa uzeze de prerogativele sale de persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate atât in nume propriu cat si în codevalmasie, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de forma de asociere in codevalmasie a Obștii Opresti-Statesti din . prin sentința nr. 1112/2011 a Judecătoriei S..
Pentru toate aceste considerente, solicita respingerea apelului ca nefondat.
In drept invoca art., 205 din NCPC, prevederile Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare.
Apelanta reclamanta B.-G. I., a formulat răspuns la intâmpinări.
1. întâmpinarea formulata de către C. L. de Fond Funciar Poiana Campina
Desi in cuprinsul Întâmpinării formulate se lansează trei mari teme de discuție in ce privește legalitatea sentinței civile nr. 4061 /23.12.2014, si anume faptul ca reclamanta nu a făcut dovada calității de moștenitor, dovada proprietății autoarei sale si dovada ca terenul pentru care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate este liber nici una dintre aceste teme nu este sprijinita cu absolut nici un fel de argument juridic, si mai mult decât atât, nu sunt arătate probele pe care se fundamentează aceste apărări.
In condițiile in care, prin întâmpinarea formulata, ne sunt prezentate doar anumite opinii fata de legalitatea soluției instanței de fond, fara a exista si o motivare juridica in acest sens, se vede nervoita sa combata fiecare apărare formulata.
A.Dovada calității de moștenitor
Potrivit Certificatului de calitate de moștenitor nr. 133/14.04.1998, emis de către BNP Saimovici I., de pe urma defunctei Catargi A., decedata la data de 23.03.1961 a rămas ca unica moștenitoare G. C. A., in calitate de fiica adoptiva, conform sentinței civile nr. 356/07.05.1946, pronunțata de către Tribunalul Ilfov in dosarul 1823/1946.
Conform Certificatului de moștenitor nr. 56/27.04.2006, emis de către BNP L. C. C., de pe urma defunctei G. C. A., decedata la data de 20.07.2004 a rămas ca unica moștenitoare B.-G. (Boulin) I., in calitate de nepoata de fiu, respectiv unica fiica a lui B.-G. D. Basile-Nicolas, fiul defunctei, acesta rămânând strain de succesiunea defunctei prin declarația autentificata sub nr. 709/23.05.2005, de către BNP S. R.-O..
F. de existenta acestor inscrisuri depuse la dosar, arata faptul ca apelanta -reclamanta B.-G. (Boulin) I. este unica moștenitoare a defunctei A. Catargi.
B.Dovada Dreptului de proprietate
M. Măgureni-Draganeasa-Provita de Jos-Poiana Campina era compusă din suprafața totala de 1767,94 ha, proprietatea autoarei apelantei - reclamante A. Catargi.
Astfel, pădurea Magureni in suprafața de 1182,94 ha, conform extrasului B Situația ridicărilor în plan și amenajărilor din anul 1947 era in proprietaea autoarei apelantei - reclamante. A. Catargi.
Pădurea Draganeasa in suprafața de 400 ha, era in proprietatea autoarei apelantei - reclamante, A. Catargi, conform proceselor-verbale din 20.08.1945 si 27.10.1946, pentru suprafața de 75 ha si procesului verbal din 20.08.1945 pentru suprafața de 325 ha.
Pădurea Provița de Jos in suprafața totala de 125 ha, era in proprietatea autoarei apelantei - reclamante, A. Catargi, conform procesul-verbal din 27.10.1946.
F. de existenta acestor înscrisuri depuse la dosar, apreciază faptul ca apelanta reclamanta si-a dovedit cu probe indubitabile calitatea de persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, in schimb intimata parata C. L. de Fond Funciar Poiana Campina nu a adus absolut nici un fel de proba in sprijinul afirmațiilor sale.
C. Dovada faptului ca terenul pentru care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate este liber
F. de existenta acestui argument, apreciază faptul ca unitățile administrativ teritoriale care au in paza juridica terenul ce a fost solicitat spre a fi restituit in natura sunt singurele in măsura sa indice daca terenul este liber sau dimpotrivă acesta este ocupat.
In cuprinsul Legii nr. 18/1991, precum si in cuprinsul celorlalte legi de restituire a proprietăților preluate abuziv nu se regăsește absolut nici un paragraf, care sa oblige persoana îndreptățită la restituire sa clarifice situația juridica a terenului.
Aceasta chestiune este de competenta organului administrativ care deține situația juridica actualizata asupra terenului revendicat, iar in prezentul dosar nici una dintre comisiile locale de fond funciar implicate nu au depus la dosarul cauzei o situație juridica din care sa rezulte ca terenul revendicat ar fi afectat de o situație juridica incerta.
In atare situație, nu poate fi invocata propria culpa de a clarifica situația juridica a terenului, din partea Comisiei Locale de Fond Funciar Poiana Campina, in detrimentul apelantei reclamante, care nu are nici obligația legala de a indica acesta situație si nici posibilitatea logistica de a verifica daca nu cumva alte persoane au fost împroprietărite cu diverse suprafețe de teren din moșia Măgureni-Draganeasa-Provita de Jos-Poiana Campina.
F. de existenta acestui argument urmează ca instanța de apel sa oblige C. L. de Fond Funciar Poiana Campina sa demonstreze faptul ca terenul nu ar fi liber, iar in caz contrar solicita sa fie inlăturata aceasta apărare ca nedovedita.
Pentru a se putea clarifica situația juridica a terenului este absolut necesar sa se revină asupra raportului de expertiza topografica prin care nu s-a reușit identificarea terenurilor si astfel instanța de fond nu a fost in măsura sa pronunțe o hotărâre temeinica si legala.
In ce privește afirmația Comisiei Locale de Fond Funciar Poiana Campina cu privire la faptul ca legile fondului funciar limitează dreptul moștenitorilor la a solicita doar 50 ha teren forestier, precizeaza faptul că aceasta intimată se găsește . de cunoaștere a dispozițiilor legale in materie.
Astfel potrivit Art. 15 din Legea nr. 165/2013 "Cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificările si completările ulterioare, se soluționează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiția ca aceasta suprafața sa nu fi fost restituita prin aplicarea legilor fondului funciar". Având in vedere dispoziția legala mai sus indicata, rezulta faptul ca limitarea reconstituirii dreptului de proprietate la 50 ha vizează doar terenurile agricole, nu si cele forestiere, astfel cum este terenul solicitat de către apelanta reclamanta.
2. întâmpinarea formulata de către Regia Naționala a Pădurilor - R., Direcția silvica Prahova
Potrivit susținerilor acestei intimate se încearcă menținerea unei perdele de fum in ce privește lipsa unei identități intre numele autoarei apelantei A. Catargi, folosit in actele de stare civila si numele A. Catargi folosit in cuprinsul actelor ce fac dovada dreptului de proprietate.
Apelanta se întreabă cum poate explica aceasta parata, care susține o astfel de ipoteza, de ce oare, daca nu ar exista identitate intre cele doua persoane, nu ar fi fost solicitata reconstituirea dreptului de proprietate, atât moștenitorii lui A. Catargi, cat si cei ai lui A. Catargi.
Răspunsul este unul singur si consta in faptul ca singura moștenitoare a lui A. Catargi sau A. Catargi este apelanta reclamanta B.-G. (Boulin) I..
In continuare apelanta reia susținerile din cererea de apel.
Invocarea de către intimata a dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 119/1996, privind starea civila nu constituie un argument legal in prezenta cauza, deoarece in prezenta cauza nu se contesta starea civila a unei persoane, ci calitatea de persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.
In condițiile in care soluționarea unei cauze civile se supune principiului coroborării probelor, iar intimata nu indica absolut nici un argument legal din care sa reiasă ca in fapt ar fi vorba despre doua persoane distincte, apreciază ca intre actele de proprietate depuse in cauza si actele de stare civila exista o identitate perfecta sub aspectul titularului dreptului de proprietate, indiferent ca se menționează numele A. B. Catargi sau numele A. Catargi.
In ce privește invocarea art. 79 din HG nr. 890/2005 este absolut firesc ca paratele comisiile de fond funciar sa analizeze actele doveditoare depuse de către petenta, insa, important este ca aceasta analiza sa vizeze întreg dosarul, iar probele sa fie interpretate in litera si spiritul legii, nu in mod discreționar cum s-a procedat in prezenta cauza.
Un alt aspect vizează aprecierea intimatei conform căreia apelanta ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in mod netemeinic si cu depășirea limitelor echității si a ordinii sociale, ba chiar, aceasta reconstituire ar urma sa se faca pe seama proprietății publice a statului.
O astfel de abordare este specifica unei perioade de mult apuse in care lupta de clasa constituia un reper al acelor vremuri, insa după cum se poate observa R. încearcă sa readucă in actualitate acele vremuri si face afirmații total deplasate, in sensul acuzării apelantei de "depășirea limitelor echității si a ordinii sociale".
O astfel de manifestare este periculoasa si urmărește înfrângerea oricărei speranțe a moștenitorilor foștilor proprietari de a-si redobândi dreptul de proprietate confiscat in mod abuziv.
In ce privește apărările formulate de către intimata, pe considerentul ca apelanta reclamanta ar încerca prin formularea cererii de reconstituire, ce face obiectul prezentului dosar, sa botina o suprafața de teren forestier, care anterior a făcut obiectul unei alte cereri de reconstituire adresata Comisiei locale de fond funciar Talea, se impun următoarele precizări:
In primul rând, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate adresata Comisiei locale de fond funciar Talea, a fost formulata de către apelanta in calitate de moștenitoare a numitului Gr. Gh. C., ci nu in calitate de moștenitoare a numitei A. Catargi, de unde rezulta ca aceiași suprafața de teren forestier nu putea fi moștenită si de către Gr. Gh. C. si de către A. Catargi.
Un alt aspect care se impune a fi reținut, consta in faptul ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate ca moșnean al Obștii Oprești - Statesti, formulata de către apelanta reclamanta din prezentul dosar a fost respinsa in mod irevocabil, situație fata de care, apreciaza ca dreptul acesteia s-a stins doar cu privire la drepturile asociative provenite din calitatea de moștenitoare de pe urma lui Gr. Gh. C., nu si pentru drepturile provenite din calitatea de moștenitoare de pe urma lui A. Catargi.
Un ultim aspect vizează identitatea dintre cele doua suprafețe de teren supuse analizei conform susținerilor intimatei.
Se susține de către intimata ca proprietatea Obștii Oprești - Statesti este aceiași cu suprafața de teren solicitata prin cererea de reconstituire ce face obiectul prezentului dosar, insa din moment ce raportul de expertiza formulat in prezentul dosar nu a reușit sa identifice terenul ce a fost solicitat spre a fi restituit este absolut halucinant sa se susțină ca cele doua terenuri se suprapun.
Mai mult decât atât se poate lesne observa ca cele doua terenuri sunt amplasate in locații diferite, iar suprafețele acestora nu au valori egale.
3. întâmpinarea formulata de către C. Județeană Prahova
Asemănător apărărilor formulate de către R. si aceasta intimata invoca ambiguitatea identității persoanelor după care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
F. a mai relua argumentele folosite anterior se impune a preciza faptul ca instanța de fond avea obligația de a aprecia aceasta stare de drept a identității contestate de către toți intimații, prin raportare la toate probele administrate in cauza, nu doar prin raportare la niște prezumții îndoielnice formulate de către intimați.
In ce privește susținerea precum ca documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titluri de proprietate au valoare declarativa cu privire la proprietate, apreciază ca o astfel de apărare nu poate fi primita, deoarece in prezenta cauza sunt incidente prevederilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 „suprafața adusa in cooperativa agricola rezulta din acte de proprietate, carte funciara, cadastru, registru agricol, evidentele cooperativei, sau in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori".
Or, simplul fapt al eliberării de către arhivele naționale a unui înscris din care rezulta, atât calitatea de proprietar al autoarei apelantei reclamante, cat si suprafața deținuta de către aceasta, reprezintă mult mai mult decât o proba cu martori, sub aspectul ierarhiei probatoriului in procesul civil, in care proba cu înscrisuri este considerata regina probelor.
Pe cale de consecința doar prin răsturnarea acestei probe, tot cu un înscris am putea pune la îndoiala dreptul apelantei reclamante de a i se reconstitui dreptul de proprietate.
Potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 247/2005: "orice proba a dreptului de proprietate al fostului proprietar, poate fi înlăturata numai printr-o proba de aceeași forța cu alte cuvinte instanța avea obligația legala de a răsturna proba cu înscrisul depus de către apelanta reclamanta, prin care făcea dovada existentei dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1.182,94 ha teren forestier, cu un alt înscris, care sa fi răsturnat prezumția absoluta de proprietate, de care se bucura.
4. întâmpinările formulate de către Comisiile de fond funciar Magureni si Provita de Jos
Raportat la susținerile promovate in cuprinsul acestor întâmpinări din care nu se desprinde absolut nici un fel de argument juridic, de natura sa poată constitui un subiect de analiza pentru apelanta reclamanta, solicită sa fie cenzurate apărările formulate de către cele doua intimate, in măsura in care nu critica in fapt sau in drept motivele de apel expuse de către apelanta reclamanta.
Pentru toate aceste motive solicită sa fie înlăturată expunerea argumentelor subiective ce nu pot fi susținute cu probe si pe cale de consecința sa fie admis apelul așa cum a fost formulat.
Examinând actele si lucrările dosarului, in raport de motivele de apel invocate, de probele administrate si de dispozițiile legale incidente in cauza, Tribunalul constată următoarele:
Tribunalul va respinge cererea apelantei de refacere și completare a probatoriului, ca neîntemeiată, fata de împrejurarea ca probele solicitate in fata instanței de control judiciar nu sunt concludente si de natura a conduce la aflarea adevărului .
Astfel, se solicita inventarul tuturor terenurilor forestiere aflate pe raza . Jos, Drăgăneasa si Câmpina si planurile aferente, deși apelanta nu a fost in măsură sa indice amplasamentul exact al terenurilor pentru are solicita reconstituirea dreptului de proprietate, depunerea întregului inventar nefiind utilă cauzei.
In ceea ce privește cererea apelantei de refacere a raportului de expertiza topometrica, tribunalul constata ca de asemenea nu este necesara deoarece prin raportul de expertiza efectuat in fata primei instanțe s-a răspuns obiectivelor dispuse de către instanța, iar faptul ca expertul a fost in imposibilitate sa identifice amplasamentul terenurilor in litigiu nu poate fi imputat acestuia, atât timp cât sarcina probei este a apelantei care avea obligația sa indice exact aceste amplasamente si să probeze dreptul pretins asupra lor.
Referitor la primul motiv de apel invocat, Tribunalul retine ca acesta se refera la greșita apreciere a probatoriului administrat in cauza in ceea ce privește împrejurarea constatată de către instanța de fond si anume că, intre numita A. B. Catargi si A. B. Catargi nu ar exista identitate, deoarece din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei rezulta o ambiguitate cu privire la identitatea persoanelor după care se solicita reconstituirea.
Tribunalul constata ca aceasta critica a apelantei este nefondata deoarece, așa cum in mod corect a constatat prima instanța, petenta-apelanta a solicitat prin cererea nr. 104/16.11.2005 (f.21), reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a aparținut autoarei sale A. B.Catargi iar prin cererile ulterioare înregistrate sub nr. 4187/17.08.2014 (f.53,53) si L 310/11.04.2011 (f.24-26) ce au completat cererea nr.104/16.11.2005 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier ce a aparținut autoarei sale A. B. Catargi.
Mai mult decât atât, în înscrisurile depuse in susținerea cererilor de reconstituire este menționat numele A..B.Catargi (extras din „B Situatia ridicarilor in plan si amenajarilor” din anul 1947 –filele 27,28), A..B.Catargi (procesul verbal din 27.10.1946-filele 29,30 dosar ), A. B.C. (procesul verbal din 20.08.1945-filele 31,32 dosar), A. B.Catargi ( certificat emis de Tribunalul Ilfov-sectia a III la data de 14.04.1937-filele 33-35), Catargi A. ( certificat de moștenitor de calitate nr.133/14.04.1998-fila 117), A. G.C. ( certificat casatorie fila 131).
Nu poate fi primita susținerea apelantei in sensul că, exista o legătură indisolubila intre actele in care se regăsesc variantele de nume enumerate, fiind vorba despre una si aceeași persoana, indiferent de modul in care i-a fost scris numele, motiv pentru care proba identității de persoane ar fi suficienta.
In acest sens, Tribunalul are in vedere faptul ca in reglementarea legislativa actuala, reconstituirea dreptului de proprietate se face in limitele in care a fost deposedat vechiul proprietar, astfel încât identificarea certa a proprietarului deposedat este determinanta in soluționarea cererii formulate de către un pretins moștenitor al acestuia.
De asemenea, Tribunalul nu poate reține ca fiind concludente nici cele doua declarații extrajudiciare depuse de către apelanta, respectiv declarația autentificata sub nr.95/13.02.2013 la BNI I. Valmar (f.99,100) prin care numitii Sculy-Logotheti I. M. si V. I. au declarat ca A. B. CATARGI, A.. B. CATARGI, Al. B. CATARGI, A. B. CATARGI ,A. B.CATARGY, A. B. CATARGI, A. G. CATARGI, A. G. C., A. G. C. este una si aceesi persoana cu A. CATARGI, fata de împrejurarea ca acești martori nu au fost ascultați nemijlocit de către instanța .
Mărturia trebuie făcută oral in fata instanței de judecata deoarece administrarea probelor este guvernata de principiul nemijlocirii, astfel ca declarațiile scrise făcute chiar in forma autentica nu au nicio valoare probatorie, întrucât instanța si părțile nu au posibilitatea de a pune întrebări celui care le-a făcut pentru a lămuri sensul exact al declarațiilor sale si pentru a se convinge de sinceritatea sa, de condițiile in care martorul a perceput faptele relatate și de măsura in care le-a păstrat in memorie .
Așadar, in mod corect a arătat instanța de fond in motivarea sentinței atacate care au fost aspectele ce au determinat-o sa nu acorde valoare acestor marturii extrajudiciare si care au stat la baza înlăturării acestora.
Astfel se arata in motivarea sentintei atacate că, numitul Sculy-Logotheti I. M. avea la data decesului lui A. Catargi, respectiv 23.03.1961 vârsta de doar 15 ani, vârstă la care este greu de crezut ca acesta putea cunoaște cu precizie modul in care pretinsa autoare a apelantei figura in actele particulare cat si in cele oficiale .
Tribunalul constata ca au fost corect avute in vedere aceste imprejurari deoarece aprecierile martorului sunt îndoielnice, având in vedere si perioada de timp foarte mare ce s-a scurs de la data la care susține ca ar fi luat cunoștința de anumite situații de fapt.
In consecință, cele doua declarații extrajudiciare au fost in mod judicios înlăturate din ansamblul probator de către instanța de fond, nefiind de natură a conduce la stabilirea adevărului deoarece instanța nu poate aprecia daca ele reflecta sau nu realitatea, in lipsa audierii nemijlocite a celor doi martori .
Concluzionând, având in vedere ca probele administrate in cauza nu fac dovada identității certe si mai presus de orice îndoiala, intre pretinsa autoare a petentei apelante si proprietarul deposedat al terenurilor in litigiu, cererea apelantei de reconstituire a dreptului de proprietate este lipsita de fundament, ea neputând fi întemeiata pe prezumții sau presupuneri in legătura cu titularul dreptului solicitat, soluția instanței de fond fiind corecta din acest punct de vedere .
Al doilea motiv de apel se refera la faptul ca in mod greșit instanța de fond nu a reținut puterea doveditoare a sent.civ. nr. 3153/08.11.2012, in ce privește calitatea apelantei de moștenitoare a numitei A. B. Catargi.
Așa cum rezulta din dispozitivul sent.civ. nr. 3153 /2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina, s-a dispus obligarea Comisiei Județene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor sa soluționeze o cerere formulata de către apelanta din prezenta cauza privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren forestier de 1767,94 ha.
P. urmare, chestiunea calității de moștenitor al apelantei petente nu a fost consemnata si soluționata in acest litigiu anterior pentru a se impune in prezentul proces, fara posibilitatea de a fi contrazisa . A. problema a calității de moștenitor a apelantei nu a fost rezultat al unor dezbateri procesuale contradictorii care sa constituie lucru judecat si care apoi sa poată fi invocat ca atare . al cărui obiect sau cauza juridica diferă de cel soluționat anterior.
In concluzie, Tribunalul apreciază ca si aceasta critica a apelantei petente este nejustificata .
In ceea ce privește al treilea motiv de apel invocat in cauza, Tribunalul retine ca acesta se refera, in esență, la faptul că soluția pronunțată este nelegala pe aspectul lipsei dovezilor dreptului de proprietate.
Tribunalul constata ca si acest motiv de apel este nefondat deoarece, așa cum in mod corect a reținut instanța de fond, potrivit disp. art.6 alin.1 indice 2 din Legea 1/2000 cu modificările si completările ulterioare consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.
P. urmare, dovada proprietății se poate face cu un document existent la Arhivele Nationale, dar cu condiția ca acesta sa fie însoțit de act de proprietate, proba pe care insa apelanta petenta nu a produs-o, înscrisul depus in dovedirea dreptului de proprietate al pretinsei sale autoare fiind insuficient.
De asemenea, corect a reținut instanța de fond si imprejurarea ca din cuprinsul procesul verbal din 20.08.1945 invocat de asemenea de petenta, rezulta ca acesta viza o suprafața de circa 85 ha teren faneata si arabil, si nu teren pădure cum se solicita in prezenta cauza, iar in cea ce privește amplasamentul terenului in litigiu in suprafața de 1767,94 ha, in cererea nr. L412/12.05.2011 formulata de petenta, se arata ca suprafața de 80,88 ha de pădure este poziționata pe raza administrativa a județului Dâmbovița, respectiv in comunele Valea Lunga si Iedera iar suprafața de 107,97 ha pădure pe raza administrativa a .. Or, in prezenta cauza se pretinde ca terenul de 1767,94 ha de pădure este situat in integralitate pe raza administrativa a județului Prahova, respectiv pe raza comunelor Provita de Jos, Magureni si Poiana Campina, sustinerile petentei fiind contradictorii.
Instanța de fond a administrat toate probatoriile necesare cauzei, așa cum au fost solicitate si încuviințate părților, dar din expertiza topometrică efectuată, nu a putut fi identificat amplasamentul suprafeței de 1767,94 ha de pădure solicitata de petenta, întrucât nu s-a prezentat nici un plan de amplasament al acestei suprafețe (f.912-914).
Mai mult chiar, ., susținând ca este moștenitoare a defunctului Gr. Gh. C., apelanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate ca mosnean al Obstii Opresti -Statesti din . Prahova conform prevederilor Legii 247/2005 pentru suprafața de păduri si pasuni alpine aflate in proprietatea obstii in conformitate cu Deciziunea S. 2/1946 (f.733-735), cerere respinsa prin sentinta civila nr.1112/28.11.2011 a Judecatoriei S. (f.776-804).
Nu poate fi primita susținerea apelantei in sensul ca este vorba despre suprafețe forestiere diferite deoarece, in cuprinsul Deciziunii Silvice nr.2/1946 se menționează si următorii pretinși coindivizari: A. si B. Catargi, S. R., Most. Gr. Gh. C., most M. Ghe. C., iar in Anexa 39 la Tabelul Nominal se regăsește ca succesor al defunctului Gh. Gr. C., petenta B. G. I.. Or, in prezenta cauza, apelanta nu a susținut ca ar fi moștenitoare directa a defunctului Gh. Gr. C., ci a A. B. Catargi, deși cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de forma de asociere in codevalmasie, in calitate de pretinsa succesoare a defunctului Gh. Gr. C., viza și proprietatea coindivizarei A. Catargi .
Concluzionând, Tribunalul constata că apelanta petentă nu a putut face nici dovada dreptului de proprietate al pretinsei sale autoare asupra terenului forestier in litigiu, la data preluării sale de către stat, astfel încât sa poată beneficia de masurile reparatorii prevăzute de lege, solutia instanței de fond fiind corect fundamentata si din acest punct de vedere.
Față de suma acestor considerente, constatând ca sunt nejustificate toate criticile formulate de către apelanta, sentința atacata fiind legala si temeinica, in temeiul art. 480 NCPC, Tribunalul va respinge apelul formulat de către B.-G. I.(CASATORITA BOULIN I.) prin mandatar V. A., împotriva sentinței civile nr. 4061/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea apelantei de refacere și completare a probatoriului ca neîntemeiată.
Respinge apelul formulat de către apelanta-petentă B.-G. I.(CASATORITA BOULIN I.) prin mandatar V. A., cu domiciliul ales in sector 1, București, ., . cu intimații C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul in Ploiești, .-4, J. Prahova, R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ PRAHOVA, cu sediul in Ploiești, .. 3, J. Prahova, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR MĂGURENI, cu sediul in ., C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR PROVITA DE JOS, cu sediul in ., J. Prahova, C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POIANA CAMPINA, cu sediul in . Prahova, si intimatul intervenient S. R. P. MINISTERUL FINANȚELOR - P. M. DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, cu sediul in Ploiești, .. 22, J. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 4061/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. G. A. D. P.
Fiind in c.o. semneaza Presedintele completului
GREFIER
I. C. M.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. D.G./tehnored. M.D.B.
9 ex./22.07.2015
d.f.nr._ Jud. Câmpina
j.f. J. M.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2391/2015.... → |
|---|
