Grăniţuire. Decizia nr. 1264/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1264/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 8123/105/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1264
Ședința publică din data de 24.03.2015
PREȘEDINTE - C. M.
JUDECĂTOR - R. C.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuientul A. A. domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr.592/21.11.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații G. V. domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova, G. A.-M. domiciliată în Ploiești, .. 39, . și G. M. decedată pe parcursul procesului, având ca moștenitori pe intimații G. V. și G. A. M..
Cererea de revizuire timbrată cu suma de 10 lei taxă de timbru conform chitanței nr._/20.01.2015, anulată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații G. V. personal și asistat de avocat D. C., G. M. și G. A. M. reprezentați de avocat D. C., lipsind revizuientul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentantul intimaților arată intimata G. M. a decedat, având ca moștenitori pe ceilalți intimați, sens în care depune la dosar acte de stare civilă.
Instanța pune în discuție cererea formulată de revizuient, privind efectuarea unei adrese către Primăria Băicoi în vederea depunerii unor acte.
Reprezentantul intimaților, solicită respingerea cererii ca inadmisibilă, întrucât în calea extraordinară de atac nu se solicită decât proba cu acte, iar această adresă nu este relevantă în cauză.
Tribunalul, respinge cererea formulată de revizuient ca neconcludentă întrucât în cauză au fost depuse acte, fiind atașate la dosarul de fond, iar revizuientul avea obligația să depună la dosar toate actele invocate în cererea de revizuire.
Reprezentantul intimaților, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului intimaților asupra apelului.
Reprezentantul intimaților, având cuvântul, solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, potrivit concluziilor din întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la nr._, revizuientul A. A. a chemat în judecată pe intimații G. V., G. A.-M. și G. M.( aceasta din urmă decedată pe parcursul procesului), solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună revizuirea deciziei civile nr. 592/21.11.2011, în temeiul art. 509 pct. 5 c.pr.civ., în sensul că după pronunțarea hotărârii a descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică constând în autorizația de construire nr.122/30.08.2010 emisă de Primăria Băicoi, actele care au stat la baza emiterii acesteia, precum și dovada înregistrării cererii privind eliberarea autorizației pentru gardul despărțitor dintre proprietățile lor, documente care i-au fost comunicate de către Primăria Băicoi în baza sentinței civile nr.955/2014 a Tribunalului Prahova.
În motivarea cererii de revizuire revizuientul a arătat că pârâții nu au depus niciodată autorizația de construire nr.122/31.08.2010 în condițiile în care au început construirea gardului fără autorizație, la data de 17.06.2010, act din care reiese că valoarea declarată a lucrărilor este de 5000 de lei și nu 12.804 lei cât a stabilit expertul N. C., pârâții neavând de asemenea interes să se constate dacă gardul a fost sau nu amplasat pe hotarul real al proprietăților și nici evidențierea servituții din actele inițiale.
La data de 19.01.2015 intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată, arătând în esență că nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct. 5 c.pr.civ. nemodificat, aplicabil în cauză în raport de data pronunțării deciziei a cărei revizuire se solicită.
În cauză s-a administrat proba cu acte.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința civila nr. 1578/26.05.2011 a Judecătoriei Câmpina a fost respinsa excepția prescripției dreptului la acțiune, au fost admise în parte atât acțiunea completata formulata de reclamantul A. A. împotriva pârâților G. V., G. A.-M. și G. M. cat si cererea reconvenționala a acestora din urma si s-a dispus grănițuirea celor doua proprietăți pe aliniamentul 10-28-27-26-25-24-29 conform schiței de plan de la raportul de expertiza ing. S. F., obligarea pârâților sa lase liber drumul de acces existent, obligarea reclamantului sa lase liber drumul de acces existent, sa toaleteze pomii în zona drumului de acces, sa mute fosa septică la o distanta de cel puțin 10 m de locuința pârâților, fiind respinse ca neîntemeiate cererile privind demolarea gardului, stabilirea unui aliniament de servitute de trecere în prelungirea servituții vechi, obligarea reclamantului sa plătească jumătate din c.valoarea gardului, la achitarea unei cote părți din impozitul aferent căii de acces, și ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea reclamantului sa scoată vișinul de pe calea de acces.
De asemenea, s-a luat act ca reclamantul a renunțat la judecata capătului de cerere privind obligarea pârâților sa îi lase în deplina proprietate si posesie terenul de circa 100 mp, fiind compensate în parte cheltuielile de judecata si au fost obligați pârâții la 1145 lei cheltuieli de judecata către reclamant.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamantul, cât și pârâții.
Prin decizia nr. 592/21.11.2011 a Tribunalului Prahova s-a respins apelul declarat de apelantul – reclamant A. A. și s-a admis apelul declarat de apelanții pârâți G. V., G. M. și G. A.-M., s-a schimbat în parte sentința atacată in sensul că s-a respins capătul acțiunii privind obligarea paraților sa lase liber drumul de acces existent formulat de reclamant împotriva acestora din urmă.
De asemenea, a fost obligat reclamantul sa plătească pârâților suma de 6402 lei reprezentând c.valoarea cotei de ½ din c.valoarea gardului ce desparte cele doua proprietăți și s-au compensat în totalitate cheltuielile de judecata suportate de părți la instanța de fond si s-a înlăturat obligația paraților de a plăti reclamantului cheltuieli de judecata de 1145 lei, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
Recursul declarat de către reclamant împotriva acestei decizii a fost respins ca nefundat prin decizia nr.3330/10.10.2012 a Curții de Apel Ploiești.
Prin sentința civilă nr.955/25.03.2014 a Tribunalului Prahova Secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost obligată pârâta Primăria orașului Băicoi să elibereze reclamantului A. A. înscrisurile solicitate de acesta prin cererea nr. L 316/25-04-2013, cererea prin care reclamantul a solicitat eliberarea unei copii de pe autorizația nr. 122/2010 emisă pe numele pârâților G., precum și a unei fotocopii de pe registrul unic de înregistrare a autorizațiilor, a actelor care au stat la baza eliberării acesteia, sentință în baza căreia reclamantului i-au fost eliberate copii de pe înscrisurile solicitate.
Potrivit art. 322 pct. 5 teza 1 c.pr.civ. nemodificat (actual nr.509 pct. 5 c.pr.civ.), revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Doctrina și jurisprudența au statuat că, pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite cererea de revizuire trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: înscrisul să nu fi fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată; înscrisul să aibă forță probantă prin el însuși, fără să fie nevoie de a fi confirmat prin alte mijloace de probă; înscrisul să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită; înscrisul să nu fi putut fi invocat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părților; înscrisul să fie determinant în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de către instanță, soluția ar fi fost alta de cât cea pronunțată.
Așadar, din analiza și lucrărilor dosarului reiese că prin sentința civila nr. 1578/26.05.2011 s-a dispus grănițuirea proprietăților părților pe aliniamentul 10-28-27-26-25-24-29 conform schiței de plan de la raportul de expertiza ing. S. F., au fost obligați pârâții sa lase liber drumul de acces existent, a fost obligat reclamantul sa lase liber drumul de acces existent, sa toaleteze pomii în zona drumului de acces, sa mute fosa septică la o distanta de cel puțin 10 m de locuința pârâților, fiind respinse ca neîntemeiate cererile privind demolarea gardului, stabilirea unui aliniament de servitute de trecere în prelungirea servituții vechi, obligarea reclamantului sa plătească jumătate din c.valoarea gardului, la achitarea unei cote părți din impozitul aferent căii de acces, și ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea reclamantului sa scoată vișinul de pe calea de acces, luându-se act ca reclamantul a renunțat la judecata capătului de cerere privind obligarea pârâților sa îi lase în deplina proprietate si posesie terenul de circa 100 mp, fiind compensate în parte cheltuielile de judecata si au fost obligați pârâții la 1145 lei cheltuieli de judecata către reclamant.
Reiese, de asemenea, că prin decizia nr. 592/21.11.2011 a Tribunalului Prahova s-a respins apelul declarat de apelantul – reclamant A. A. și s-a admis apelul declarat de apelanții pârâți G. V., G. M. și G. A.-M., s-a schimbat în parte sentința atacată in sensul că s-a respins capătul acțiunii privind obligarea paraților sa lase liber drumul de acces existent formulat de reclamant împotriva acestora din urmă, a fost obligat reclamantul sa plătească pârâților suma de 6402 lei reprezentând c.valoarea cotei de ½ din c.valoarea gardului ce desparte cele doua proprietăți, s-au compensat în totalitate cheltuielile de judecata suportate de părți la instanța de fond si s-a înlăturat obligația paraților de a plăti reclamantului cheltuieli de judecata de 1145 lei, menținându-se restul dispozițiilor sentinței, decizie irevocabilă prin respingerea recursului declarat de către reclamant ca nefondat, în baza deciziei nr. 3330/2012 a Curții de Apel Ploiești.
Ca atare, atât timp cât prin decizia civilă nr. 592/21.11.2011 a fost obligat reclamantul sa plătească pârâților suma de 6402 lei reprezentând c.valoarea cotei de ½ din c.valoarea gardului ce desparte cele doua proprietăți, s-au compensat în totalitate cheltuielile de judecata suportate de părți la instanța de fond si s-a înlăturat obligația paraților de a plăti reclamantului cheltuieli de judecata de 1145 lei, menținându-se restul dispozițiilor sentinței, inclusiv în ceea ce privește linia de hotar stabilită, iar în baza sentinței civile nr. 955/2014 s-au eliberat reclamantului copii de pe autorizația nr. 122/2010 emisă pe numele pârâților G., fotocopia registrului unic de înregistrare a autorizațiilor, a actelor care au stat la baza eliberării acesteia, înseamnă că în realitate actele sus-menționate nu reprezintă prin însăși natura lor înscrisuri noi, neîndeplinind cumulativ condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 teza 1 c.pr.civ. nemodificat ( art. 509 pct. 5 NCPC).
Astfel, deși aceste acte, inclusiv autorizația de construire, existau la data pronunțării deciziei a cărei revizuire se solicită, existența autorizației fiind cunoscută de către reclamant care, cu ocazia formulării acțiunii, a menționat în mod expres că pârâții au început edificarea unui gard fără autorizație, motiv pentru care a sesizat Serviciul de Urbanism în acest sens care nu a luat nicio măsură și, mai mult chiar, Primăria Băicoi a eliberat pârâților o autorizație de construire pentru gard la data de 31.08.2010, a solicitat instituției emitente eliberarea acestor acte abia la data de 25.04.2013, după pronunțarea inclusiv a deciziei nr. 3330/2012 a Curții de Apel Ploiești, împotriva căreia de asemenea a formulat cerere de revizuire, respinsă ca inadmisibilă prin decizia nr.63/22.01.2015, ceea ce reprezintă o dovadă că această solicitare a fost întocmită pro causa, în scopul de a obține prin orice mijloace desființarea deciziei civile nr. 592/2011, caz în care asemenea acte nu reprezintă acte noi în sensul disp. art. 322 pct. 5 c. pr.civ., mai ales în condițiile inexistenței vreunei dovezi privind reținerea cu rea credință de către pârâți a autorizației de construire și refuzul acestora de a o depune la dosar.
De altfel, nu exista niciun impediment ca revizuientul să obțină aceste acte la momentul soluționării acțiunii, apelului, recursului, cu atât mai mult cu cât cunoștea de existența acestora, având obligația de a efectua toate demersurile necesare pentru depunerea la dosar a tuturor actelor de care înțelege să se servească în vederea exercitării dreptului său la apărare, mai ales că aceste acte nici nu au un caracter determinant, de natură să stabilească o altă situație de fapt și de drept față de cea care a fost avută în vedere la data soluționării apelului, acte pe care, de altfel, deși i-au fost comunicate de către primărie, nu a înțeles să le depună odată cu formularea cererii de revizuire, cu toate că avea această obligație, neavând relevanță că i-ar fi fost comunicate doar niște copii, fără a fi semnate pentru conformitate și însoțite de opis.
Faptul că în cuprinsul autorizației de construire s-a menționat c/valoarea lucrărilor de construire a gardului de 5000 de lei și nu de 12.804 lei cum s-a stabilit de către expert, nu reprezintă o împrejurare care să determine revizuirea deciziei civile nr. 592/2012 în condițiile în care o asemenea situație de fapt nu face parte din categoria cazurilor reglementate de disp.art.322 pct.1-10 c.pr.civ., actele invocate neavând forță probantă prin ele însele din acest punct de vedere, c/valoarea lucrărilor de construire, hotarul despărțitor stabilindu-se pe bază de expertiză tehnică de specialitate, împrejurări care, în realitate, vizează însuți fondul cauzei, neputând face obiectul unei cereri de revizuire în cadrul căreia se analizează dacă autorizația de construire, actele care au stat la baza emiterii acesteia, registrul de înregistrări reprezintă acte noi în sensul disp. art. 322 pct. 5 c.pr.civ.
Prin urmare, tribunalul, constatând ca nu sunt îndeplinite condițiile prev.de disp.art. 322 teza 1 pct.5 c.pr.civ., nemodificat, ( actual 509 pct. 5 NCPC) va respinge cererea de revizuire, ca neîntemeiată, iar în Baza art. 274 c.pr.civ. nemodificat ( actual 453 NCPC), va obliga revizuientul la 400 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul A. A. domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr.592/21.11.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații G. V. domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova, G. A.-M. domiciliată în Ploiești, .. 39, ., . și G. M. decedată pe parcursul procesului, având ca moștenitori pe intimații G. V. și G. A. M., ca neîntemeiată.
Obligă revizuientul la 400 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică,azi 24.03.5.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR
M. C. C. R.
GREFIER,
I. N. Cardașol
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./Tehnored. C.R./
2 ex./24.04.2015
D.a._ - Tribunalul Prahova
J.a. C. M., C. N.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 931/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 861/2015.... → |
|---|
